Page 35 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 35
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3895 3
■
Încheierea vizitei conducătorilor i R a fin ă ria Piteşti
0
1
fi şoseaua G iurgiului nr. 7, telefon 20 39
I angajează:
0
DE PARTID Şl DE STAT a 8 chime de m inim um 3 ani in fu n cţii tehnice superioa
— Ingineri constructori, d irlg in ţl de şantier, cu ve
re ;
8
I şef secţie C.E.T., cu vechime de 6 ani în funcţii teh
a — un Inginer termocnergetlc pentru funcţia de
nice ;
I
IN REGIUNEA BUCUREŞT a ploatarea termocentralelor.
— un Inginer principal mecanic, cu stagiu în ex
Se asigură locuinţă în oraşul Piteşti.
■
8
o
— Experienţele sînt foarte 8
Prin hărnicia ţărănimii şi puterea bune, necesare, dar dacă ele B Ceta^eran !
nu sînt generalizate în practi
ca producţiei agricole, rămîn 8
neîmplinite,'subliniază tovară 0
şul Nicolae Ceauşescu. 8 Unităţile cooperaţiei de consum din regiunea Hunedoara,
ştiinţei - recolte tot mai bogate menilor de ştiinţă, secretarul 8 cumpără orice cantităţi de iepuri de casă pe calea contractă
Urînd în încheiere succes oa
rilor şi achiziţiilor, Ia următoarele preţuri:
8
general al Comitetului Central
al partidului arată că recol a Perioada Preluări din Preluări din
■
Intrînd în comuna Plevna, a — Şi cum folosiţi timpul de stat se opresc apoi, pentru cî- tele viitoare trebuie să devină 1 contracte achiziţii
tot mai mult recolte ale bel
jungem pe meleagurile raionu lucru ? teva clipe, la „Hanul din sal- şugului, şi anume de peste
lui Lehliu. O originală poartă — De la înfiinţare, am avut cîm i\ aflat sub poală de pădu 5.000 de kg de grîu la hectar,
sprijinită pe mari „spice de numai trei şedinţe ale consi re. evocator ca o pagină din iar la porumb între 8.000 şl 8 1 X II — 31 III 13,50/kg vîu 12,50/kg viu
griu“ simbolizează rodnicia a liului de administraţie, pe cînd cărţile lui Odobescu. Este lo 10.000 de kg la hectar. a 31 III — 1 X II 12,50/kg vîu 12,00/kg viu
cul pe care l-a cutreierat mul
cestor locuri. înainte aproape zilnic eram te veri de-a rindul marele ...Drumul continuă. Sş trece i
Cuvinte de „bun sosit“ sînt chemaţi la trust pentru diver prozator şi care l-a inspirat în prin sate şi comune frumoa ■
adresate conducătorilor de se şedinţe şi cu diferite situa unele scrieri ale sale. se, care cunosc din plin înnoi La preluarea din contractări iepurii trebuie să albă greu
partid de tovarăşii llaralambic ţii scriptice. rile acestor ani. Semne ale 8 tatea minimă de 3 kg, iar la achiziţii de 2,700 Ug.
Alcxa, prim-secretar al Comi — In această privinţă mal ...La marginea Bărăganului bucuriei şi ospitalităţii se în- a Contractanţilor li se asigură la cerere, contra cost,-fura
tetului raional de partid Le este loc pentru îmbunătăţiri. se zăresc siluetele clădirilor tîlnesc pretutindeni, pînă la je concentrate la preţ oficial şi alte avantaje.
Institutului do cercetări pen
— Vom pune în valoare toa
hliu, şi Ion Patru, preşedintele te posibilităţile. tru cereale şi plante tehnice ieşirea din regiune, la Hră 8
sfatului popular raional. — Dar şefii de fermă cum do la Fundulea — Important neşti. Aici, au venit numeroşi I
Aceeaşi primire caldă şi en oameni ai muncii spre a în ■
tuziastă o lac oaspeţilor locui lucrează ? centru al ştiinţei noastre agri soţi la plecare pe conducâto- I
torii comunelor R.isvani, Nuce- — Permanent în producţie, cole. rii de partid şi de stat. care
tu. Lupşanu, Radu Vodă. direct la conceperea şi realiza In mijlocul loturilor expe timp de treî zile au fost oaspe ■ UZINA DE CONSTRUCŢII MAŞINI
Următorul popas are loc la rea planului, răspunde ingine rimentale, pe care le întretaie ţii regiunii lor. Cascadă pe rîul Caşin, regiunea Bacău. 8
întreprinderea agricolă dc stat rul Arcadie Loghin, şeful fer şoseaua, conducătorii de partid Intr-o atmosferă entuzias G
Lchlîu. Conducătorii de partid mei Dor-Mârunt. Avem o în şi de stat sînt întîmpinaţi de tă, ia cuvîntul tovarăşul
cărcătură bună pe tractor, a
şi de stat sînt salutaţi de Şte directorul Institutului, îng. I „7 NOIEMBRIE" CRAIOVA
fan Zainea, directorul între vem şi recolte bune. Vom în Tiberiu Murcşan, şi de alţi NICOLAE CEAUŞESCU. care B
cheia secerişul joia care vine
prinderii, şi de aRi specialişti şi sperăm o recoltă medie de membri ai conducerii, de cer a spus: 8
de aici. Oaspeţilor le este pre 3.800-4.000 kg la hectar ; grîu cetători. Oaspeţilor le sînt pre -Tovarăşi, vizita în regiunea strada B u jorului nr. 20
dv. a fost foarte bună. Ne-am
zentată tînâra unitate de pro de calitate. Analizele au ară zentate preocupările actuale întîlnit cu sute de mii de ţă GRIJA DEOSEBITA
ducţie. Creată în luna aprilie a tat pînâ acum o greutate hec- ale colectivului legate de crea I angajează urgent
acestui an. spune inginerul tolitricâ de 84 kg şi numai 1-2 rea de soiuri şi hibrizi cu în rani, muncitori, intelectuali, cu I electricieni de întreţinere şl electricieni bobinatori
Zainea, ea demonstrează con la sută corpuri străine. suşiri valoroase la principalele bărbaţi, femei, tineri, tinere, I categoriile V I, V II şi V III. *
vingător utilitatea .măsurilor — Cu veniturile personale plante agricole, de protecţia copil, deci cu aproape totali
stabilite de Plenara CC. al ale dumneavoastră, ale celor culturilor do cimp şi dezvol tatea locuitorilor din raioanele ■ Condiţiile de angajare, conform norm elor în vi
prin care am trecut. Primirea
P.CR. cu privire la îmbună lalţi lucrători din fermă, cum tarea cercetărilor fundamenta entuziastă şi manifestarea cal FATĂ DE goare.
tăţirea conducerii, planificării, o să fie ? — întreabă tovarăşul le, de experimentarea de noi 8 D o rito rii se vor adresa la serviciul personal şl fo r
finanţării şi organizării gospo Ceauşescu. sortimente de îngrăşăminte etc. dă de simpatie cu care am fost 9 e marea cadrelor sau la telefon 3165.
dăriilor agricole de stat. Sîn- Conducătorii de partid şi de întîmpinaţi peste tot sînt o
tem convinşi că vom obţine —. După străduinţele pe care stat discută cu specialiştii de expresie a încrederii pe care 8
rezultate bune La grîu se eva le vom depune pentru obţine la Fundulea cu privire la pla locuitorii regiunii Bucureşti,
luează o producţie de 4.000 k/î rea unor beneficii cît mai nul de perspectivă al Institu in partidul nostru, în Comite BENEFICIARI
ca întregul nostru popor, o au
la hectar : porumbul se pre mari. Ferma pe care o conduc tului, tematica de cercetare şi
zintă frumos, floarea-soarelui. cred că va încheia anul cu un felul cum este folosită tehnica tul său Central, care călăuzesc Consumatori!
de asemenea. Pe aceste baze beneficiu de peste 1.500 000 lei. moderhâl de modul în care poporul nostru spre o viată 8
sînt previzibile beneficii de a Pe această bază creşte şi co sînt rezolvate problemele le mai bună, mai fericită. (înde
proximativ 12.000.000 lei la fi- ta veniturilor noastre. gate de chimizarea şi mecani lungi aplauze şi uralc). Pentra anul curent, colectivul rau platiti în funcţie de catego GEMUL de cireşe, mure, prune, 'asortat şl DUL
ele lui 1067. fată de circa — Noi vă urâm succes şi să zarea complexă a agriculturii, întreprinderii noastre are de li riile de încadrare. Forma nu CEAŢA de cireşe, prune şl cireşe amare, im portante
Aş dori, încă o dată, acum
6.000 000 planificat. obţineţi beneficii cit mai mari, dirijarea factorilor de vegeta cînd ieşim din regiune, să urez vrat beneficiarilor externi pro era cea mai potrivita. Au (ost surse de vitamine, sînt foarte necesare în alimentaţia
— Cum staţi cu secerişul ? pentru ca să crească şi venitu ţie prin folosirea celor mai tuturor locuitorilor • regiuni! duse în valoare de peste două cazuri cînd unii muncitori, în zilnică atît a copiilor cît şi a. adulţilor.
rile statului şi veniturile dum
— Am strîns recolta de pe neavoastră personale. eficace procedee de irigare a Bucureşti succese tot mai mari milioane lei. In vederea înde cadraţi In categorii de salari Gemurile şi dulceţurlle pot fi consumate sub fo r
jumătate din suprafaţa prevă culturilor. in activitatea lor închinată fe plinirii acestei sarciry au fost zare superioare, lucrau cu un ma ce le găsiţi în magazine, sau se pot utiliza în pre
zută. Producţia medie este de Pe drumul care întretaie — Ce producţie aveţi la ricirii patriei noastre socialis luate din vreme o serie de mă randament scăzut, nu se preo
9.700 kg la hectar, la soiurile cîmpiile, coloana de maşini o grîu ? — întreabă tovarăşul te. Multă sănătate şi fericire suri tehnlco-organizatorice. încă cupau suficient de depăşirea gătirea d iferitelor p ră jitu ri.
recoltate pîrtâ acum. La alt preşte în dreptul unor sole cul Nicolae Ceauşescu. la toată lumea !\ din ultimul trimestru al anului planului şi îmbunătăţirea cali
soi. unde abia am început, vom tivate cu porumb, lloarea-soa- — 4.000 de kg la hectar, spu Tov. Gheorghe Necula, prim- trecut, cînd am cunoscut sarci tăţii produselor. Totuşi datori
obţine 4.000—5 000 de kg la relui. sfeclă de zahăr. Tovară ne !ng. Tiberiu Mureşan. secretar a! Comitetului regio nile la export, am început să tă faptului că ceilalţi depăşeau
randamentele planificate, şl el
hectar. şii Nicolae Ceauşescu. Chivu — Fiţi atenţi că vă întrec nal Bucureşti al P.C R., expri pregătim producţia de a$a ma primeau salarii mari. De aici, 1
— Cum v-nţi orfynizat mun Stoica şl ceilalţi conducători de cooperativele agricole de pro mă, in numele locuitorilor re nieră îneît toate clauzele con
partid şi de stat intră în la
tractuale să fie îndeplinite lu
ca ?f întreabă secretarul gene nuri. apreciază frumuseţea cul ducţie. giunii, bucuria de a-i fi avut nă de lună. Ce am întreprins în tendinţa unora pentru tragerea B
ral al C C a! P C.R. turilor, discută cu inginerii. — Nu e râu — spune di ca oaspeţi dragi în mijlocul lor această direcţie? In primul chiulului. Pentru evitarea unor 8
— Avem 12 ferme : 7 dc pro pe conducătorii de partid şi de astfel de manifestări dăunătoare «
ducţie vegetală şi 5 de creştere Tovarăşul Nicolae Ceauşescu rectorul Institutului. stat. rînd am defalcat sarcinile la producţiei am trecut la aplica
remarcă: Griul e foarte frumos,
export în mod judicios, pe sec
n animalelor. La conducerea — Nu e rău pentru agricul rea sistemului dc salarizare în
lor sînt numai Ingineri cu dar cred că trebuie băgate ur tură, dar pentru institut nu e Răsună urale, cîntece închi ţii, în funcţie de contractele în acord Individual. Acest sistem ■
experienţă Pentru anul vii gent combinele la lucru. bine. apreciază tovarăşul nate partidului şi patrie! so cheiate, şî am făcut cunoscute tea Fiecare lucrător este plătit 8
este mal bun, reflecta realita
tor avem de rezolvat citeva Lingă Lehliu -- sat. la mar Nicolae Ceauşescu. cialiste. prevederile la toţi şefii de e-
probleme în legătură cu pro ginea unei tarlale cu sfeclă de Secretarul general . 1 C C al Conducătorii de partid şi de chlpe. Conducerea întreprinde după munca ce o depune şi ca
porţia păioaselor şi prăşitonre- zahăr, cîţiva ţărani cooperatori P.C.R. împărtăşeşte celor de stat strîng cu căldură mîinile rii împreună cu serviciile a- duce piese mai multe şi de ca I
litatea produselor. Cu cît pro
cosesc lucerna.
.or la fiecare unitate. Pe baza faţă că în timpul vizîteî la celor veniţi să-! conducă. îşi provizlonare şi desfaceri a sta
unei analize a posibilităţilor — Cum e recolta ? — întrea Roseţî, ţăranii cooperatori l-au iau rămas bun de la populaţia bilit felul şi cantitatea de ma litate mai bună. cu atît benefi i
reale, am reaşezat, imediat du bă tovarăşul Ceauşescu. Informat că seminţele de roşii regiunii Bucureşti,' in ovaţiile teriale. şi a încheiat contracte ciază de un salariu mai mare.
pă înfiinţare, sarcinile de plan — E foarte bună, răspunde puse la dispoziţie de către In si uralele miilor de cetăţeni cu furnizorii de materii prime. Prin urmare, cointeresarea
ale mstelor gospodării de stat un ţăran vîrstnic. Sîntem la a stitutul de cercetări hortiviti- prezenţi. După aceasta, s-a definitivat penlru depăşirea planului şi a
din care s-a alcătuit întreprin treia coasă şi speram că vom cole au influenţat negativ asu Vizita . conducătorilor de ! procesul tehnologic şi au fost îmbunătăţirea calităţii lucrări 8
derea şi am prevăzut să reali scoate vreo cinci. pra calităţii culturilor. constituite formaţiile de lucru lor a crescut. a
zăm îpiplus aproximativ 2 000 — Plouă mult pe aici, spu partid şi de stat a constituit o care să execute produsele pen Au fost luate si alte măsuri
de tone de cereale şi floarea- ne tovarăşul Ceauşescu, arâ- Discuţia continuă tot pe emoţionantă expresie a unită tru export. Ca $ell de echipe La atelierul de mobilă s-a asigu
soarelui. tînd spre aspersoare. marginea eficacităţii muncii ţii indisolubile a muncitorilor, au fost numiţi meseriaşi .con rat în permanentă asistentă
ştiincioşi. cu experienţă, care
— Deci. dă rezultate bune — Da. cît timp vine apa pe de cercetare. Ing. Tiberiu Mu ţăranilor ş! Intelectualilor în au dovedit calităţi de buni or tehnică de calitate. Tot aici
noul sistem de organizare. ţeava, avem ploaie şi e bine reşan arată că institutul de la jurul partidului şi guvernului, ganizatori al producţiei. Fieca s-a rcorganîzot controlul calită
—'Sîntem convinşi. De altlel, — Vă doresc multă sănăta Fundulea a produs un hibrid a hotărîrii lor de a-şi consacra re echipă a fost formată din ţii produselor pe faze de lu I
este un vechi deziderat al nos te şi recolte bune. dc porumb care a dat 23.000 toate forţele. întreaga putere muncitori care ou cite 7-10 ani cru. De asemenea, s-a extins I
mecanizarea unor operaţii cum
tru. al specialiştilor dc a avea — Să ne trăiţi, tovarăşi, ş! vechime în producţie, speciali ar fi croitul, cleîtul si lustrui A a l b a i u l i a
fi
condiţii pentru a ne desfăşura să mai poftiţi pe la noi. de kg la hectar, în cîmpurl ex creatoare înfloririi continue a I zaţi în producerea mobilei de' I
activitatea efectiv în producţie. Conducătorii de partid şi de perimentale. României socialiste. furnir. tul pieselor.
; Deşi marea majoritate a mun Preocuparea noastră şl mă B
1 citorilor sînt calificaţi $i slăpl- surile care le-am aplicat au dus l CÂSITI IA RfSTAUPANTElf nXlffRAŢICl Of CONSUM
nesc bine tainele meseriei, pen la obţinerea unor rezultate fru ■ OIN: HAlCC.ORASTIf SEBES.TEIUS 51 HIA,lA6Uf[-
moase. Planul la export şi toa
tru evitarea abaterilor de la
nirea cu activul de partid - STAS au fost croite şabloane te clauzele contractuale au fost 8 r t l f ; MIERCUREA OCM./IMPRII HAŢEG 51 IA CRA
îndeplinite. De la beneficiari nu r*
pentru fiecare piesă în parte.
Aceste măsuri au contribuit am primit nici o reclamatie. nici HA SINŢIMORU________ ____ _______________
■ lin refuz. întreprinderea noas |
încă din luna ianuarie lo în UNIUNEA REGIONALA A COOPERATIVELOR
deplinirea planului în mod rit tră şi-a îndeplinit şi chiar de B
păşit planul la majoritatea In
(Urmare din pag. a 2-a) Bucureşti vor munci fără pre grotehnicâ, învăţătura miilor tuzism în număr mare Ia ac mic Noi însă nu ne-am mul dicatorilor la producţia globa I
get. adueîndu-şi contribuţia la de specialişti care lucrează a ţiuni obşteşti de muncă patrio ţumit cu atît. In urmo diferi lă prevederile au fost depăşite ■
ridicarea scumpei noastre pa cum pe ogoare. Tonte acestea tică, menite 9â ducă la înfru telor analize care s-au făcut, 0
strîns griul de pe circa 36 la trii pe noi culmi ale progre laolaltă ne-au înlesnit sâ fa museţarea oraşelor şi satelor. s-o desprins concluzia că pu cu 0,7 la sută. la producţia mar P R O N O S P O R T
sută din suprafaţa cultivată. sului şi civilizaţiei. cem pâmîntu) mai roditor, să Noi sîntem conştienţi că mai tem obţine rezultate mai bune. fă cu 3,7 Ia sută, îa producţia CONCURSUL NR. 27 DINO IULIE 19G7 :
Cantităţile obţinute anunţă o dobîndim recolte din ce în ce avem multe de făcut. mai ales în ceea ce priveşte 0
recoltă bună. Astfel, în unele In cuvîntul său, tov. Nichi- mai mari, să ridicăm puterea Aşa cum a subliniat tovară îmbunătăţirea calităţii produse marfă vîndutâ şî încasată cu L Chimia Sv. — Met. Rădăuţi C. vnră -2 1
unităţi producţia medie este for Stere, membru de partid economică a cooperativelor n- şul Nicolae Ceauşescu cu pri lor destinate exportului. In a 9.6 la sută. In viitor, ne vom I '2. Forcsta Fuit. — Minobratl Vatra D. - l x
estimată la circa 3.000—3 500 din ilegalitate, şi-a exprimat , gricole. Astfel, pe suprnfa*a lejul vizitei în regiunea noas . cest scop am căutat să-l cointe strădui să valorificăm noi re 8 3. Vict, Roman — Ceahlăul Piatra Neamţ -O 1
kilograme grîu la hectar. Con recunoştinţa pentru înalta pre recoltată pînâ acum. am strîns tră. o atenţie deosebită va tre resăm mal mult pe muncilor! zerve interne, menite să ducă 4. Text. Iluhuşi — Petrolul Moincşti -O I
comitent cu recoltarea păion- ţuire. acordată de partid mii peste 3.200 kg griu Ia hectar. bui să acordăm ridicării conti în fabricare,-) produselor de ca ■ 5 Metalul Buzău — Metalul Tîrgovişfe -3 2
sclor sînt efectuate lucrările lor de activişti care si-au adus Dar mar avem multe rezerve nue a calificării profesionale a litate superioară. Pînă în urmă la depăşirea în continuare a 0. Poiana Cimp. — Flacăra Moreni —1 2
de întreţinere Ia celelalte cul contribuţia in anii grei ai luptei pe care trebuie sâ le folosim tinerilor. Trebuie să întărim, I cu- citeva luni, lucrătorii de la planului de producţie la toti in 8 7. Gloria C.F.R Gl. — Oţelul Galaţi -O I
■
turi. la care se prevăd de ase pentru răsturna nea vechii o- din plin. fn frunte cu comu totodată, disciplina in muncă, dicatorii şl Îmbunătăţirea cali 8 Ancora Galaţi — Progresul Brăila —0 I
menea producţii importante. rînduiri. iar apoi în opera de niştii. vă asigurăm, iubiţi con să de/voîtâm continuu educa ■ atelierul He mobilă de furnir tăţii produselor. I 9. Electrica C-tonţa - Portul C-ton(a —o *
In această atmosferă de acti construire a socialismului. ducători de partid şî de sta:, ţia lor comunistă. In nceaslâ erau plătiţi în acord global pe c 10. Stuful Tulcca - I M U Medgidia — O |
vitate creatoare se dezvoltă Vorbitorul a subliniat că ton că noi. ţăranii cooperatori din direcţie organizaţia regională echipe. Care era procedeul ? La ANDREI MOîSE 11. Metalul Buc. — Dinamo Vict. Buc. — I \
•continuu democraţia coopera te marile înfăptuiri ale Româ regiunea Bucureşti, vom răs U T.C. îşi va îndrepta, şi în v ii sflrsitnl fiecărei luni se cumu i şelul serviciului plan $î fJ 12. Kleclrop. Craiova — Auto rapid Craiova
tistă, mijloc principal de atra niei socialiste, suverane şî in punde cu cinste îndemnului tor eforturile, desfâşurînd o ■ t lau realizările muncitorilor din organizarea muncii « Kî Victoria Tg. Jiu — Progresul Strehaia —o 1
industrie locală Sebeş I
gere a membrilor cooperatori dependente, sc datorează parti partidului, făcînd sâ crească largă muncă educativă. întreprinderea raională de Fond dc premii : 155.872 Iei.
Ia rezolvarea problemelor spe dului nostru iubit, care de-a bunăstarea întregului popor. i echipa respectivă, $i aceştia e- Reporl : 1G.98I Ici.
cifice fiecărei unităţi in parte. lungul anilor de luptă şi iz- Minunatele condiţii create
Ne revine în continuare dato bînzi şi-a cîştigat dragostea Pîinea proaspătă de pe masă. de partid — a spus Tiberiu
ria de a urmări cu toată exi fierbinte şi încrederea între vinul dulce din pahare le în Mureşan, director ol I.C.C.P.T.- I, l o*
genta respectarea acestei de gului popor. Strîns uniţi în ju soţim cu urările noastre dc Funclnlea — permit intelectua JL A m JIR 4 miiz.îeule ; 20.00 RadiogmcU dc scară ;
mocraţii. fiecare organizaţie de rul Comitetului Central, a sănătate pentru, dumneavoas lilor din regiune să-şi pună i r£g 1 D/"'-H(i® 20^.30 O inefndie pe a«lrcs;i dnmne.ivnaj- 2.53 (programul I). 7.30 ; fl.,10 ;
10,00 ;
12.00 ;
14.OU ; 17,00 ;
partid, fiecare comunist fiind spus în încheiere vorbitorul, tră. iubite tovarăşe Ceansescu. ţoale cunoştinţele. întreaga ca Ir Ţ ,fS : 21.(15 Fonoteca de dur : Nicolae 23.UU . 0.51 (programul 11),
chemat să manifeste combati însufleţiţi de succesele de pînâ pentru toţi cei prezenţi, pen pacitate în slujba înfloririi pa naii.ite'jnu : - l ,»0 Meludn-magazin ;
Oraş străvechi in
poetic
vitate. intransigenţă faţă de acum şi de perspectivele care tru toţi cei ce muncesc în fa triei socialiste. "r"'5 ! l j 7' : 20.02 M elodiile
orice abatere, faţă de orice în ne stau în faţă. noi foţi, tineri brici ?i pe ogoare in strîpşâ în Din rîndurile acestei inte £2 d simneo’voosf r «i 1 1 P flja rH P W nopţii ;
călcare a statutului coopera si vîrstnîci, vom lupta întot frăţire. sub steagul pn*-lidului. lectualităţi facem parte şi noi. 1« II : SFMF.Ş : Ir.uinlc «Ic rărboi (,,Pro- PROGRAMUL II : 7,15 O nbetira de
tivelor agricole, sâ antreneze deauna cu acelaşi devotament Sâ trăiţi ani mulţi si fericiţi I cercetătorii de la Institutul de h ia i-fl p r« i ii 1 *“) ; Salul piu fi lor (.,Sel>cjul‘ ) ; A- m urită populară ,.Flacăra Prahovei* din
l ’loieyti ; <t.t)U Estrada dim ineţii : 0.(Jd
IS tlO In direct... Modernizarea Irant-
masele la apărarea şi dezvol pentru fericirea celor mulţi, In numele celor 160 000 <}p cercetări pentru cereale şi PO I.DUL DE SUS : Maină ciudat! ; O- Program interpretat de r>,clicsirn de ca portului feroviar Transmisiune de la
RAŞTIF, ; Evsdare în lăeer; (..P a lria ");
tarea permanentă a averii pentru înflorirea patriei socia utecisti a vorbit llie Lrpăd'l. plante tehnice din Fundulea. •«■nţla (raniţă („Flacăra") < Fa!» lui mera a Liceului de muzică nr. I din liu- Gnrn de Nord ; 13.30 Pentru copii :
obşteşti. liste. prim-secretar al Comitetului Urnund indicaţiile partidiflu;, 11 IULIE Dube (flt-Jdirt.N .,Pairi,n") • CUC,IR : Mo- enrcjh : 0.30 Ochiul magic : „T ică }i „Fram u n u l polar* de Cezar Petrescu :
13.55 Film : „IlSietelul Cel IC făcea to
Sarcinile atît de complexe Aduc aici. la această întîj- regional Bucureşti a) U.TC desfăşurăm o activitate susţi nicn'ul adevărului („7 Noiembrie") ; R ici în vacanţă la uninte*, Scenetă ; tul pe j\im?»ate* ; 11.05 Penlru tinerelul
IU.30 Antologie de literatură u n iv m :i-
S'Mr.Nffloiichr (grădina Stadion U.M .C.) •
pe care le au de îndeplinit în nire, cuvîntul de cald- salut sl inimile tuturor tinerilor din nută penlru a adapta la con BRAD : Dlplomnlnl k-ol 5 HATKC, : Ce lă : Pagini dm, nuvelistica Ini lv Hc- şcolar Scoli $i ira d ilă : Liceul ,,î. L.
etapa actuală oamenii muncii exprim marea bucurie a ţăra oraşele şi satele regiunii Bucu diţiile noastre metodele agro rul ţi iariul ; 1LIA : Nu aînl demn de mingit'ay : II.UO Album dc madrigale ; C««ragi.Tlc* din T lo ie fli ; 10.30 T e leju r
II, 15 Vorbeşte Moscova : I2 (lb Cinlccc
din toate domeniile de activi nilor cooperatori din toate sa reşti — a spus el — vibrează tehnice moderne, orir* a căror line. «le liragnsie ji jocuri populare ; I2.3H nalul dc seară ; 20.00 Aventurile iul
Rnbin Houd : 20.30 Seară «le teatru :
tate fac necesară întărirea ne tele regiunii care în timpul puternic bucuria prilejuită de generalizare în produrlie sâ se Pa-ini din opereta „P rin ţu l tindem * dc Turcaret. Comedie de Atain Reni l.e-
întreruptă a rolului conducător vizitei dumneavoastră v-au în vizita conducătorilor de parlid realizeze obiectivele stabilite Unml/crg : 1.1.30 .Ştiinţă, tehnică, fante sage InleipreteazA eoleciivnl teatrului
Anda Călugjrcznu :
DEVA î Reînln.vcerea pe pămînt (ti-
a) organelor şi organizaţiilor conjurat cu dragocte. întîm- si de stat. Pe aceste frumoase în olanul de stat pentru agri- ' nemaiAgrafiil ,,P a trii") i Păcat «te he.n- zie ; 13.50 Cînlă Lăsaţi-mă tă ciut* de „tîarbu Delavrancea* ; 22.25 Filmul
In.<10 Operrla
„Im agini «lin Ulan Dalor* ; 22 43 Tele
de partid. pinîndu-vă pretutindeni cu os şi rodnice, meleaguri din Cîm cull ură, -J zină I..A rlA ") : Onorabilul Slnnisla* («licr.ise Dviulnnn ji interpreţii ei : l.i- jurnalul «le noapte.
Acum, cînd vizita dumnea pitalitate — a spus în cuvîn- pia Dunării trăieşte şi se dez în încheierea anunţului său. j (..Crâdin,T“ ) ; SfM ERIA : Dim ineţile u- li Dine-ifu. Teodora Lucaciu. Ion D a
PROGRAMUL I s ~A' Sn.nnrul presei:
voastră în regiunea Bucureşti 1 ui său Dum itri Popa. preşe voltă un tineret minunat, e vorbitorul a încredinţat con R I mii b3l.ii Miminte („M u te ţtit") ; A (re* "U!0 Tot îu a iric (einuiune pentru p io cian. Cousi,iu(i Giinpcanu ji Genrge
enl n fro ifie (-radina „M iire ju l") : MU-
llazgan : Ui.(Ml M elodii de Radu Ser
se încheie, dorim, iubiţi con dintele cooperativei agricole de ducat în spiritul idealurilor co ducerea partidului şi statului % N E D O AR A: Căsătorie «le formă (..Flaeâ- nieri) ; fi.20 Mnmenl poetic : x.2â La bau ; Ifi.in Aclnalitafea muzicală : Re-
ducători. sâ vă mulţumim din producţie din comuna Dor Mă muniste. cu dragoste de viaţă, că miile de ingineri, medici, j rfl“ ) ! Omni fără p a jip n rt („R iderur- microfon melodia preferata : (125 Sta Irwspecliva stagiunii muzicale lOtitJ-1007:
17.10 ( >inip«itiiuri celebri — lucrări mai
inimă pentru recomandările runt. raionul Lehliu. Nc în harnic şi însetat de cultură, profesori, cercetători din re | gigiul") ; Arena eirenlui (grădina „F ln - lul medicului ■ Concediul |»re |i pnim a- putin tumucule i Chnpin — . Sonata PKNTH»J 24 ORE
canalii (grădina
tal : O.j.s Radio-lViehindcI
«ura") ; După mine
(emisiune
făcute în vederea perfecţionă dreptăm cu recunoştinţă glo hotărît să-şi pună întreaga e- giune vor contribui cu toate j „S id e rcru b in l") : O H FLAR : D a|i-inl penlru cei mici) : 10.10 Cura de limba pentru violoncel ji pian* ; Ih 20 Ope
Vremea rjm înc ujor nejtahilă, eu ce
ra române.nea si lilcratm a ; „Păcală* de
ri» continue a activităţii noas durile către partidul comuniş nergîe creatoare în slujba în puterile la rezolvarea proble ennriie.N de rrita m a liî : TE M U C O englezi (reluare) ; 10.SO Imagini ale pa Sabin Drogul după povestirile lui Petre rul norns rina |i eu înseninări în cursul
triei ’n munca nmlonică ; 11,03 C roni
tre. pentru atenţia, acordată tilor care ne-a făcut să înţele făptuirii măreţelor sarcini ale melor complexe economice şi j| J etană nenlii)nuiiâ ; PETROŞANI : Spi- ca economic!? ; 12,15 Pe .«ccnele clubu Duffn . 10.10 Curs de limba franeeifi : nopţii Vor cădea plm locale, sub fo r
onuI (.,RepuSIi*»") : A dispărut pn F n -
problemelor ridicale de con gem care este calea belşugu desâvîrşiriî construcţiei socia socîal-culturale stabilite în Di 1 gnn.Nrd (,,? Noiembrie") ; Ităiefii de la rilor : Activii,ue;i rulluraî-eduealivă în 10.-15 OriroNt ştiin ţific ; 20,10 Nflapie mă de averse, însoţite de descărcări e-
Icclrire. mai ales în cursul după-am iczii.
strucţia socialistă în oraşele lui. îndemnîndu-ne r.ă înteme liste în scumpa noastră patrie. rectivele Congresului al IX-lea I lonomal (gradina ..Sladion") < LONF.A: sprijinul producţiei : 13.1.3 Succeic ale bună copii : povestea „M eşterul iten- V ini ir»ode«at. cu intensificări locale
muzicii ujonre
13,30 In iîlnire cu melo
şi satele din Cîmpia Dunării. iem şî să punem baze trainice Organizaţia noastră regiona al partidului. o Ij n ilicm .N (..M inerul") : LUPEN I : C3«3- dia populară ji interpretul preferai ; a ii* ; 2l.0'« înregistrări în premieră : pis- «lin nord-vest. Temperatura acrului va
n iitu l Radu Lupn prezinLâ Sonata de
J lorie în «lîl ilnlîan („C u ltu ra l") : VU L-
Va încredinţăm că. strîns uniţi cooperativelor agricole. Price lă s-a străduit sâ sădească în Primit cu puternice ovaţii, |J CAN I Domerangul j AM1A IU L IA : M.I5 fo t înainte (ei I i (ic pentni p io Aarnu Copland ; 2l.:tn Antena tinerelu fi cuprinsa noaptea între 13 si g ra
în jurul partidului, a) Comite perii noastre moştenite de )n rîndurile tineretului pasiunea a luat cuvîntul secretarul ge fi Seara curajului („V icto ria ") ; Olandcm! nierii din clasele a lll- a ei a IV-a) ; lui (reluare) : 22.l î Premiere de operă tie. iar ziua între 23 (i 20 grade.
d e * a lungul anilor : .Cavaleria rusii-
tului său Central. însufleţiţi de părinţi. î s-au adăugat maşi pentru învăţătură, pentru de- neral al C C. a) p.c.R.. tovară d rlitirâfor < foire doi („23 Au(fli«l") i $*• ! î.d.'i M eridiane; I5..ri0 Ansambluri ar- en'iă* de M airagni : 2.1,07 M elodii ro PENTRU URMĂTOARELE
liitice de tinerel ; lă.lă Reeilal de ope
perspectivele luminoase ce Ie nile agricole’oe care ni le-a săvîrsirea profesională. dra şul NICOLAE CEAUŞESCU dură ţi Mbandnn.Nil (grădina „V ic im ia 1'); ră Arta Flnrcaeii : 17,10 File de le-cn- maneşti ; 0.10 C alm loicop sonnr,
sinii în faţă. comuniştii, toţi pus la indemînâ statul. îngră- gostea pentru tehnica înain (textul cuvintârîi în paginile TF.IUS : Leac conlra drcguilci ; Fideli- dâ : „M ilia i Vodă $i călăul* (reluare) : Duletine de j I i r i si radio jurnale : 2 ZILE
16.05 I rilnma radio ; 18.30 Odă lim bii
11.00; 13.00;
7.<10 ; «J.UO ;
15.00;
oamenii muncii din regiunea săminfcle chimice, ştiinţa a-*- tată. Tinerii participă cu en- I şi II). fale ; ZLA fN A : B a ril Rojie irriile I romănc i 10.30 Spori ; 10.40 V a rie liţi IC.00 ; 18,00 • 20,00 • 22.00 ; 24,00 ; temperatura în creştere. eo
Vreme în <ur« de îmbunătăţire.