Page 34 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 34
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3895
in
C U V E N T A R E A T O V A R Ă Ş U L U I
N i C O L A C E A U S E S C U
la sntîlnirea activ ui de partid din regiunea Bucureşti
(Urmare din pag I) eforturi mari şi ne costă circa Cu tonte că nu nţî realizot marea şi dezvoltarea culturii fabrici, şi mai cu seamă pe o nu numai în această parte a care să corespundă atît Intere râ de datoria sa să de
20.000 lei pentru a reda un planul, doresc totuşi să subli româneşti. Eârâ îndoială, tova goare, numeroase femei la lumii, dar şi pe plan mondial. selor popoarelor arabe, cît si in viilor eforturi neslă
hectar producţiei agricole, dar niez că rezultatele bune ale pe răşi. câ cinstirea înaintaşilor muncă. Şi apoi nu pot sâ nu Războiul s-a soldat cu mari ale Izraeluluî, sâ asigure res facă totul pentru trium
in acelaşi timp risipim sute şi troliştilor, constructorilor na este un semn de civilizaţie şi remarc felul în care femeile pagube materiale şi sacrificii pectarea dreptului inalienabil zei unităţii mişcării co
culturii, departamentul care
conduce aceste întreprinderi de sute de hectare cu construcţii vali şi celorlalţi muncitori din cultură pentru un popor. Este ne-au întimpinat peste tot, ma de vieţi omeneşti, a înveninat al fiecărui popor la existenţă şi muncitoreşti, pentr,
stat, tovarăşii care răspund ne agricole, cu drumuri, cu fîşii ne regiune nu pot fi umbrite de de asemenea un semn că parti nifestările lor calde ‘la adresa şi mai mult relaţiile d in ţii po independentă, la înfăptuirea rirea solidarităţii ini
mijlocit de această activitate. lucrate ş.a.m.d. Deşi aveţi pâ- chimişlî şi ca atare să adresez dul comunist, care are meni conducerii partidului, a politi poarele din această parte a aspiraţiilor sale de progres so nale a tuturor forţelor
Poporul Je-a încredinţai m ij mint mult, trebuie să acordaţi felicitări muncitorilor, teh rea istorică de a conduce as cii sale. Aceasta este de în lumii. Partidul nostru n arătat cial şi naţional. perialisle. (Aplauze).
loace financiare şi materiale mai multă atenţie folosim aces nicienilor şi inginerilor care tăzi poporul român pe calea ţeles. pentru câ numai în so de la început câ întotdeauna După cum se ştie, unul din
pentru ca să aibă beneficii de tuia, astfel ca de pe fiecare me lucrează bine. (Aplauze). făuririi socialismului şi comu cialism femeia a devenit cu a- reacţiunea imperialistă, pentru cele mai grave izvoare de ne TOVARĂŞI,
pe urma lor. Trebuie vegheat tru pătrat de pâmînt să obţi îmi exprim convingerea câ nismului, este continuatorul devârat liberă, egală în drep a-şi asigura dominaţia asupra linişte şî ameninţare la adresa
ca cei care au primit acest nem o producţie cît mai marc. şi chimiştii se vor mobiliza, celor mai bune tradiţii de lup turi cu bărbatul, îşi poate ma altor popoare, a căutat sâ le păcii mondiale ÎI constituie in încheind bilanţul în
mandat din partea beneficiaru Atunci se va putea spune că vor fi ajutaţi mai mult de co tă pentru eliberarea naţională nifesta pe deplin în viata so dezbine, să le învrăjbească, sâ tensificarea agresiunii impe cu oamenii muncii, c.
lui să lucreze cum trebuie. Pe lucrăm în spirit gospodăresc. mitetul regional de partid, de şi socială, Evorînd aceste mo cială calităţile şi aptitudinile. ascutâ ura dintre ele, şi câ din rialismului împotriva Vietna niştii, cu activul de |
cei care nu-şi fac datoria, sâ-i Sînt rezultate bune in apli organizaţiile de partid orăşe mente. aducînd omagiul nostru (Aplauze). Şi de asemenea, tre lupta intre ţările arabe şi Iz- mului. Dislocînd Ia distanţă de ele stat din regiunea
înlocuim cu oameni care au carea cuceririlor ştiinţei în a- neşti şi din întreprinderi, pen acelora care au contribuit, prin buie sâ remarc grija, atenta rael nu vor avea de cîşligat tem aprecia câ ele au
simţul răspunderii şi sînt ho- gricullurâ. Producţiile pe care tru ca pînâ la slîrşit — mă lupta şi jertfa lor. la formarea • pe care o acordă, femeile copii decit cercurile imperialiste, mii de kilometri o armată de sebit He fructuoase. A
tărîţi să-şi îndeplinească înda le-aţi obţinut, lelul cum arată gîndesc la sfârşitul acestui an şi dezvoltarea naţiunii româ lor, îngrijirii, creşterii lor. Ia reacţiunea. Dîn păcate faptele circa o jumătate de milion de împreună, să e.xnminf
torirea fată de popor (Aplau astăzi ogoarele din regiunea — să obţină succese, să nu mai ne, noi ne îndeplinim o înda tă de ce aş dori ca la şedinţa ou dat dreptate aprecierii oameni, utilată cu armamen rie de probleme legaţi
ze). Este necesar, tovarăşi, să a- dv. demonstrează că specialiş tragă înapoi întreaga regiune. torire de cinste nu numai faţă cu activul de partid sâ aduc în partidului şi guvernului nos tul cel . mai modern, Statele fecţionarea continuă
rât că o anumită vină au şi co tii, inginerii îşi îndeplinesc in (Aplauze). de trecut, cl şi faţă de prezent mod deosebit mulţumiri femei tru. Este clar, tovarăşi, că din Unite duc un război de ex lăţii în vederea înfâ|
mitetul regional de partid, co condiţiuni din ce în ce mai bu Aveţi sarcini mari în ce pri şi faţă de viitor. (AVIauze pu lor din regiunea Bucureşti pen războiul între ţările arabe şi terminare împotriva populaţiei ■'condiţii tot mai bune
mitetele raionale, activul nos ne misiunea încredinţată, aju veşte realizarea planului de in ternice). tru felul in care îşi desfăşoară Izrael, indiferent cine obţine din Vietnamul de sud şi bom tivelor trasate ele Cor
tru de partid şi de stat din tă cooperativele agricole de vestiţii. Şi aici. alături de suc In regiunea dv. sînt mărtu activitatea. Le felicit din toată victoria militară, nu are de bardează în mod barbar Re IX-lea al partidului
regiune. Doar dv. sînteţi aceia producţie şi unităţile agricole cese, sînt râmîneri în urmă şi rii ale existenţei mişcării mun inima şi le doresc succes în cîştigat pînâ la urmă nici u publica Democrată Vietnam.
care pînâ la urmă trebuia să de stat să aplice ştiinţa şi să e necesar ca organizaţiile de citoreşti şi socialiste încă din viata si munca lor. (Aplauzej. nul din popoarele respective, — ţară socialistă, liberă şi in Este. de altfel o j:
vegheaţi ca lucrurile să meargă smulgă roade tot mai bogate o partid, comitetul regional să secolul trecut, ale existentei u ci numai imperialiştii. Departe dependentă. partidului nostru de
cum trebuie, chiar dacă unde goarelor. Avem aici un institut se preocupe mai mult de înde nor organizaţii ale partidului TOVARĂŞI, de n rezolva problemele di Alături de poporul vietna sulta în cele mai i?
va. Ia un minister sau altul, la de cercetări care obţine rezul plinirea integrală a planului de comunist care, în cursul anilor vergente. acest război a ridicai mez *se află întreaga omenire probleme ale politici
un departament sau altul, mai tate bune, ca şi celelalte staţi investiţii. Nu e nevoie să mai ilegalităţii, au rleslâşurat o ac Succesele noastre pe tărîm obstacole şl mal marî în calea progresistă. România îşi mani terne şi externe cu
există fenomene de birocratism. uni din regiune. Insă n-am pu subliniez ce importanţă are a tivitate intensă pentru înfăp economic, social, cultural. în festă solidaritatea frăţească cu largi, cu poporul. a<
Noi considerăm că în agricul tea spune că nu s-ar putea lace ceasta nu numai pentru regiu tuirea programului partidului florirea societăţii socialiste în soluţionării neînţelegerilor din poporul vietnamez, acordîn- vedind o trăsătură
tură de regulă nu trebuie ad mai mult şi în acest domeniu. nea dv„ dar pentru economia nostru de răsturnare a domniei România au. desigur, o impoiv- tre statele din această zonă a a democraţiei noastn
mis ca realizarea unei con întregii noastre ţâri. Trebuie a- claselor exploatatoare şi de tanţâ vitală pentru viaţa po lumii. Desfăşurarea evenimen du-i întregul său sprijin ma te care se dezvoltă
strucţii să depăşească un an de Ştiinţa agricolă ore în ţara cordatâ mai multă atenţie în trecere la făurirea socialismu porului român, pentru viitorul telor din Orientul Apropiat terial, politic şi moral, pină la (Aplauze).
noastră posibilităţi largi de a
zile. Dacă nu sîntem în stare să tăririi disciplinei şi ordinii în lui. Organizaţiile de partid, or său In acelaşi timp ele cores constituie o ilustrare grăitoare victoria definitivă împotriva Doresc să sublin
o executăm în acest termen în contribui la sporirea mai ra producţie, creşterii productivi ganizaţiile progresiste din re pund intereselor generale ale n ceea ce poate însemna înlo agresorilor. (Aplauze puterni că întîlnirile cu oair
totalitate, să terminăm mai re pidă a producţiei agricole, la tăţii muncii, îmbunătăţirii ca giunea dv. şi-au adus, de ase socialismului, contribuie* la cuirea în relaţiile dintre ţâri cii din regiunea Bu
pede o parte care să înceapă creşterea avuţiei materiale a lităţii produselor, reducerii menea, contribuţia la înfăptui sporirea torţei sistemului so a l.mbajului raţiunii cu lim ce). După părerea partidului si cu cei dîn cclelal
poporului nostru. Sîntem încre
să producă. Nu trebuie să stăm preţului de cost. organizării su rea actului istoric de la 23 Au cialist mondial, la creşterea bajul armelor. România, ca şl şi guvernului nostru, există întăresc şi mai mu
patru anî cu mijloacele finan dinţaţi că oamenii de ştiinţă perioare a muncii şi a produc gust, la eliberarea patriei de prestigiului său in lume, la în întreaga lume iubitoare de condiţii şi posibilităţi pentru He nezdruncinat dir
ciare şi băneşti imobilizate aş- vor depune eforturi şi mai ţiei. Toate acestea au un rol sub jugul fascist, la lupta pen tărirea forţelor antiimperîalis- pace, este profund preocupată intensificarea activităţii forţe şi întregul nostru
teptînd să înceapă să producă mari pentru a-şi aduce contri însemnat în îndeplinirea sarci tru zdrobirea Germaniei hit- te de pretutindeni. ne demonstrează cit
o dată o capacitate de 100.000 buţia la înfăptuirea programu nilor pe care le avem în in leriste (Aplauze). Credincios îndatoririlor ce-f de găsirea modalităţilor pen lor antiimperialiste şi popoa este poporul nostru
de porci. Nici un bun gospo lui elaborat de partid în agri dustrie. Iată deci câ in regiunea dv. revin în lupta pentru înfăptui tru lichidarea consecinţelor relor din întreaga lume în cupeţească nici un
dar nu poate admite un aseme cultură. Avem convingerea că Sînt in regiunea dv. rezultate se îmbină minunat trecutul în rea aspiraţiilor progresiste ale războiului din Orientul Apro sprijinul poporului vietnamez,
nea stil de muncă. Cînd se a ţăranii cooperatori, toţi lucră bune in dezvoltarea învăţămân depărtat care porneşte încă de omenirii, partidul comunist şi piat, pentru înlăturarea peri împotriva agresorilor imperia tru înfăptuirea sare
pucă de o construcţie mare, a torii din agricultura regiunii tului, culturii. Am putut, pe la Buerebista — cu trecutul guvernul României desfăşoară reţe de desăvîrşire i
cesta realizează întîi acea par Bucureşti vor înţelege just cri parcurs, să admirăm minunata mai apropiat şi cu prezentul în o intensă activitate internaţio colului reluării conflictului ar lişti, pentru desfăşurarea mai Iiei socialismului in
te care poate avea imediat e- tica neajunsurilor din domeniul artă populară, întruchipată atît care oamenii muncii, slâpini pe nală, îşi aduc contribuţia mat dintre statele arabe şi Iz- energică şi mai fermă a acţiu Ele ne dau nouă şi
ficienţâ economică şi, pe măsu agriculturii de stat şi al celei în muzica şi dansurile popu soarta lor. îşi făuresc o viată activă Ia lupta pentru pace şî racl. Este regretabil câ O.N.U. nilor menite sâ determine
ră ce are beneficii de aici. dez cooperatiste, faptul că ea e fă lare conservate în fiec'are sat şi nouă. fericită, aşa cum o do progres social în întreaga lume. nu a reuşit sâ găsească o cale S.U.A. sâ înceteze necondiţio încredere în justeti
voltă mai departe întreprinde cută din dorinţa de a mobiliza comună, în oraşe cît şi in cusă resc. (Aplauze). Dezvoltăm legăturile de prie noastre tocmai prin
rea. De ce oare la noi există toate forţele, de a lichida cit turile şi ţesăturile care oglin tenie şi colaborare cu toate care sâ asigure soluţionarea nat bombardamentele, sâ re întregul popor îşi m
lipsă de răspundere şi spirit mai grabnic lipsurile, de a a desc măiestria, priceperea fe ' TOVARĂŞI. ţările socialiste, fiind convinşi problemelor Orientului Apro nunţe la agresiune, să lase laşamentul şi hotă)
gospodăresc din partea tovară sigura progresul tot mai rapid meilor de la sate Toate aces câ aceasta corespunde intere piat. Fără îndoială, dacă Adu poporul vietnamez să-şi rezol
şelor puşi să lucreze în acest al agriculturii. Sîntem încre tea exprimă cu putere dragos ■ Avem în regiunea Bucureşti selor întăririi continue a sis narea Generală a O.N.U. nu va ve problemele vieţii sale inter înfăptui această poli
sector de activitate ? Conside dinţaţi că toţi oamenii muncii tea de frumos a poporului nos o organizaţie de partid puter temului socialist mondial, spo deamnâ pe noi, c
răm că atît tovarăşii _din_a- din regiune, în frunte cu orga tru, faptul eâ el ştie să păs nică, un detaşament de seamă ririi influenţei sale în lume. reuşi sâ găsească soluţii care ne fără amestec dinafară. partidul şi poporul
gricultură. cît şi organele noas nizaţiile de partid^ se vor stră treze şi să dezvolte minunat al partidului, care numără a Ne preocupăm de dezvoltarea să creeze condiţii pentru re Evenimentele recente din credinţat sarcini de
tre de partid trebuie să acţio dui să obţină rezultate cît mai bogăţia artei populare româ proape 132.000 de membri şi colaborării cu toate ţările, fără zolvarea problemelor pe calea Congo sînt o nouă expresie a
neze cu hotârîre pentru o li bune. Le dorim deplin succes. neşti. Aceasta, s-ar putea spu care deslâşonrâ o activitate deosebire de orinduirea socia tratativelor cu participarea activităţii agresive a cercurilor re pentru viitorul
chida asemena stări de lucruri, (Aplauze). ne. constituie un îndemn pen rodnică pentru înfăptuirea po lă, considerind câ extinderea părţilor interesate, se va crea nostru, să muncim
negative. tru oamenii noştri de artă, pen liticii partidului nostru în toa relaţiilor economice, diploma imperialiste, a încercării lor de multă hotârîre, sâ
In regiunea dv. am vizitat un-. TOVARĂŞI, tru creatori de a întări şi mai te domeniile. Trebuie sâ spun tice. ştiinţifice şi culturale cu o situaţie grea în viaţa inter o înăbuşi voinţa popoarelor re şi mai multă cred in
SM.T. şi in drum am văzut pe / mult legătura cu arta populară câ Comitetul nostru Central a- toate tarile, pe baza egalită naţională şî nu se poate spune cent eliberate de a se dezvolta român, naţiunea no;
ogoare sute de tractoare şi ma Am lăsat industria mai tîr- românească, de a învăţa de la preciozâ munca desfăşurată de ţii în drepturi şi neamestecu câ prestigiul şi autoritatea de sine stătător din punct de
şini agricole executînd lucrări ziu in expunerea mea, nu pen ea. dar şî de a contribui la dez organizaţia dv. de partid, de lui în treburile interne, a in O.N.U, vor avea de cîştigat din listă. (Aplauze înde
de bună calitate. In S.MT.-ul tru că ea ar fi pe planul al doi voltarea acestei minunate co activul de partid, de comite dependenţei şi suveranităţii vedere economic şl social, a Pentru fiecare a<
unde am fost am văzut lucruri lea, ci pentru că am vrut, în mori. Putem spune câ ţara tul regional, şi consideră câ fe naţionale, contribuie la cauza aceasta, dimpotrivă vor avea sprijinului pe care imperialis partid şi de stat, in
foarte frumoase, — e un S M.T. mod deosebit, să subliniez rolul noastră este printre puţinele lul în care membrii de partid, generală a păcii, la întărirea numai de suferit. De aceea, mul îl acordă forţelor celor ce sector de activii,
fruntaş pe regiune. Totuşi, to important pe care îl are agri ţâri care se pot mindri cu a activul de partid îşi îndepli securităţii şi creează tuturor noi considerăm câ este necesar mai reacţionare de pretutin
varăşi, S.M.T,-urile regiunii cultura în regiunea Bucureşti, semenea rezultate in păstrarea nesc îndatoririle constituie o popoarelor largi posibilităţi de sâ se depună eforturi de către zâ, nu există o înd<
dv. — şi situaţia aceasta este şi în întreaga dezvoltare eco artei populare. (Aplauze). dovadă a nivelului înalt de a folosi resursele materiale şi deni. Iată de ce este necesar înaltă decît aceea ■
şi în alte regiuni — lucrează nomică a ţârii noastre. După conştiinţă pe care îl au toţi co umane în scopul progresului toate statele membre ale ca popoarele sâ-şl întărească poporul, patria, de t
cu pierderi. Chiar cele care au cum ştiţi, in industrie rezulta TOVARĂŞI. muniştii din regiune. (Aplauze economic şi social. O.N.U. pentru a se ajunge la continuu vigilenţa, sâ asigure aşa fel, îneît să mer
aşa-zise beneficii, folosesc par tele sînt bune şi nu doresc să puternice). Partidul nostru se preocupă soluţii care sâ asigure condiţii unirea tuturor forţelor naţio
cul de maşini fără a plăti a mă ocup de ele. Regiunea dv. Am început vizita în regiu In toate realizările obţinute de întărirea continuă a unită de rezolvare a problemelor din rea şi stima oamenii
mortizarea. Dacă le-am cere a a obţinut şi ea oarecari succe nea dv. cu Argedava. A vrut în regiune este incorporată nale patriotice din Interiorul (Aplauze).
cestor S M T -u ri să trăiască se in dezvoltarea industriei. In. tovarăşul Necula sâ ne demon munca comuniştilor, a activu ţii tuturor forţelor antiimpe- Orientul Apropiat. Viaţa arată fiecărei ţâri, sâ întărească so Daţi-mi voie să vă
din veniturile lor, cumpârind şesenal a început construcţia streze câ nu numai cei din Hu lui de partid şi de stat, care rialiste, considerind câ numai câ pentru reglementarea pro lidaritatea internaţională a o dată din toată ini
ele însele tractoarele şi maşi cîtorva întreprinderi şi combi nedoara sînt urmaşii lui Dece- q u ştiut şi ştiu sâ unească e pe această cale este posibil sâ blemelor din Orientul M ijlo frontului antiimperialist,
nile, n-ar fi in stare să-şi des nate noi, dintre care unele sînt bal, ci şi cei din regiunea forturile oamenilor muncii se asigure pacea în întreaga ciu, în momentul de faţă este prin dv„ tuturor co
făşoare activitatea. Este o situ în funcţiune. Actualul cincinal Bucureşti, şi poate chiar mai pentru a asigura traducerea in lume. Căci nu putem sâ nu ţi Un rol esenţial în lupta for şi locuitorilor regiur
aţie căreia, de asemenea, tre a prevăzut pentru industriali mult, pentru câ aici a fost, se viaţă a sarcinilor trasate de nem scama de faptul că exis absolut necesară retragerea ţelor antiimperialiste pentru noi succese în mun
buie să-i punem capăt. Maşi zarea regiunii importante fon pare — mai sînt încă discuţii Congresul al IX-lea al partidu tenţa imperialismului creează trupelor izraeliene din terito înfrîngerea planurilor agre înfăptuirea sarcinilor
nile şi lucrătorii din SM.T. duri de investiţii. Este planifi în această privinţă între oame lui. Noi sîntem convinşi câ or permanent pericolul amestecu riile ocupate, renunţarea de sive ale reacţiunii mondiale
trebuie să lucreze în tot cursul cată construcţie a peste 20 de nii de ştiinţă — capitala per ganizaţia regională de partid lui în treburile interne ale al către Izrae) la intenţia de a vin din programul a
anului, nu doar citeva luni pe noi obiective industriale. A manentă a Daciei încă de pe va şti sâ mobilizeze cu şi moi tor popoare, menţine primej îl are mişcarea comunistă şi Congresul al IX-lea,
an, punind din plin în valoare veţi resurse mari de ţiţei, gaz timpul lui Buerebista. De alt mult succes toate forţele regiu dia agresiunii, a izbucnirii u obţine avantaje teritoriale de muncitorească Internaţională. înflorirea regiunii d-
toate mijloacele cu care sînt metan. De altfel regiunea dv. fel în cursul vizitei am putut nii pentru a lichida neajunsu nor noi războaie, inclusiv a* pe urma acţiunilor militare. Unitatea şt coeziunea eî are voltarea întregii noas
înzestrate. Numai astfel se vor a devenit deja un important vedea că, alături de activita rile care mai sînt, a asigura unui nou război mondial. De Numai pe calea discuţiilor, a o importantă hotârîloare pen
crea condiţii pentru n lucra cu centru petrolier care dă peste tea de construcţie socialistă, realizarea în bune condiţii a aceea, considerăm că principa tratativelor pentru rezolvarea Vă doresc multă sân
beneficii, pentru a ieşi din si o treime din întreaga produc oamenii se preocupă şi de cu sarcinilor ce le revin. Vă do la îndatorire a forţelor antiim- tru sporirea capacităţii de tere de muncă, feric
tuaţia în care se găsesc. Co ţie de ţiţei a României. noaşterea şi păstrarea vestigii rim succes deplin in activita perialiste este întărirea vigi tuturor problemelor, inclusiv luptă a frontului mondial nn- nalâ. In sănătatea d'
mitetul regional de partid, ac Am putea spune eâ, prin în- lor trecutului îndepărtat, care tea dv de viitor. (Aplauze). lenţei faţă de manevrele cercu a refugiaţilor arabi, se poale tiimperialist. De aceea, Parti roi ! (Aplauze puteri
tivul de'partid trebuie să ne fâptuireo prevederilor planului vorbesc despre civilizaţia care Doresc sâ menţionez, de a- rilor imperialiste, întărirea u ajunge la o soluţie echitabilă dul Comunist Român considc-
ajute pentru a găsi soluţiile cincinal, marea majoritate a a existat pe aceste meleaguri, semenca, activitatea susţinută nităţii lor de acţiune, desfăşu lungite, urale).
cele mai corespunzătoare pen raioanelor dv. vor deveni şi despre lupta dusă de strămoşii pe care o desfăşoară sfaturile rarea unei lupte ferme, ener
tru a îmbunătăţi activitatea in centre industriale. Aceasta es noştri, despre felul în care s-a populare din regiunea Bucu gice. pentru a împiedica orice
acest important sector al agri te o ilustrare a faptului că plămădit poporul român, cum reşti ; am putut vedea cu bucu uneltire a cercurilor agresive
culturii. partidul nostru. în cadrul po a luptat el în decursul veacu rie rezultatele acestei activi imperialiste. Tara noastră spri
O altă problemă în agricul liticii de industrializare socia rilor pentru a-şi apăra fiinţa, tăţi în felul cum sînt gospodă jină popoarele care se ridică
tura dv. o constituie irigaţiile. listă. se preocupă de reparti dreptul la viaţă, pentru a se rite oraşele şi satele din regiu împotriva asupririi coloniale,
Aveţi condiţiuni bune de dez zarea armonioasă a forţelor de forma ca naţiune independen ne. Desigur şi aici mai este pentru scuturarea jugului
voltare a irigaţiilor. Aţi obţi producţie pe întregul teritoriu tă. Am asistat la scene emoţio d.estul de făcut, ca in toate do străin, pentru independentă Sntîlnirea cu activii de pari
nut şi rezultate bune atît în ce al ţârii, Fără îndoială, tovarăşi, nante de reînviere a trecutului meniile, şi eu sînt convins că naţională. Considerăm câ in
priveşte irigaţiile amenajate cu crearea noilor întreprinderi in in faţa cetăţii de la Turnu-Mâ- şi tovarăşii de la sfat. sub con condiţiile de astăzi, egalitatea
mijloacele statului, deşi ^ ele dustriale va avea un efect deo gurele a lui Mircea ccl Bâtrîn, ducerea şi îndrumarea organi in drepturi, participarea tutu
sînt încă foarte scumpe, cît şi sebit de pozitiv asupra raioa la evocarea luptei de la Câlu- zaţiei de partid, vor munci cu ror statelor, mari sau mici. )a
în realizarea unei suprafeţe nelor care pînâ acum au fost gâreni, unde Mihai Viteazul, şi mai mult elan pentru întă rezolvarea problemelor inter In încheierea vizitei în re de 4 săptămîni întreaga pro asigurate fondurilor
mari irigate de către coopera exclusiv agricole, va contribui cu un număr mai mic d,e os rirea activităţii edilitare şi gos naţionale, este o condiţie esen giunea Bucureşti, tovarăşii ducţie industrială a anului de stat o eficienţă ma
tive cu mijloacele proprii şi cu la ridicarea generală a nivelu taşi, a reuşit sâ obţină o vic podăreşti. ţială pentru a asigura pacea Nicolac Ceauşescu, Chivu Stoi 1948. Pentru perioada 1966— Comitetul regional <
credite de la stat. Avem toate lui de viaţă, material şi cultu torie strălucită împotriva ar Nu pot, tovarăşi, sâ nu subli- . în întreaga lume. Ţinînd sea ca, Alexandru Birlădeanu, 2970 regiunii Bucureşti 1 s-au continuă cu intensitai
condiţîunile. tovarăşi, ca în re ral al populaţiei din regiune. matelor otomane, care a avut o nicz impresia deosebită eu ca Alexandru Drâghicî, Iosîf alocat fonduri de investiţii în- r.ea Iniţiată de co»
giunea dv. să realizăm planul influenţă deosebită asupra dez re am rămas despre entuzias ma de realităţile vieţii inter Banc, Manea Mânescu s-au în- sumînd peste 20 miliarde lei. partidului pentru per
prevăzut pînâ în 1970 atît in In vizita noastră am fost în voltării ulterioare a Tarii mul tineretului, al copiilor. Se naţionale, noi abordăm atenţia tîlnit sîmbâtâ la amiază — Ia rea producţiei şi a m
sectorul de stat, cît şi în cel co cîteva din combinatele noi. Nu Româneşti cit şi asupra reali adevereşte cu putere câ patria cuvenită întăririi continue a Snagov — cu activul de partid In continuare, vorbitorul a
operatist. I’e baza analizei po aş dori să mai revin asupra ce zării pentru prima dată a sta noastră are un tineret minu capacităţii de apărare a Româ din regiune şi au luat parte la arătat câ in primele 6 luni ale unităţile industriale,
sibilităţilor existente şi finind lor spuse în întâlnirile cu oa lului centralizat român prin nat, hotârît sâ urmeze neabă o masă oferită cu acest prilej. anului 2967, deşi valoarea pro rea aprofundată a di
seama de necesitatea unui pro unirea Transilvaniei. Tării tut îndemnul partidului de a-şi niei. conştienţi câ trebuie să Luînd cuvîntul, tovarăşul ducţiei globale obţinute in re laturi ale proceselor
gres mai rapid al agriculturii, menii muncii de acolo. Sînt şi Româneşti şi Moldovei Am re însuşi cunoştinţele cele mai avem o armată puternică, bine Gheorghc Necula, prim-seerc- giune este cu 326 milioane lei ducţie a dus la descopt
Comitetul Central o stabilit un rezultate bune, dar sînt şi nea trăit pe Cîmpia Islazului un înalte, de a învăţa, de a se pre echipată, gata oricînd să-şi tnr a! Comitetului regional mai mare decit în perioada co nor importante rezei
creştere a producţiei
program mai mare de irigaţii junsuri. Ce am putea spune moment al revoluţiei din 1048. găti pentru a fi bun construc facă datoria faţă de patrie, fată Bucureşti al I’.C.R., a subliniat respunzătoare a anului trecut, ductivîtăţii muncii, de
rezultatele nu sînt pe măsura
faţă de cel elaborat de Con despre faptul că in timp ce pe care, de asemenea, a avut o im tor al societăţii socialiste şi co de popor. (Aplauze). Armata preţioasele învăţăminte ale vi posibilităţilor existente. Astfel, a rentabilităţii fn cond
gresul al IX-îea, — în loc de ţară planul producţiei globale portanţă deosebită in lupta de muniste. Aceasta ilustrează în noastră, poporul nostru, tre zitei conducătorilor de partid în timp ce marea majoritate a dicârii continue a calici
şi de stat în această regiune,
400.000 de ha, circa 700.000 sau industriale pe primul semestru eliberare naţională şi socială a acelaşi timp rodnicia muncii buie sâ fie pregătite să parti arâtînd câ recomandările şj in întreprinderilor au depăşit sar - duselor,
de
organizaţiei
tineret şi a
Ocupîndu-se pe larg
800 000 de ha. Din acestea, l e al anului a fost realizat în pro poporului român. Ne-am întil- muncii partidului cu tineretul. cipe, dacă va fi nevoie, cu în dicaţiile date vor stimula şi cinile de plan obţinind in plus blemele dezvoltării ag
o producţie globală de 63 mi
giunii Bucureşti ii revine o porţie de 102,2 la sută, la dv. nit cu veterani de la 1907 care Felul în care tineretul şi-a ma treaga lor forţă militară şi e- mai mult eforturile depuse de lioane lei, altele sint rămase rîi în regiune, vorbi
parte destul de însemnată. Sîn el se găseşte sub 100 ? Este a- ne-au evocat faptul că pe aces nifestat elanul său în cursul a conomicâ la înfrîngerea agre toţi cei ce muncesc în vederea î în urmă în ceea ce priveşte spus : Experienţa aniloi
cestor zile. ca şi cu prilejul vi traducerii în viaţă a măreţelor den ţi demonstrează că,
tem convinşi că şi în acest do devârat că nerealizarea se lo te meleaguri au fost puternice zitelor în alte regiuni este o do sorului imperialist. împreună sarcini stabilite de Congresul îndeplinirea planului.
meniu organele şi organizaţiile calizează îndeosebi la două mişcări sociale ţărăneşti ce au vadă a faptului câ tineretul cu ţările socialiste. De aceea al IX-lea al partidului. La Consfătuirea pe ţară a fost dobîndif.e rezultate
recţia creş^rii producţ
de partid, toţi oamenii muncii, combinate chimice. Este adevă culminat cu răscoala din 1907 nostru creşte in mod sănătos şi milifâm activ pentru întărirea Aspiraţiile multiseculare ale lucrătorilor din industria chi bale agricole în G.A.S.,
se vor strădui să-şi îmbună rat că aveţi şi întreprinderi cu împotriva moşierilor, pentru o câ — alături de partid şi orga unităţii tuturor ţârilor socia poporului român şi-nu găsit o mică — a spus vorbitorul — 1966 a fost cu 32 la si
tovarăşul Nicolae Ceauşescu a
tăţească activitatea, să lichide rezultate foarte bune, aşa cum viaţă mai bună. S-ar putea nizaţia de tineret — corpul di liste. Trebuie să înţelegem câ strălucită împlinire în anii făcut recomandări deosebit de mare decît în 1965. mz
dactic, profesorii şi învăţătorii
noştri — a spus
vorbî'orul.
ze neajunsurile, asigurînd rea e şantierul naval Olteniţa care vorbi mult despre aceste mo îşi îndeplinesc cu prisosinţă sistemul mondial socialist nu Alături de vestigiile trecutului preţioase cate privesc şi com încă rezerve ce nu au fc
în valoare. Constituirea
lizarea întregii suprafeţe iriga nu numai că a realizat, dar a mente. importante din trecutul datoria de a forma tinâra ge se poate diviza, câ el este uni măreţ, in cuprinsul regiunii binatele chimice din regiunea prinderilor şi fermelor
te planilicate. precum şi folo depăşit cu cîteva procente pla glorios al poporului nostru, ale neraţie a constructorilor de tar şi trebuie sâ acţioneze uni Bucureşli se înalţă aslăzi tot noastră. le de stat oferă noi p ___
Am ascultat cu deosebit in
sirea ei integrală. Din păcate nul pe primele şase luni şi mai căror mărturii se găsesc în re mîine a! socialismului şi comu tar. Mai presus de orice, este mai sus edificiul trainic al so teres observaţiile critice pe ca taţi pentru folosirea mai hn:,',
cialismului, ridicat cu entu
unele suprafeţe pe care am e sînt şî alte întreprinderi în a- * giunea dv., ca de altfel pe în nismului. Doresc sâ felicit cor datoria fiecărei ţâri socialiste, ziasm şi dragoste de către oa re dumneavoastră, tovarăşe se cu randament sporit a rezer
xecutat lucrări de irigaţii nu- ceastâ situaţie. Dar în total, to tregul cuprins al României. Am pul didactic, organizaţia de ti a fiecărui partid comunist a menii muncii, sub conducerea cretar general, le-aţî făcut în velor existente.
Cele peste 500 ele cooperati
sînt bine folosite, iar aceasta varăşi, bilanţul nu-î pozitiv şi ţinut ca, vizi tind regiunea neret, întreaga generaţie tînă- flat lâ putere de a face totul înţeleaptă a partidului. cuvintarea rostită Ia mitingul ve agricole dîn regiune au rea
In cadrul dezvoltării armo
înseamnă imobilizarea unor de aceea esţe necesar să se a Bucureşti, să aducem un oma râ din regiunea dv. (Aplauze). pentru asigurarea unîtâţii tu nioase a tuturor regiunilor ţâ oamenilor muncii din Călăraşi. lizat în 1966 circa 69 la sută
Vom întreprinde de
urgenţă
mijloace financiare şi băneşti nalizeze situaţia şi să se stabi giu acelora care de-a lungul Am lăsat la sfirşit femeile nu turor tarilor socialiste. (Aplau rii, regiunea Bucureşti a cunos măsuri care să ducâ Ia redre din producţia totală de cereale
fără rezultat. lească măsuri ca întreprinderi veacurilor au dat jertfe pentru pentru câ despre munca lor ar ze). cut din plin ritmul trepidant sarea situaţiei de la Combi a regiunii. In prezent se des
făşoară din plin campania dr
Se ridică, de asemenea, la le care au râmîneri în urmă înfăptuirea aspiraţiilor naţio fi mai puţin de spus. ci dim Cunoaşteţi evenimentele clin al prefacerilor înnoitoare Tn natul de celuloză şi hîrtie. la recoltare a pâioaselor. Vă pu
dv. unele probleme în legătură să-şi poată îndeplini în condi nale ale poporului nostru, pen potrivă. In primul rînd femeile Orientul Apropiat ; ele au re anul 1906 valoarea producţiei înlăturarea neajunsurilor exis tem informa câ pînă acum a-a
tente. astfel îneît acesta sâ lu
cu folosirea mai economicoasă ţii mai bune sarcinile ce le re tru făurirea unităţii sale, pen reprezintă peste 50 la sută din prezentat şi mai reprezintă, de globale industriale a fost de 9 creze in cel mai scurt timp cu ----------------- 5----------------
ori mai mare decît in 1950. As
a suprafeţei agricole. Depunem vin. tru progres social, pentru for populaţia ţârii ; am văzut şi în fapt, un pericol pentru pace tăzi se realizează în maî puţin întreaga sa capacitate, sâ fie (Continuare în pag a 3-a)