Page 37 - Drumul_socialismului_1967_07

PROb&rAM DIN TOATE ŢÂRlbEj DNIŢl-VA l

S*a tras cortina Eşalonarea raţi­ Evenimentele
onală a conce­ din Congo
fazei regionale
diilor de odihnă Situaţia din
a celui de al
— aspect impor­ Nigeria
Vlll-lea concurs
tant al folosirii Lucrările unor
al formaţiilor de judicioase a organisme

artişti amatori forţei de muncă ale 0. N. U,

ANUL XIX. NR. 3896 MIERCURI 12 IULIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI
D n B B a B B m B Q

Vizita cancelarului federal
c ulrul uniunilor 1 cooperatiste,
care nu urmăresc şi nu spriji­
CUM SE FAC REVIZIILE nă cu întreaga nâspundere ac­
tivitatea comisiilor.
In astfel de s/ituaţii nu este al Republicii Austria,
Vie mirare că nbmărul de aba­
ECONOMICO • FINANCIARE IN iJinanciarâ şi vol!umul pagube- dr. Josef Klaus, în
teri de la .disciplina economico-
flor aduse avatului obştesc se
{menţin la un nivel destul de
Ridicat. Fără discuţie că altfel
COOPERATIVELE AGRICOLE? ■simţită din plitn prezenţa co- regiunile Braşov şi Bacău
«ar sta lucrurile clacă s-ar face
tnisiilor ele revizie şi' dacă ele
'şi-ar îndetplini jn mod exem­ BRAŞOV. — Trimişii speci­ ere noi de locuinţe şi renumi­
Rolul şi atribuţiunile comisi­ pundere încredinţate de către mos şi la Rerghin comisiile plar atribuţiile« ce le revin. ali Agerpres — Nicolae lones- tul monument al oraşului —-
ilor de revizie din cadrul co­ adunările generale ale coope­ funcţionează aproape numai cu Dar, unde duce lipsa de răs­ ’Cu şi Mircea Ionescu transmit: Biserica Neagră.
operativelor agricole sînt bine ratorilor ? Răspunsul la între­ numele, din moment ce mem­ pundere pentrii înfăptuirea Cancelarul federal al Austri­ Populaţia Braşovului a salu-.
definite prin articolele 35 şi 3!) bare îl vom da prin prisma ur­ brii lor au participat, şi aşa în sarcinilor încredinţate ? Iată ei, dr. Josef Klaus, împreună tat cu căldură pe oaspeţii
din statutul acestor unităţi. măririi activităţii desfăşurate număr redus, doar la efectua­ cîteva exemple concludente, cu persoanele oficiale care îl austrieci.
Reamintim că în articolele res­ de către comisiile de revizie ce rea reviziilor de fond şi a in­ reieşite cu ocazia ultimelor re­ însoţesc în vizita în ţara noas­ ★
pective se precizează, printre funcţionează la cooperativele ventarierilor ocazionate de sfir­ vizii de fond efectuate cu spri­ tră, au sosit marţi dimineaţa
altele, că fiecare comisie trebu­ agricole din Romos şi Berghin. şitul anului. In asemenea îm­ jinul uniunilor cooperatiste şi' cu un tren special la Braşov. Preşedintele Comitetului e­
ie să-şi desfăşoare munca pe De la bun început trebuie a- prejurări este greu de depistat organelor bancare. înaltul oaspete este însoţit de xecutiv al Sfatului popular re­
baza principiului muncii colec­ râtat că în ambele unităţi nu toate fenomenele negative ce se La Romos, s-a constatat că Gh. Gaston, Marin, vicepreşe­ gional. Ion Mărcuş, a oferit în
tive. să verifice activitatea gos­ se poate atribui un calificativ petrec în viaţa cooperativelor, pentru o serie de materiale, u­ dinte al Consiliului de Miniştri, saloanele complexului luristio
podărească şi financiară a con­ cît de cil satisfăcător felului în> pentru a aduce la cunoştinţă a- neori cu valori destul de ridi­ Vasile Şandru, adjunct al mi­ de la Poiana Braşov, un dejun
siliilor de conducere, sâ pre­ care tovarăşii din comisiile de dunârilor generale ale coope-i cate. deşi se găsesc înregistra­ Inovatorul Iosif Iacob din secţia lăcătuşerje .a, atelieru­ nistrului afacerilor externe, în onoarea cancelarului fede­
zinte trimestrial şi anual ra­ revizie .au înţeles să-şi aducă ratorilor neregulile constatate te în evidenţa contabilă, nu lui de reparaţii electrice Vulcan — din fotog^fie — a con­ Gh. Pele, ambasadorul Româ­ ral al Republicii Austria, Jo­
poarte în faţa adunărilor ge­ contribuţia la apărarea integri­ şi propunerile de îmbunătăţire sînt întocmite bonurile de in­ ceput o inovaţie adaptată la maşina de izolaţ*'vertjcal. Cu a­ niei la Viena^cb’. Johann Manz, sef Klaus.
nerale ale cooperatorilor în le­ tăţii avutului obştesc şi Ia pre­ a activităţii econoinico-financi- trare în magazia unităţii. Aşa jutorul ei se poate executa izolarea sîrmei de inai multe di­ ambasadorutaeSiătriei la Bucu­ In timpul dejunului, care
are. In aceeaşi măsură, de fap­
gătură cu constatările făcute. venirea pagubelor de natură e- tul că reviziile în unităţile co-» a fost. spre exermplu. cazul cu mensiuni, necesare la bobinarea motoarelor şi transformato­ reşti. ' ' V ^ s-a desfăşurat într-o atmosfe­
rilor. înlocuind vechiul sistem cu ajutorul căruia s-a izolat
ră cordială, preşedintele Sfa­
Pe peronul^ gării
Braşov,
Cum se duc însă la îndeplini­ conomico-financîarâ. Contrar operaliste nu se fac trimestrial doar sîrmă de 2 mm, inovaţia lui Iosif Iacob a dus la'creşte- unde erau arboi^ite drapelele tului popular regional şi can­
re aceste sarcini de mare răs­ prevederilor statutare, la Ro­ sînt vinovaţi si tovarăşii din 4 (Continuare in pag. a 3-a) rea productivităţii muncii, în condiţiile reducerii timpului de de stat ale celor două ţări, celarul Austriei au toastat pen­
lucru. Foto : N. MOLDOVEANU oaspeţii au fost salutaţi de Ion tru întărirea continuă a prie­
Mârcuş, preşedintele Sfatului teniei dintre cele două popoa*
popular regional, Gheorghe re, pentru dezvoltarea multi­
laterală a relaţiilor dintre cele
Sectoarele rămase în urmă Dumitrescu, preşedintele Sfa­ două ţări.
tului popular orăşenesc, şi de
alţi reprezentanţi ai organelor
Dupâ-amiazâ oaspeţii au ple­
locale de stat. cat cu maşinile prin valea
Cancelarul federal al Austri­ Oituzului spre oraşul petro-
ei a făcut apoi o vizită proto­
PETE PE HAINA FRUMOA­ colară preşedintelui Comitetu­ chimiştilor — Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej.
lui executiv al Sfatului popular
al regiunii Braşov.
A fost vizitată în continuare cău, cancelarul Austriei şi per­
La intrarea în regiunea Ba­
uzina de tractoare din locali­
SĂ A REALIZĂRILOR tate, unde cancelarul austriac soanele care îl însoţesc au fost
a fost salutat de Gheorghe O­
întimpinaţi de reprezentanţi ai
prea, adjunct al ministrului in­ oraşului Gheorghe Gheorghiu-
dustriei construcţiilor de ma­ Dej.
Acum, după ce s-au înche­ zarea căreia se extrag cile re au înregistrat depăşiri de
iat primele şase luni de acti­ două fî.şii frontale. Aceasta a ordinul miilor de tone, în fie­ şini şi de colectivul de condu­ După o trecere prin Unârul
vitate din acest an, pe buna dus la creşterea productivităţii care exploatare există alte sec­ cere al uzinei. Directorul teh­ oraş al petrochimiştilor oaspe­
dreptate se apreciază că mine­ muncii şi reducerea consumu- toare care de la începutul a­ nic, Vasile Sechel, a făcut un ţii au vizitat Combinatul de
rii din Valea Jiului au înre­ Jui de lemn. nului sînt rămase sub plan, cu- scurt istoric al uzinei, prezen- cauciuc sintetic şi produse pe­
trochimice şi Combinatul chi­
gistrat un frumos succes : mai Asemenea măsuri i-au aju­ mulind mii de tone restanţă 1« tînd unele caracteristici tehni­ mic Borzeşti.
ce ale celor 18 tipuri de trac­
mult de 27.000 tone de cărbu­ extracţie. Cum se explică acest toare realizate pînă acum în
ne extras peste plan. tat pe minerii din Valea Jiu­ fenomen ? „După părerea mea întreprindere. V Seara, cîţncelarul federal al
Austriei, Josef Klaus şi per­
lu i sâ realizeze cele 87 kg de — spunea tovarăşul Gheor- După vizită, cancelarul fede- soanele oficiale care îl însoţesc,
..cărbune pe, post peste preve-
„Izvorul1' celor * M - — -ţ» mti . J. . H J ' gbe Iliescu. — explicaţii pot fi -ra j p! A uffrKi a sernnat.urm/y s-au .îndreptat cu un. tren «pe­
T
^ifS'ittT'iiîuxre." vi niT’mă ilîOo'-
v.erTIe plarauui prociucliViia;ii
toarele în cartea de aur a uzi­
iesc că vi se vor da de către nei : Harnicilor şi inteligenţi­ ciei spre Constanţa.
muncii pe luna iunie.
27.000 tone de conducătorii tehnici ai exploa­ lor directori, muncitori, ingi­ (Agerpres).
tărilor. In esenţă însă, este cu
Dincolo de ci­ totul anormal ca un sector sâ neri şi celorlalţi salariaţi ai re­ | ■ ■ n a i i B i R a i B n i H
numitei întreprinderi de trac­
cărbune râmînâ luni în şir cu .planul toare din Braşov le exprim a­ ■
frele globale nerealizat. In unele cazuri nu precierea mea şi dorinţa since­
Familiilor. în special mamelor, ! Ce soartă se
— Am căutat ca o bună par­ se analizează suficient de apro­ ră pentru noi şi mari succese.
In cadrul Atelierelor centrale Crişcior funcţionează un atelier de tîmplârie unde lu­ te din muncitorii auxiliari să
crează şi modelorii Florea Calea şi Ştefan Surda care execută confecţionarea unor modele fie trecuţi în activitatea fie Dacă privim însă dincolo de fundat criteriile de planifica- vîrstnicilor şi tinerilor, le do­
de rigolă necesare laminorului bluming 1.300 de la C.S. Hunedoara. Foto : V. ONOIU aceste cifre globale. înregistra­ resc fericire şi sănătate.
bază — ne-a declarat tovară­ S. POP continuare 1 rezervă
şul inginer Gheorghe Ilîescu, te la nivelul combinatului, Strâbâtînd în
director tehnic al C.C.V.J. Mă­ surprinde în mod deosebit un principalele artere ale Braşo­
sura de a se extinde muncă în fapt. In timp ce unele sectoa­ (Continuare în pag. a 3-al vului, oaspeţii au vizitat carti-
acord la activităţile auxiliare Insulelor
Precizările Ministerului Produse noi şi dc deservire — transport la
suprafaţă şi subteran, depozi­
te, rambleu — s-a dovedit sa­ Seycheiles ?
Invăţămîntului privind de panificaţie lutară. Apreciez că deşi pro­
aprovizionare a
blemele de
locurilor de muncă cu mate­ O situaţie economică mo­
Conducerea Trustului re­ riale nu s-au rezolvat in tota­ destă. o populaţie nu prea
acordarea concediilor de sforii gional de panificaţie, preo­ litate. această activitate s-a mare şi o serie de alte con­
cupată de satisfacerea exi­
rezervat
d iţii au
Insulelor
genţelor mereu' crescîmle îmbunătăţit simţitor Pe de Seycheiles un loc nu prea
altă parte, introducerea munril
ale cumpărătorilor, a defi­ important in viaţa continen­
Pentru a înlesni cunoaşterea nic sau universitar (limbi străi­ nitivat, la Hunedoara, pro­ în acord şi în acest comparti­
reglementărilor în vigoare, atit ne) beneficiază de un concediu cesele tehnologice pentru ment a condus la reducerea *- tului african şi in viaţa mon­
de către oamenii muncii care dc studii, cu plată, de 30 zile darea în consum a ur.or noi fectivelor, o parte dintre mun­ dială. Este puţin probabil ca
urmează diferite forme de în- calendaristice pentru prezenta­ produse. Astfel, s-a început citori fiind dirijaţi spre activi­ in eventualitatea acordării
vâţămînt cit şi de către condu­ rea la examenele de an in sesi­ fabricarea piinii seinialbedc tatea de bază. Au fost reaşe­ independenţei cerute de a­
cerile întreprinderilor, institu­ unea iunie-iulie a.c., în afara 4 kg cu cartofi. Totodată zare normele în funcţie de noi­ ceste insule şi examinate ta
ţiilor etc, care trebuie să acor­ concediului de odihnă?* sint în curs de lansare în le condiţii de muncă — meca­ O.N.U. să poală produce oa­
de astfel de concedii, se rea­ c. — Pentru prezentarea la fabricaţie şi alic sortimen­ nizare. microclimat, creşterea recare schimbări. Singura for­
minteşte. în cele ce urmează, examenul de stat, studenţii de te cu un conţinut bogat de timpului efectiv de lucru — ţă activă din Insulele Sey­
drepturile privind concedule la învăţâmîntul superior fără ceea ce a făcut ca randamen­ cheiles este, in prezent, cla­
de studii, potrivit Hotărini nr. frecvenţă şi seral au dreptul o substanţe nutritive ca : ru­ tele în abataje să crească A- sa muncitoare, care deocam­
ladă dc 400 grame cu um­
1052/1902. republicată în Bule­ singură dată la un concediu de mînţese, de asemenea, că avem dată îşi găseşte de lucru pe
tinul Oficial nr. 58 din 27 iu­ studii cu plată de 30 zile ca­ plutură de cremă cu stafi­ la Lupeni, Aninoasa. Lonea si Insula Mauritius şi pe ţăr­
nie 1967, in temeiul H.C.M lendaristice De aceste drepturi de, cozonaci cu stafide etc. in alte exploatări abataje fron­ mul vecin ai A fricii de est.
nr. 1190,1967 : Aceste noi produse vor fi tale de mare pitxluctivitafe. e­
mai- pot beneficia numai cei puse in curind la dispoziţia
I. Concedii de studii cu care susţin examenul de stat în consumatorilor din oraşul chipate cu maşini şi instala­
plată cc se acordă în conti­ sesiuoea iunie 1907. | Hunedoara. ţii de înaltă tehnicitate. La
nuare — potrivit Ilotăririi d. — Cadrele didactice admi­
nr. 1052 1962 — dar numai se la învăţâmîntul superior fără Uricani se aplică exploatarea La întreprinderea agricolă Orăştie, ferma nr. 4, mecanizatorii recoltează ultimele supra­
piuă la sfârşitul anului şc. frecvenţă, pentru prezentarea în abataje cameră după epui­ feţe cultivate cu orz.
1966/1967. la examenele anuale benefici­
* a. — Elevii care studiază în ază de un concediu de studii
învăţâmîntul mediu seral de plătit de 30 zile calendaristice, Şi, cu toate acestea, unele
cultură generală au dreptul în afara concediului de odihnă,
pentru sesiunile de examene
pentru pregătirea şi prezenta­ care nu coincid cu vacanţele IURNAL DC CAMPANIE ţări occidentale manifestă un
rea la examenul de bacalau­ interes crescind faţă de a­
reat. la un concediu de studii şcolare, cu condiţia de a pro­ ceastă regiune. După ce Sta­
plătit de 30 de zile calendaris­ mova an de an. Cînd sesiunile tele Unite au inceput, in
tice. în afara concediului legal de examene au loc In timpul 1963, construirea unei staţi­
de odihnă. uni de urmărire a sateliţilor
Insula Mahe,
artificiali
pe.
b. — Angajaţii înscrişi la în­ prezenţa permanentă a ame­
In ferme - recoltarea în flux neîntrerupt viaţa liniştită de pe insulă.
văţământul superior seral teh­ (Continuare in pag. a 2-a) ricanilor iusfârifi a tulburat
Dar In 1965, pornind de la
considerente strategice. An­
sc lărgeşte gama Orăştie bătălia pentru strînge- transportau la şire. Paralel cu doi mecanici interveneau ope­ prindă o brazdă din lanul bo­ au. inceput secerişul şi lucră­ glia a creat- o nouă unitate
La întreprinderea
agricolă
administrativă teritorială în
vele agricole din acest raion,
mecanizatorii, un număr de 18
gat, a cărui producţie depăşea
rativ la orice defecţiune. Deşi
posesiunile sale din Oceanul
de sortimente rea la timp şi fără pierderi a cosaşi tăiau orzul din porţiu­ terenul era puţin moale pe a- 2.500 kg la hectar In urma lor torii de la G.A.S. Galda dc Indian, incluzînd fu ea Arhi­
recoltei este in toi Fiecare oră
nile căzute la pănunt şi le tre­
locuri, combinele trebuind să
două prese culegeau şi balo­
pelagul Chagos, care sr afin
Jos. Un număr dc 13 combi­
este la maximum utilizată prin ierau staţionar cu combina. Se reducă viteza, totuşi, lucrul nu tau paiele în vederea elibe­ ne repartizate pe două brigăzi înainte sub conducerea ad­
folosirea judicioasă a forţei de făcea totul ca recolta din cimp se oprea Aceasta a făcut ca rării terenului şi. lăsind IocmI
Paralel cu preocuparea Sînt, de asemenea, fn curs muncă şi a mijloacelor meca­ să ajungă in hambare fără nici ou tăiat primele brazde încă ministraţiei Insulei Mauri­
pentru sporirea producţiei, la de proiectare matriţe pentru nizate La ferma nr. 4, condu- o pierdere. din cele 209 hectare cultivate liber tractoarelor pentru efec­ de dimineaţă. Potrivit graficu­ tius, şi citeva din Insulele
Fabrica chimică din Orăştie navete de cite 1 kilogram. Iar să de ing. Ion Fîntină, proce­ cu orz să mai rămină de re­ tuarea arăturilor de vară. Nu­ lui, recoltarea orzului trebuie Seycheiles.
se desfăşoară şi o intensă ac­ pini la sfirşitul anului se sul tehnologic se desfăşoară in Cunoscind faptul că recolta­ coltat circa 25, terminind ast­ me ca cele ale mecanizatori­ să se execute in trei *ile. In Englezii se pregătesc să fn-
fel cu două zile mai rjzpede lu­
lor Sekei Petru, Cărăguţ Cte-
tivitate de diversificare a a- preconizează realizarea şi a bandă rulantă. Se poate vorbi tul este o lucrare deosebit de crarea. cimp, lucrul era bine organi­ ceapă construirea unui nou
ceslcia, de realizare a unor altor produse destinate gos­ de un flu x continuu bine or- importantă care nu permite în- neamin, luga Iacob şi Groza zat şi transportul se făcea o­ bastion la est de Adcn; ame­
noi tipuri şi sortimente de podinelor, cum sînt: pahare­ ganizat şi cu competenţă con­ tirzieri şi a cărei durată se mă­ Petru s-au înscris in jurnalul perativ, dar (pentru cu exis­ ricanii au nevoie de bazo mi­
produse. Printre produsele le de 400 m.L, tăvile care i- dus de către şeful de fermă. soară in zile şi ore, mecani­ zilei de lucru al fermei Gelmar tă şi un dar), dtir cele 13 com­ litară pentru submarinele în­
omologate, in primul semes­ mitâ cristalul ele. Toate mo* 9 combine înaintau viguros zatorii de la întreprinderea a­ Ultimele supra­ cu cite peste 13.000 kg orz re­ bine funcţionau 11. două erau zestrate cu rachete Polaris",
coltate de fiecare.
tru al anului la sectorul de triţcle noilor produse au fost in adevărata mare de spice, gricolă Orăştie n-au precupe­ pc »tuşe“ din cauza unor de­ Amplaslnd baze militare pe
mase plastice se n u m iri cu­ executate in cadrul atelieru­ mincind lacom din lanul mă­ ţit nimic pentru strîngerea şi Organizindu-şi bine munca fecţiuni Este o dovadă că re­ aceste insule, care se află de
tia pentru transportul ali­ lui de sculărie a! fabricii. depozitarea recoltei in tim pul feţe au fost şi folosind judicios fiecare oră paraţiile n-an fost de cea mai fapt in posesia Angliei, Oc­
mentelor ş! a fructelor, gâ- La secţia de produse chi­ nos şi umplînd sacii cu aurul optim. Astfel, duminică în­ de limp lavotabil. şefii celor bună calitate Care va fi înca­ cidentul crpează un puternic
leţica cu capac, serviciul de mice se studiază realizarea recoltei noi, in timp cc oame­ treaga formaţie de lucru era recoltate două ferme, a treia şi a patra, drarea in grafic dacă din pri­ potenţial m ilitar, a cărui ac­
compot şi altele cu largi uti­ unor oxizi de fier superiori4 nii, fiecare ştiind precis ce are în cimp, muncind pînâ-n spre au înregistrat primele succese ma zi, combinele nu-şi pot ţiune se va răsfringe asupra
in această .companie de seceriş.
de făcut, zoreau cu eliberarea
lizări, atit în industrie, cit şi destinaţi fabricării feritelor terenului de saci şi paie. Cin- scară. Numai in această zi s-au realiza norma ? Proba um idi­ întregului continent asiatic.
în activitatea casnică. Se a­ — folosite in industria elec­ tărirea recoltei şl expedierea recoltat peste 84.000 kg or/.. La fel de bine a fost orga­ tăţii la primele transporturi, Cosmodroamele, staţiile de
flă în curs de omologare do­ tronică şi în automatizare — ei decurgeau cu operativitate. Conştient că de felul cum ma­ nizată munca şt la ferma nr. Timpul şi forfa după cum ne-a derlaraf. tova­ radio, cazărmile şi bazele mi­
uă navete dc transportat sti­ precum şi posibilitatea pro­ O echipă de 13 muncitori în­ şinile îşi realizează normele de 3 condusă de ing. Terekeş Ti- răşa ing. Profila Mazllu. era litare vor zgudui, fără Ind^ia-
cle dc ‘cile o jumătate de ki­ ducerii bioxidului de man- cărcai t in maşini sacii şi-i lucru depinde in mare măsu­ beriu. Aici se tăia orzul de pe de 15 la sută, deci un procent '6. acest colţişor îndepărtai.
logram si un sfert de kilo- gan electrolitic, utilizat la fa­ transportau la magazie, unde ră scurtarea perioadei de re­ ultimele suprafeţe, iar în ace­ de lucru - mai scăzut. Aceasta arată că recol­ Nu este de loc exclus ca
I gram, confecţionate din po­ bricaţia microelemcntelor — coltare, şeful de fermă Ion Fin- eaşi zi (11 iulie a.c.), lucrăto­ tatul st putea începe cu cel tnsulele Seycheiles să iacă
lietilenă dc joasă presiune, produs care în momentul dc samînţa era lopătată in vede­ tină a mobilizat fn cimp toate rii acestei ferme au pus „ pea- puţin 1-2 zile mai repede, in curin ' parfe din acele sta­
foarte rezistente, cu un as­ rea condiţionării. După com­ forţele de care depinde buna năn secerişului. Din cele 145 din plin folosite! felul acesta s-ar fl ciştigat mult te mici. care. deşi se bucu­
pect atrăgător, uşor de ma­ faţă este procurat din im­ bine veneau presele de balotat funcţionare a utilajului In hectare existente cu orz, mai timp, ştiind că fiecare zi trage ră de dreptul de vot fn Or­
nevrat şi întreţinut. port. erau de recoltat circa 7 hec­ Ieri in raionul Alba recol­ greu la balanţa recoltei. ganizaţia Naţiunilor Unite,
paie, urmate de remorci, in frunte cu mecanicul şef, Kua- tare. In ultim a parcelă rămasă, tatul orzului a crescut in in­ rămin de fapt dependente de
care se incărcau balofii şi se les Otlo. Acesta, împreună cu tractoriştii se intreceou să mai tensitate. Pe Ungă cooperati­ ŞT. CRĂCIUN I alte state.