Page 33 - Drumul_socialismului_1967_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI VA I
SOSIREA IN CAPITALA A CANCELARULUI

FEDERAL AL REPUBLICII AUSTRIA,

DR. JOSEF KLAUS

La invitaţia preşedintelui cordial la coborîrea din avion Pe clădirea aeroportului Bâ-
Consiliului de Miniştri al Re­ de preşedintele Consiliului de neasa erau arborate drapelele
publicii Socialiste România, Miniştri al Republicii Socialis­ de stat ale României şi' Aus­
Ion Gheorghe Maurer, luni di­ te România. Ion Gheorghe triei.
mineaţa a sosit la Bucureşti Maurer, de Gheorghe Gaston Se intonează imnurile de
cancelarul federal al Republi­ Marin, vicepreşedinte al Con­ slat ale celor două ţâri. Can­
ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL PIU SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL cii Austria, dr. Josef Klaus, siliului de Miniştri şi Corne­ celarul federal al Republicii
pentru a face o vizită oficială
liu Mânescu, ministrul aface­
Austria şi preşedintele Consi­
în ţara noastră. rilor externe. liului de Miniştri al Republi­
înaltul' oaspete este însoţit Pe aeroport se aflau Gheor­ cii Socialiste România au tre­
de dr Lujo Toncic-Sorînj. mi­ ghe Cioară, ministrul comer­ cut apoi în revistă garda mi­
nistrul afacerilor externe, dr. ţului exterior. Pompiliu Ma- litară de onoare aliniată. pe
ANUL XIX. NR. 3895 MARŢI 11 IULIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI Cari Bobleter, secretar de stat covei, preşedintele Comitetului aeroport.
pentru afaceri externe, dr. de Stat pentru Cultură şi A r­ Oaspetelui i-au fost prezen­
Eduard Chaloupka, şeful pre­ tă. Constantin Scarlat, minis­ tate persoane oficiale venite în
zidiului Cancelariei federale, trul industriei chimice. Bucur întâmpinarea sa. A avut loc a­
dr. Henrich Haymerle. şeful Şchiopu, ministrul industriei poi defilarea gărzii de onoare.
secţiei politice din M.A.E., dr. alimentare. Adrian Dimitriii. Tinere fete au oferit oaspe­
Friedrich Meznik, şeful servi­ ministrul justiţiei. Ion Cosina. ţilor buchete de flori.
C U V Â N T A R E A T O V A R Ă Ş U L U I Franz Karar-ek. şeful secţiei al oraşului Bucureşti, condu­ motociclişti, cancelarul fede­
Intr-o maşină escortată de
preşedintele Sfatului popular
ciului federal de presă. dr.
relaţii culturale cu străinăta­
ral al Republicii Austria
şî
cători ai unor instituţii cen­
tea din Ministerul Federal al trale, generali şi ofiţeri supe­ preşedintele .Consiliului de Mi­
Invâţâmîntului. dr. Maxîmilian riori. ziarişti. Au fost de faţă niştri al Republicii Socialiste
Falbl, consilier ministerial în dr. Johann Manz. ambasado­ România au părăsit aeropor­
şî
rul Austriei la Bucureşti
tul, îndreptîndu-se spre reşe­
Ministerul Comerţului. Gheorghe Pele, ambasadorul dinţa rezervată înaltului oas­
C O L A E C E A U Ş E S C U blicii Austria a fost salutat Republicii Socialiste România pete. (Agerpres)
Cancelarul federal al Repu­
la Vîena.
Dejun oferit de preşedintele
la intilnirea cu activul de partid Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer
■ •
■
Preşedintele Consiliului de nescu, ministrul afacerilor ex­ • cancelarul federal al Republi­
cii Austria au rostit toasturi.
din regiunea Bucureşti te România. Ion Gheorghe de Stat şi ai guvernului, con­ In cursul dimineţii de lu.ni,
Miniştri al Republicii Socialis­
terne, membri ai Consiliului
★
ducători ai unor instituţii cen­
Maurer, a oferit luni un de­
jun, în saloanele Palatului trale, oameni de ştiinţă şi ministrul afacerilor extern-* al
Consiliului de Miniştri, în o* artă. Republicii Austria, dr. Lujo
noarea cancelarului federal al Au participat persoanele o­ Toncic-Sorinj, a făcut o vi­
DRAGI TOV/VRAŞI, Naţională a Cooperativelor hotârîre a directivelor trasate tant, deţinind 16 la sută din unde avem condiţii superioare Republicii Austria, dr. Josef ficiale care îl însoţesc pe pre­ zită protocolară ministrului a-
Agricole de Producţie şi uniu­ de Congresul al IX-lea al parti­ suprafaţa arabilă totală, pre­ celor din cooperative din punct Klaus mierul austriac. facerîlor externe a! Republici!
Am vizitat timp de doua zile nile cooperatiste regionale şi dului privind- elaborarea mă­ cum şi unele din cele mai fer­ de vedere al dotării tehnice, Au luat parte Gheorghe In timpul dejunului, care Socialiste România, Corneliu
şi jumătate o* bună parte a raionale, care au creat un ca­ surilor de sistematizare a sa­ tile terenuri ale României. Ca al chimizării şi al cadrelor de Gaston Marin, vicepreşedinte s-a desfăşurat într-o atmosfe­ Mânescu.
regiunii Bucureşti — una din dru larg, organizat, de parti­ telor, de asigurare a unei mai rezultat al sprijinului acordat specialişti. încep să fie între­ al Consiliului de Miniştri, Gri- ră cordială, preşedintele Con­ întrevederea s-a desfăşurat
cele mai mari regiuni ale pa­ cipare mai activă a maselor judicioase amplasări a obiec­ de stat. agricultura regiunii cute. De aceea, considerăm câ gore Geamăna, secretarul Con­ siliului de Miniştri al Repu­ într-o atmosferă cordială.
triei noastre. largi ale ţărănimii la rezolva­ tivelor economice, a dotărilor dispune şi de o puternică bază trebuie acţionat cu toată hotâ- siliului de Slat, Corneliu Mă- blicii Socialiste România .şl (Agerpres)
In cursul vizitei ne-am în- rea problemelor agriculturii, social-culturale şi tehnico-edi- materială, superioară marii rîrea pentru a asigura îmbu­
tîlnit cu sute de mii de oa­ precum şi la întreaga activita­ litare — adică a tuturor ele­ majorităţi a regiunilor din ţara nătăţirea rapidă a activităţii •V..
meni ai muncii — ţărani, mun­ te de stat si obştească din ţara mentelor care creează condiţii noastră. Datorită mijloacelor întreprinderilor agricole de Vizită protocolară
citori, intelectuali — care noastră. S-au luat măsuri de pentru dispariţia treptată a materiale asigurate, cît şi mun­ stat, aplicarea în cel mai scurt
ne-au întîmpinat cu calde ma­ îmbunătăţire a activităţii coo­ deosebirilor dintre oraş şi sat, cii ţărănimii, precum şi con­ timp a măsurilor indicate de
nifestări de dragoste şi simpa­ perativelor agricole de produc­ pentru apropierea nivelului de diţiilor naturale favorabile, Comitetul Central privind re­ LurifSa amiază, cancelarul Miniştri al Republicii Socialis­ intr-o atmosferă caldă, priete­
tie. In aceste manifestări noi ţie, ceea ce a făcut să crească dezvoltare al şalelor de cel al producţia agricolă a regiunii a organizarea acestora, folosirea federal al Republicii Austria nească.
vedem o expresie a încrede­ avîntul întregii ţârânîmi coo­ oraşelor, pentru apropierea sporit, a crescut contribuţia ei cu maximum de eficacitate a a făcut o vizită protocolară te România.
rii locuitorilor regiunii Bucu­ peratiste în înfăptuirea politi­ condiţiilor de viaţă ale ţără­ la formarea fondului central mijloacelor de caro dispun. preşedintelui Consiliului de întrevederea s-a desfăşurat (Agerpres)
reşti, ca de altfel a întregului cii partidului şj guvernului. In nimii de cele ale clasei mun­ de produse agricole. Ponderea Nu aş putea să nu mă refer
nostru popor, In politica mar- sfîrşit, recent au fost luate mă­ citoare. ale* oamenilor muncii pe care o deţin unităţile agri­ aici — deşi în parte lucrurile A
xist-leninistâ a partidului nos­ suri pentru perfecţionarea or­ de la oraşe. (Aplauze). cole din regiunea Bucureşti au început să fie remediate — începerea convorbirilor oficiale
tru ce corespunde pe deplin ganizării gospodăriilor agricole Rezultatele bune obţinute in în formarea fondului de cerea­ la construcţiile costisitoare ca­
intereselor vitale ale poporu­ de stat, pentru descătuşarea ultimii ani în creşterea pro-' le al statului este de 25—30 la re se fac în agricultură, mai a­
lui român (Aplauze). In aces­ iniţiativei şi capacităţii crea­ ducţiei agricole demonstrează sută la gnu. porumb şi floa- les în sectorul de stat, la întâr­ La Palatul Consiliului 'de Falbl, consilier ministerial în larg schimb de vederi privind
te entuziaste manifestări s-a toare a specialiştilor, a cadre­ că agricultura noastră socialis­ rea-soareluî. 20 la sută la legu­ zierile în darea în funcţiune a Miniştri au început apoi con­ Ministerul Comerţului. principalele probleme ale si­
oglindit holârîrea oamenilor lor de conducere, a tuturor oa­ tă are mari rezerve şi posibi­ me. 10—15 la sută la carne şi acestora care duc la scumpirea vorbirile oficiale între pre­ Convorbirile au continuat în tuaţiei internaţionale şi dez­
muncii din' regiunea Bucureşti menilor muncii din aceste uni­ lităţi r trebuie să acordăm mai lapte, 56 la sută Ia orez. Este, .obiectivelor. lipsind totodată şedintele Consiliului de Miniş­ cursul dupâ-amiezii. voltarea relaţiilor dintre ceie
de a înfăptui cu fermitate sar­ tăţi. multă atenţie folosirii din plin desigur, o contribuţie însem­ statul de produsele agricole pe tri al Republicii Socialiste In cadrul convorbirilor, care două ţâri.
cinile mârete ce le revin din Paralel cu aceasta, importan­ a acestora. Ştim, tovarăşi, câ nată, tovarăşi, dar trebuie spus perioade îndelungate. Am în România, Ion Gheorghe Maurer, s-au desfăşurat într-o atmos­
minunatul program trasat de te fonduri sînt îndreptate spre ridicarea continuă a agricul­ câ ea nu este încă pe măsura vedere construcţiile de porci­ şi cancelarul federal al Repu­ feră cordială, a avut loc un (Agerpres)’
Congresul al IX-lea al parti­ extinderea mecanizării mun­ turii cere o muncă intensă şi posibilităţilor regiunii, ale coo­ ne, de bovine, de păsări şi chiar blicii Austria, dr. Josef Klaus.
dului. cii. spre diversificarea şi mo­ o atitudine critică faţă de nea­ perativelor şi întreprinderilor şi alte lucrări care ocupă su­ ■ La convorbiri participă din Recep|ie oferită de preşedintele
Este greu de exprimat în cu­ dernizarea parcului de trac­ junsuri ; de aceea, cu toate câ agricole de stat. Sîntem con­ prafeţe mari. au un caracter partea română Gheorghe Gas-
vinte bogăţia şi intensitatea toare şi maşini agricole, spre avem rezultate bune. dezvă­ vinşi câ ţărănimea cooperatis­ ..monumental'* şi, deşi ne cos­ lon Marin, vicepreşedinte al
sentimentelor cu care încheiem creşterea continuă a gradului luim lipsurile,, neajunsurile tă din regiunea Bucureşti va tă foarte scump, îşi arată re­ Consiliului de Miniştri, Corne­ Consiliului de Miniştri
această vizită. Ceea ce ne-a de chimizare a agriculturii şi pentru că dorim să mobilizăm depune eforturi şi mai mari zultatele cu foarte mare greu­ liu Mânescu, ministrul aface­
reţinut în mod deosebit aten­ dezvoltarea pe scară tot mai eforturile tuturor celor care pentru îmbunătăţirea activită­ tate.. rilor externe, Pompiliu Maco-
ţia în cursul 'vizitei în regiu­ largă a sistemului de hidro­ lucrează în agricultură pentru ţii cooperativelor agricole de Comitetul Central al parti­ vei. preşedintele Comitetului Preşedintele Consiliului de Au participat, de asemenea,
nea Bucureşti, ca de altfel şi amelioraţii. un avînt şi mai rapid al aces­ producţie, pentru obţinerea u­ dului. guvernul au indicat mă­ .de Stat pentru Cultură şi Artă, Miniştri. Ion Gheorghe Maurer, persoanele oficiale care îl în­
suri pentru lichidarea acestei
în celelalte regiuni ale tării, Toate aceste măsuri au în­ tei importante ramuri econo­ nor recolte tot mai mari. stări de lucruri şi ele au înce­ Dumitru Be.jan, prim-adjunct a oferit luni seara o recepţie în soţesc pe înaltul oaspete aus­
este unitatea întregului nostru ceput sâ-si arate roadele, fn mice. (Aplauze). Am vizitat trei întreprinderi put să se aplice. Cred însă câ al ministrului comerţului exte­ onoarea cancelarului federal al triac.
popor, fără deosebire de naţio­ 1066, primul an al cincinalu­ In cursul vizitei în regiunea agricole de stat. La dv. gos­ trebuie depuse în continuare e­ rior, Vasile Sandru, adjunct al Republicii Austria, dr. Josef Au fost de faţă şefi ai misiu­
nalitate, in jurul partidului si lui, am avut cea mai mare pro­ dv. ne-am oprit în cîteva coo­ podăriile agricole de stat ocu­ forturi pentru reducerea costu­ ministrului afacerilor externe Klaus. nilor diplomatice acreditaţi la
guvernului, elanul şi fermita­ ducţie de cereale din istoria perative, iar în drum am văzut pă un rol important în agri­ rilor unor asemenea construc­ Gheorghe Pele, ambasadorul Au luat parte membri ai Bucureşti.
tea cu care poporul sprijină tării, cele mai ridicate produc­ o mare parte a ogoarelor ; am cultură. In cele trei întreprin­ ţii. pentru diminuarea suprafe­ Republicii Socialiste România Consiliului de Stat şi ai guver­ • S-au intonat imnurile de stat
şi înfăptuieşte politica internă ţii de floarea-soarelui, sfeclă putut constata câ ţărănimea deri am constatat câ s-a în­ ţelor de teren pe care se ridică; Ia Viena. Mircea Bâlânescu şi nului. conducători ai unor in­ ale celor două ţâri.
şi er rnâ a comuniştilor, ho- de zahăr, legume, cartofi. Pre­ cooperatistă, lucrătorii din în­ ceput aplicarea cu succes a ho- în mod deosebit consider câ es­ Vasile lleasă. directori în M i­ stituţii centrale şi organizaţii Recepţia s-a desfăşurat In*
obşteşti, oameni de cultură şi
târirea de a asigura înainta­ vederile cincinalului pentru a­ treprinderile agricole de stal tărîrilor Plenarei C.C. al parti­ te necesar să asigurăm execu­ nisterul Afacerilor Externe. artă, generali şi ofiţeri superi­ tr-o atmosferă cordială.
rea pe drumul făuririi depline nul agricol 1966 au fost de­ au executat lucrările agricole dului privind îmbunătăţirea tarea în cel mai scurt termen a ori, ziarişti.
a socialismului in România, al păşite cu peste 7 Ia sută, iar în condiţii bune Faptul câ e- activităţii in agricultura noas­ lucrărilor din sectorul agricol Din partea austriacă parti­ (Agerpres).
ridicării bunăstării şi fericirii anul acesta, deşi prevederile r.u xistâ perspectiva îmbucurătoa­ tră de stat. Dar n-am putea de stat. Este inadmisibil, tova­ cipă: dr. Lujo Toncîc-Sorinj,
tuturor celor ce muncesc. fost majorate, după felul în re a unei recolte mari în re­ spune câ felul în care au mun­ răşi, ca pentru construcţia vi­ ministrul afacerilor externe, dr.
(Aplauze). care se prezintă culturile pînâ giunea dv. se datoreşte, fără cit pînâ acum aceste unităţi nei îngrâşâtorii de porci, de Cari Bobleter. secretar de stat TELEGRAMA
pentru afacerile externe, dr.
Regiunea dv este în primul acum şi după aprecierile fă­ îndoială, muncii entuziaste a este pe deplin mulţumitor. bovine sau a unei crescătorii Johann Manz, ambasadorul
rind una dintre cele mai mari cute de specialişti, se pare că ţărănimii cooperatiste, care s-a Multe din ele lucrează cu pier­ de păsări sâ pierdem 3-4 ani Republicii Austria in România,
regiuni producătoare de cerea­ ele vor fi nu numai îndepli­ străduit să smulgă pămîntului deri, unele obţin producţii de zile. cind avem pretenţia ca dr. Eduard Chaloupka. şeful
le. s-ar putea spune grînarul nite, ci chiar depăşite. Se poa­ roade cît mai bogate. In toate mici. scumpe şi asistăm de pe o uzină chimică să fie realiza­ prezidiului cancelariei federa­ Tovarăşului JUMJAAGHIIN ŢEDENBAL
principal al ţârii, oferind con­ te spune cu siguranţă că pro­ părţile, cîmpiile -mănoase ale acum la situaţia câ încep să tă într-un an şi jumătate. Si­ le. dr. Heinrich Haymerle. şe­
diţii deosebit de favorabile ducţia de gnu va fi în orice Bărăganului şi Burnasului se fie depăşite de cooperative a­ gur câ aici de vină sînt şi pro­ ful secţiei politice din Ministe­ Prim-secretar al Comitetului Central
pentru practicarea unei agri­ caz mai mare decît cea prevă­ aseamănă cu o mare ncsfîrşitâ gricole. Desigur, nu e nimic iectanţii. şi constructorii, dar e rul Afacerilor Externe, dr. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol,
culturi intensive, de înalt ran­ zută în plan pentru anul aces­ de grîne. Ogoarele cooperati­ rău in faptul câ cooperativele vinovat şi acela căruia benefi­ Friedrich Meznik, şeful servi­
dament. Este ştiut, tovarăşi, că ta (Aplauze). velor şi întreprinderilor agri­ agricole, organizîndu-şi bine ciarul, adică poporul, i-a încre­ ciului federal de presă. dr. preşedintele Consiliului de Miniştri
preocupîndu-se de dezvoltarea Aceste realizări adeveresc ce cole de stat par un covor mi­ munca, aplicind cu pricepere dinţat realizarea acestei sarcini Franz Karasek, şeful secţiei re­ al Republicii Populare Mongole
industriei, a cărei importanţă e in stare să înfăptuiască ţă­ nunat, ţesut de miinile de aur învăţămintele ştiinţei agricole, — Consiliul Superior al Agri- laţii culturale cu străinătatea
deosebită pentru progresul ge­ rănimea noastră cooperatistă ale ţărănimii noastre. smulg pămîntului recolte tot din Ministerul Federal fii In-
neral al patriei este cunoscu­ in alianţă cu clasa muncitoa­ Regiunea Bucureşti ocupă în mai bogate Ceea ce e rău este (Continuare în pag. a 2-a) vâţâmintului, dr. Maximili^n Tovarăşului JAMSARANGHIIN SAMBU
tă. partidul acordă totodată o re şi sub conducerea partidu­ agricultura ţârii un loc impor­ faptul câ gospodăriile de stat, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular
mare atenţie agriculturii, care lui comunist. Se adevereşte su­
reprezintă o ramură principa­ perioritatea agriculturii noas­ al Republicii Populare Mongole
lă a economiei naţionale. Con­ tre socialiste care, în ciuda
siderăm că numai dezvoltarea greutăţilor si chiar a greşelilor ULAN BATOR
armonioasă şi a industriei şi * pe care le-am sâvîrsit nedîn-
agriculturii poate asigura pro­ du-i atenţia necesară în de­ Duminică la seceriş Dragi tovarăşi,
gresul general nl> economiei cursul anilor, a reuşit să asi­ Cu prilejul celei de-a 46-a aniversări a victoriei revolu­
României, satisfacerea în tot gure continuu aprovizionarea ţiei populare mongole, în numele Comitetului Central aJ
mai mare măsură a cerinţelor cu produse agroalimentare a Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi a) Con­
crescînde ale socielâţiî, făuri­ populaţiei, precum şi unele dis­ siliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, a) po­
rea socialismului şi crearea ponibilităţi de export, iar în porului român şi al nostru personal, transmitem Comitetului
condiţiilor pentru trecerea prezent să ne răsplătească din pe ogoarele cooperativelor agricole Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol. Prezi­
treptată la construirea societă­ ce in ce mai bine. Se confir­ diului Marelui Hural Popular şi Consiliului de Miniştri ale
ţii comuniste. (Aplauze). mă tot mai mult justeţea po­ Republicii Populare Mongole, poporului mongol şi dumnea­
Tocmai de aceea, orienlînd liticii agrare a partidului nos­ şoarâ din plin. Duminică, 6 Ioan Borza nu era mulţumit nuri a altor zeci şi sute de to­ voastră personal un cordial salut tovărăşesc şi cele mai calde
în continuare eforturile po­ tru, a îndrumării date de co­ In majoritatea unităţilor a­ combine înaintau prin lanurile pe deplin ne de orz. Prezenţi activ la a- felicitări. * •
porului român spre industria­ munişti ţărănimii muncitoare gricole din regiunea noastră, de orz ce se întind pe 200 de „Am recoltat numai 10 hec­ ceastâ campanie, mecanizato­ Oamenii muncii din Republica Socialistă România împăr­
lizarea socialistă a ţării, Con­ din patria noastră. Putem spu­ lanurile cu orz s-au copt de-a hectare. Inginerul Dumitru Fîn- tare cu orz din cele 85 de hec­ rii depun elorturi sporite pen­ tăşesc bucuria poporului mongol pentru realizările obţinute
gresul al IX-Iea al partidului ne. tovarăşi, că rezultatele ob­ binelea. De aceea, oamenii lînâ, directorul unităţii, este tare pe care le avem. aşa câ tru a grăbi secerişul, In tarla­ pe calea construirii socialismului si îi urează din toată inima
muncii de pe ogoare, animaţi
a adoptat un amplu program ţinute de noi în agricultură, de dorinţa de-a strînge grabnic mereu prezent printre mecani­ abia am început. De luni am lele cu orz ale cooperativei a­ noi şi importante succese in dezvoltarea economiei şi culturii,
de modernizare şi ridicare a alît în ce priveşte cooperativi­ rodul bogat al holdelor, au mo­ zatori. El cunoaşte faptul câ de 'concentrat la seceratul orzului gricole din satul Aurel Vlaicu creşterea bunăstării celor ce muncesc, pentru prosperitatea
patriei sale.
producţiei agricole la nivelul zarea. cît şi în creşterea pro­ bilizat în cîmp toate forţele şi felul cum lucrează mecaniza­ 4 combine pentru a grăbi ritmul lucrau duminică 3 combine, la
agriculturii ţârilor avansate, ducţiei agricole, sînt o contri­ mijloacele mecanice. torii depinde în bună măsură lucrării" Se vede câ oamenii Balomir. Târtâria şi Bâcâinţi, Ne exprimăm convingerea câ priclenia frăţească şi cola­
încheierea cooperativizării a- buţie Ia sporirea influenţei so­ scurtarea perioadei de strînge- sînt conştienţi de faptul câ tim­ alte 6. Mînuirea agregatelor borarea dintre partidele şi ţările noastre vor continua sâ se
griculturiî reprezintă, fără în­ cialismului : aceste rezultate Dimineaţa zilei de 9 iulie. La re a recoltei. pul bun de lucru este preţios. este încredinţată unor oameni dezvolte şi in viitor, pe baza principiilor marxism-leninismu-
doială. o etapă importantă a demonstrează că dacă se duce Gospodăria agricolă de stat din Activitate intensă s-a întâlnit De aceea, se face apel la toate de nădejde care nu-şi precupe­ lui, spre binele ambelor popoare, al întăririi unităţii şi co­
înfăptuirii politicii agrare a o politică agrară justă, drumul Bîrcea 'forfota era mare Cele şi in lanurile cu orz ale mem­ forţele şi mijloacele mecanice ţesc eforturile, care apreciază eziunii ţârilor socialiste, în interesul victoriei cauzei soclafis-
muluî şi păcii.
partidului nostru. Aceasta con­ socialismului e singurul care 16 combine au (ost dirijate la brilor cooperativei agricole din existente pentru accelerarea re­ la adevărata sa valoare fiecare
stituie însă abia premisa ridi­ poate asigura progresul rapid recoltarea orzului de pe ulti­ Deva. Mecanizatorii Petru Bal­ coltărilor. oră bună de lucru pentru NICOLAE CEAUŞESCU
cării acestei ramuri la nivelul al agriculturii. (Aplauze). mele suprafeţe. $i timpul fiind tă şi Emil Suciu erau prezenţi Ca şi la Deva în multe alte scurtarea drumului recoltei din secretar general al Comitetului Central
nevoilor societăţii româneşti Ca urmare a creşterii pro­ prielnic s-a muncit din plin de dimineaţă in tarlaua „Va- cooperative agricole din regiu­ lanuri spre hambare. al Partidului Comunist Român
în plin progres. De aceea, con­ ducţiei agricole, a crescut con­ pînâ spre seară Numai în a­ pin" unde seceratul orzului nea noastră ziua de duminică CIIIVU STOICA
ceastă zi cei 16 mecanizatori,
ducerea partidului a îndreptat tinuu ş! bunăstarea materială era în toi. Totuşi inginerul a însemnat strîngerea din la­ A POTOPEA preşedintele Consiliului de Stat
eforturile în cei doi ani care şi culturală a ţărănimii Veni­ printre care Ioan Lucescu, Ni- al Republicii Socialiste România
colae Pui. Ioan Indrei şi alţii
au trecut de la Congresul al ‘ turile ei băneşti realizate din au strîns recolta de orz de pe
IX-lea spre asigurarea unui cooperativele agricole de pro­ 53 de hectare. S-ar zice eâ nu ION GHEORGHE MAURER
progres mai rapid decît în tre­ ducţie au fost in anul 1965 cu este o suprafaţă mare. dar tre­ preşedintele Consiliului de Miniştri
cut al agriculturii noastre. Cu peste I miliard lei mai mari buie sâ avem în vedere câ in el Republicii Socialiste România
toate că şi în trecut noi ne-am decît în 1960. Ele vor creste în cursul zilei de duminică lu­
ocupat de agricultură, trebuie cursul anului 1967. numai ca crătorii acestei unităţi au ra­
să spunem totuşi, aşa cum s-a urmare a acordării pensiilor, portat încheierea secerişului la Lucrările unor Comisii permanente
mai arătat şi altă dată că nu cu circa 600 milioane lei. Da­ orz Bilanţul este rodnic. De
am acordat acestei ram uri. a­ torită recoltelor bune ce se a- pe fiecare hectar ocupat cu a-'
tenţia necesară şi că din aceas­ r.unţâ în acest an agricol, posi­ ceastâ cultură s-au obţinut a­ ale Marii Adunări Naţionale
tă cauză ea a rămas intr-o n- bilităţile de sporire a venitu­ proape 2.300 kg boabe.
numită măsură în , urmă. In rilor ţărănimii care au fost Paralel cu secerişul s-a lu­ Zilele trecute au avut loc Proiectele de decrete au fost
perioada care a trecut de la prevăzute vor fi nu numai rea­ crat intens ta balotatul paielor şedinţele unor comisii perma­ prezentate in faţa comisiei de
congres, au fost elaborate, după lizate. dar şi depăşite. Venitu­ Pe 30 hectare s-a creat drum nente ale Marii Adunări Na­ tovarăşii Gheorghe Cioară,
cum ştiţi, o serie de măsuri rile mai mari au permis ţără­ liber tractoarelor pentru a tre­ ţionale. ministrul comerţului exterior,
îndreptate spre perfecţionarea nimii să achiziţioneze un vo­ ce din timp la executarea ară­ Comisia economico-financia- şi Ion Chirilescu, vicepreşedin­
relaţiilor de producţie în agri­ lum sporit şi variat de mărfuri turilor de vară. Sînt rezultate râ a Marii Adunări Naţionale, te al Comitetului de Stat pen­
cultură. spre întărirea bazei de consum. O expresie eloc­ bune pentru care lucrătorii întrunită în şedinţă de lucru, tru îndrumarea şi controlul or­
sale tehnico-materiale. S-au a­ ventă a creşterii nivelului de Gospodăriei agricole de stat sub preşedinţia tov. prof. unlv. ganelor locale ale administra­
dus perfecţionări organizării şi trai al ţărănimii o constituie din Bireea Mare merilâ laude. Manea Mânescu. a examinat şi ţiei de stat, care au dat apoi
activităţii Consiliului Superior amploarea construcţiilor de lo­ Şi in alte unităţi recoltatul discutat proiectul de decret explicaţiile cerute de deputaţi.
al Agriculturii şi a organelor cuinţe. Nu există comună, nu orzului s-a desfăşurat din plin pentru înfiinţarea, organizarea Proiectele de decrete au fost,
sale. astfel îneît acestea să există sat unde să nu se fi în cursul' zilei de duminică. La şî funcţionarea Inspectoratului de asemenea, avizate de Comi­
poată îndeplini cu mai multă ridicat, în ultimii ani. z.eci şi Gospodăria agricolă de stat din general de stat pentru contro­ sia juridică a Marii Adunări
eficienţă sarcina de a asigura sute de locuinţe» noi. In acelaşi Călan. de cum se lâruse ziuă lul calităţii produselor de ex­ Naţionale, întrunită sub preşe­
înfăptuirea Dolitieii agrare a timp se dezvoltă învăţămîntul, 23 de combine s-au îndreptai port şi proiectul de decret pl i­ dinţia tov. prof. univ. Traian
partidului, de a exercita mat cultura, toate activităţile care spre lanurile cu orz situate la vind construirea de către cetă­ lonaşcu.
competent şi în mod unitar în­ foc ca viaţa ţărănimii să de­ Batiz, Bâţălar şi Chitid. ţeni, cu sprijinul statului, de Comisiile au avizat favorabil
drumarea tehnică de speciali­ vină tot mai civilizată. înflo­ Asemănător s-a muncit şi la case proprietate personală — proiectele de decrete.
tate a întregii noastre agricul­ rirea continuă a salului im­ Gospodăria agricolă de stat din In lanurile cu cereale păioase se desfăşoară o activitate intensă pentru strîngerea la pentru odihnă sau turism — în
turi. Au luai fiinţă Uniunea pune aplicarea cu mai multă Mintia unde secerişul se desiâ- timp şi fără pierderi a întregii recolte. localităţile balneo-climaterice Avizele au fost înaintate
şi în alte locuri turistice. Consiliului dc Stat.