Page 38 - Drumul_socialismului_1967_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3896

-(■ ■ B a s s o iB n a m i ■n P E B U itfin ia
B
III tflil-lea concurs al artiştilor amatori ] Acţiune plăcu­ faţă zeci dc sticle lot nu era
mulţumit. 11‘ atrăgea î» mod
deosebit aroma vinului. Şi,
tă, interesantă
cum spuneam,
după ce se
După ultimul îmbăta işi făcea tot felul dc
planuri pentru a se afla in
Comitetul regional Hunedoa­
ra al U.T.C in colaborare cu' posesia unor mari cantităţi
de vin Intr-una din seri i-a
Comitetul regional pentru cul- G. C. El ştia că soful nu este venit o idee Profiţind dc in­
§p@ctM@l al fazei tură Tentativa acasă. A redactat o scrisoare tuit cricul care se lăsase peste
organizat
artă,
a
şi
o întîlnire a tinerilor din
sat, după ce băuse zdravăn,
ca fiind din partea lui G. C.
regiune la monumentele is­ ■
şi s-a prezentat la soţia a-
torice de la Ţebea. Profesori i a eşuat ccstuia determinînd-o să pu­ a pătruns in curtea Ini B. P.
din Toloi. Apoi a sărit gardul
şi cercetători ele la Muzeul re­ nă intr-o desagă obiecte dc in altă curie la M. P., a rupt
gional din Deva au insolit pe
rea sena le cei peste 1000 de tineri parti­ la număr, cărora tiu le pla­ imbrâcăminte şi alimente lacătul de la pivniţă (ştia cl
Sini unii indivizi, puf ini
de ce !) cu o scoabă dc fier
pentru a i le duce soţului, a-
cipanţi, la mormîntul şi statu­ I
ia lui Avram lancu, la goi li­ ce să-fi asigure existenta pc firm ind că lucrcaza împreu­ şi a furat două butoaie cu
vin, fiecare avind cite 50 li­
calc cinstită, prin muncă. Ei
nă cu cl pe acelaşi şantier.
nul de unde Horia a chemat încearcă să procure bani rc- Pupă ce a umplut desaga cu tri. Ele au fost duse la moa­
poporul la luptă împotriva ne­ curgind la tot felul de escro­ de toate sofia şi-a dat seama ra din sat unde în cele din
Cu spectacolul susţinut sîm- un nivel modest, deşi sînt vi­ dreptăţilor sociale cherii. lală un caz. că are in faţă un om ne­ urmă an fost găsite. Nico'-ac
bâtă şi duminică pe scena clu­ zibile unele intenţii de depăşi­ In cinstea participanţilor la Muntean Cută din comuna cinstit Aşa că organele de Moldovan nu s-a aslimpural
bului din Gurabarza de către re a schemei, de căutare a nou_ această acţiune, gazdele, (ine- Sîntămăria Orlea a încercat m ili(ie au pus mina pe es­ Peste citva timp, tot in sta­
formaţiile artistice din raioa­ lui (..Solidaritatea" Deva, Spi­ rii din raionul Brad, au pre­ mai multe „metode“ dc o în­ croc. El a fost condamnat la re de ebrietate, a intrat noap-
nele llia, Brad şi oraşul regio­ tal Deva, Muncchil Mic, C.ura- gătit în paraţi staţiunii bal­ şela oameni. Mai iu tii s-a 3 ani închisoare corecţiona- 1ca in pivniţa lui G N. Şi
nal Deva. s-a încheiat laza re­ bar/.a) Intenţiile nu sînt duse neare din Vaţa o frumoasă deplasat in comuna Iiiu Băr­ lă şi 4 ani interdicţii corec- de aici a luat un butoi in
gională a celui de-al VII 1-lea însă pînâ la capăt, iar unele serbare cîmpeneascâ. In fala bat, a bătut la multe porţi fională. care erau 50 de litri vin. Ciml
concurs al artiştilor amatori. Şi spectacole de brigadă (Bucu- peste 4000 de tineri si spunind că e fotograf din T i­ l-a scos pc uşa pivniţei a
de data aceasta am asistat la o reşci, Rapolt, Mia) readuc pe vîrstnici adunaţi la această mişoara şi se ocupă cu mă­ fost surprins de G. N. Hoţul
reprezentaţie amplă, care a re­ scenă monotonia, pretextele sărbătoare, au prezentat pro­ ritu l fotografiilor. A încercat Atracţia a rupt-o la fugă prin întu­
unit pe aceeaşi scenă zeci de e- trandafirii, asocierile supără­ grame artistice orchestra de să determine cetăţenii să-i neric Pa mi moment dat i-a
cbipe artistice din zonele fol- toare, toate la un loc dublate muzică uşoară şi brigada ar­ dea bani ca acont. încercarea căzut căciula dc pe cap, fiind
elorlce ale Mureşului, Zaran- de un vălmăşag de mişcări pe tistică a căminului cultural a eşuat. Escrocul insă nu s-a vinului descoperit Acum i-a pierit
dului şi pâdurenilor, din centre­ toate direcţiile scenei şi in ce­ din Zlatna, soliştii şi taraful dat bătut. A umblat prin sa­ pofta de a mai procura vin
le industriale situate în aceas­ le mai diverse ritmuri. căminului cultural din Vaţa. te recomandindu-se ca fiind Parcă era un făcut. De ci­ pe căi necinstite In trei ani
tă parte a regiunii. Diferenţe simţitoare s-au se­ grupul folcloric din Prăvăleai inspector la seefio comercială le ori se afla in stare dc e- de zile are tot tim pul să se
întrecerea s-a canalizat pa sizat între evoluţia taraluriloH cu „Nuntă moţească*', dansa­ căntiud să obţină anumite brietale lui Moldovan Nico- dezveţe de a mai savura din
cîteva culoare ^ale concursului, şi cea a soliştilor vocali şi in­ torii din Musariu. sume de bani, drept taxe. lae din salul Toloi, raionul aroma vinurilor ce nu-i a-
unde participarea formaţii­ strumentişti. Dacă spectacolul Programul acţiunii s-a în­ A 'ici, această tentativă nu i-a Alba, l se deschidea o poftă parlin.
lor a fost mai reprezenta­ a afirmat solişti de reală va­ cheiat cu o mare horă la caic reuşit. Dar lot nu s-a lăsat. ggrozavă dc băut. Iti acele Fişe întocmite dc
tivă : coruri, brigăzi artis­ loare ca Eleonora Cimpurean s-au încins laolaltă tineri şi S-a prezentai la locuinţa Ini momente chiar dacă avea in V. ALIIU
tice. solişti vocali şi instru­ (Tălâiăşti), Maria Tudor (Gu- vîrstnici veniţi la această fru­
mentişti, dansuri Numeroa­ rnbai za), Marta Stanciu (Bucu- moasă serbare cîmpenească. a ia K ia ia u a o n B n o ia g s iM m ■a (H32X Ol IB (9 S9M B QB9*X a MSB) □ 9EOB Ut USX7U O ODD bl I
sele echipe care au concurat reşci). Casandra Faur (Rişculi-
aici şi-au disputat cu şanse a­ ţa). Floarea Toma (Bulzeşti),
propiate întiietatea, competiţia Eugen Irimie (Muncelui Mic).
primind un caracter relativ e­ Dumitru Rădoi (Deva) etc., ta­
chilibrat prin valoarea reper­ rafurile s-au menţinut mult sub N U ŞTIE TOATA LUMEA
toriului şi calitatea interpretă­ acest nivel. O singură formaţie,
rii- Celelalte culoare de concurs cea din Vaţa, s-a dovedit a fi
au fost acoperite de formaţii bine pregătită, valorificind
mai puţine, cu toate că, în une­ printr-o execuţie frumoasă bo­
le cazuri, lipsa concurenţei nu găţia cîntecului popular local. Prin noul aeroport vor putea tui secol, se vor înapoia în at­
a afectat calitatea Tarafurile din Deva, llia şi Gu- trece anual 8-12 milioane pa­ mosfera planetei noastre. Mulţi Tirajul cotidienelor
Din rîndul formaţiilor corale, rabar/a au purtat pecetea im­ Sub gheţarii sageri, 250.000 tone de mări uri sateliţi artificiali se vor roti
o prezentă deosebită a constitu­ provizaţiei, oferind interpre­ şi vor putea fi efectuate 95 000 în jurul Pâmînlului „numai" cubaneze
It-o evoluţia corului de came­ tări medii şi subineclii. Antarctidei decolări şi aterizări. cîleva secole. Alţii vor cobo­
ră al sindicatului sanitar din Dogat reprezentate numeric, ri chiar peste ciţiva ani în at­
Brad. dirijat dc Silviu Olcs, echipele de dansuri au oglin­ Geologii sovietici din Lenin­ Cu ajutorul a 25 de „avio- mosferă, unde vor arde. In prezent, tirajul cotidiene­
care a ştiut să valorifice vocile dit inegal frumuseţea jocului grad au ajuns la concluzia că poduri ’, care leagă avioanele După cum comunică Cenlrul lor cubaneze a ajuns la 621.000
bune ale inlerpretilor printr-un popular Este adevărat că une­ sub gheţarii Antarctidei se gă­ de punctele de urcare şi cobo- cosmonautic din Colorado exemplare. Numai tirajul zia­
rîre, pasagerii vor putea ieşi
repertoriu ales cu pricepere şi le formaţii sînt incluse în gru­ seşte un reliel muntos. relor „Granma" şi „Mundo",
pregătit cu grijă. (Meritul a­ purile folclorice, dar se aştep­ Dansatorii din Bulzeşti. Foto : I. TEREK Profesorul Mihail Ravici, ca­ sau intra rapid în avion, la Springs (S. U. A.), satelitul caic apar la Havana, depăşeş­
cestei formaţii creşte conside­ ta mai mult şi în aceste con­ re a luat pai teila cea de-a 12-a adăpost dc ploaie şi vînt. „Vanguard", lansat în 1950 sc te tirajul total al întregii pre­
rabil dacă ne gîndim la faptul diţii Comparate cu jocurile expediţie antarctică sovietică, Staţia aeroportului are şase va roti pe orbită pînâ in anul se cubaneze în anul 1958. In
că oraşele Hunedoara. Petro­ originale şi inedite susţinute a declarat că. parcurgînd o dis­ etaje, iar clădirea direcţiei 2901: Satelitul ‘ canadian „A- afară de sporirea tirajului pre­
şani sau Deva nu au reuşit să de echipele din Tîrnava şi Bul­ simţ artistic şi bun gust, spec­ lişlilor vocali şi instrumentişti^ tanţă de 3 500 km in perioada nouă etaje Un turn de 53 m n- louclte 1“ se va înapoia în a­ sei zilnice şi periodice, in Cu­
pregătească o asemenea forma­ zeşti, dansurile de la Muncelui tacolul prezintă obiceiul colin­ decembi ic-mai tic, a stabilit sigtitâ 6 bună vizibilitate asu­ nul 3796. Oamenii’ din anul ba se iau măsuri pentru ca
ţie, deşi dispun de posibilităţi Mic, Musariu. Leşnic şi Iha au dului, susţinut de c^tre cunos­ ■formaţiilor corole, de dansuri prin metode seismice că sub pra întregului aeroport şi a 4207 vor cili relatări despre ziarele sâ ajungă in cele mai
ele. ;
mult mai mari). fost defavorizate datorită pre­ cuţii dubaşi din Alninş Sâliş- calota de gheaţa a regiunilor pistelor sale. sfîrşilul Jui ..Explorer 16". Po­ îndepărtate colţuri ale ţârii,
De lapt, în actualul specta­ zentării insuficiente a specifi­ le. interpreţi virtuoşi ai unor — Apariţia de lor mat ii noi. centrale ale Antarctidei se gă­ trivit calculelor, „Telslar" va înainte do revoluţie, în regiu­
col şi-au disputat întiietatea cului local, cu toate că inter­ piese laice de o rară frumuse­ corespunzătoare, evoluţiei gus­ seşte un relief muntos Altitu­ arde in atmosferă în anul nile rurale nu existau aproa­
numai corurile săteşti, casele pretarea o fost uneori foarte ţe. In casa ga/.dei se încinge a­ tului pentru Irumos al publicu­ dinea munţilor este de 600­ 7561. pe dc loc ziare, iar în prezent
de cultură din llia şi Brad. ciţ bună. poi un frumos dans pâdure- lui, exigentelor sole sporite. 1.500 m deasupra nivelului mă­ „Viaţa" sateliţilor Printre sateliţii artificiali ai mare parte din tirajul ziarului
şl oraşul Deva nefiind repre­ nesc, însoţit de alte obiceiuri Fazele desfăşurate pînâ a­ rii. Dc asemenea, au (ost de­ Pămîntiilui care se vor roti „Granma" se difuzează în re­
zentate în concurs la acest gen Locul unde s-au valorificat tradiţionale O atenţie deose­ cum nu scos însă in evidenţă şi tectate unele văi caic coboară artificiali mai mult de zece mii de ani giuni Recent, a început să a­
de formaţie. S-n remarcat, corul edificator posibilităţile artişti­ bită merită şi nunta de la Prâ- o scrie dc lipsuri, dintre care !a 10-240 m sub nivelul mării. in jurul planetei noastre sc pară o ediţie speciala a zia­
căminului cultural din Dobra lor amatori din raioanele llia. vâlcni (raionul Brad). Origina­ amintim : Grosimea calotei de gheaţă pc numără sateliţii de comunica­ rului destinată localităţilor, si­
(llia). confirmînd tradiţia fru­ Brad şi oraşul regional Deva litatea deosebită a obiceiului, — Scăderea numărului unor platoul antarctic este între Abia peste zece mii (le ani
moasă a acestei formaţii, ur­ au fost genurile noi de forma­ costumelor, dansurilor este genuri de formaţii, paralel cu 2 200 şi 3 760 m. cca 30-40 din sateliţii artifi­ ţii „Early Bird", „Syncom 3“ tuate în zona muntoasă a ţâ-
mat îndeaproape de corurile ţii. premisa certă a; succesului. scăderea calităţii programelor, Munţii în legiunea Ţării Re­ ciali, lansaţi la mijlocul aces­ si „Teistar 2".
din Sinlandrei şi Dăcia (oraşul Ansamblul folcloric al Casei Fnteresant, bine gindit şi fru­ în special Ia brigăzile artistice.; ginei Maud s-au dovedit a fi
— Insulieienta îndrumare a
regional Deva). raionale de cultură din llia a mos interpretat este programul unor echipe artistice, instrui­ porţiunea cea mai înaltă a fun­
Ca şi în primele două spec­ prezentat, intr-o montare su­ microestradei Clubului sindica­ rea lor superficială, chiar de damentului cristalin al Anlarc-
tacole ale fazei regionale, bri­ gestivă, o seamă de obiceiuri telor din Deva Intitulat „La către personal specializat (ac­ tidei. Pe bordul motonavei
găzile artistice s-au menţinut la tradiţionale. Lucrat cu mult hanul tinereţii* 1', spectacolul arc tori, regizori, metodişti, in­ „Obi" au fost aduse la Lenin­
muzică bună, dansuri frumoa­ structori şcolarizaţi etc.); grad 1.500 de mostre de roci
se, reuşitenionientc vesele (Li- ——r Slaba exigenţă şi activitâv mi mere.
vin’ Oros şi loau. Bordan) care le a juriilor şi comisiilor, care*
pi na cuceresc instantaneii întreaga au promovat pentru fazele su­ Cel mai niGdern
adeziune a publicului.
perioare formaţii foarte inegale
★ valoric, după criteriul cantită­
ţii. făcînd largi concesii slabei
După consumarea ultimului
jumatataa drumului spectacol din ciclul coutind calităţi. aeroport din Europa
pentru laza regională,. se pot
Fără îndoială, organizatorii
prefigura citeva concluzii pe concursului sînt în posesia unor La Amsterdam a fost dat în
Toamna trecută, autobuzele lui cel mai important : de cine marginea desfăşurării actualei concluzii mult mai bogate de- funcţiune cel mai mare şi mo­
f.G.O. au început să deserveas­ aparţine porţiunea de drum ediţii a concursului artiştilor cît schiţa sumară enunţată a­ dern aeroport din Europa, cu o
că şi pe locuitorii din satul buclucaşă — de sfatul oraş sau amatori în regiunea noastră. ici. Esenţial este ca din ele sâ suprafaţă de 1,2 milioane mp.
Pîclişa, aptfrţlnâtor oraşului de sfatul raion ? Faţă de ediţiile anterioare, s-a se tragă învăţămintele cuveni­ Numai pentru întărirea terenu­
Alba lulio. Măsura a fost in- Sătenii din Piclişa se întrea­ înregistrat un progres evident te. care sâ fie transformate în lui au fost folosite 500 000 t
tîmpînalâ cu o deosebită bucu­ bă pe bună dreptate dacă va în unele .direcţii printre care : măsuri prompte şi concrete. E­ astalt şi 500.000 mc de beton, cu
rie, înlrucît se satisfăcea, ast­ mai trece multă vreme pînă — Creşlctea ponderii reperfo. voluţia de pînă acum a con­ care s-ar fi putut construi o
fel. o veche doleanţă a local­ domolii funcţionari vor rezol­ ţiului palriollc, valorificarea fn- cursului, adevărată radiografie autostradă de 200 km. Lungi­
nicilor manifesfală cu lot mai va hamletiana dilemă şi se tr-o măsură muli mai marc a a mişcării cultui al-ai tistice din mea conductelor de cabluri in­
multă insistenţă în ultimul vor lua măsurile corespunză­ specii icului local, a obiceiurilor regiune, a demonstrat elocvent stalate este egală cu distanţa
tîmp. Bucuria le-a fost 'insă toare pentru ca şi ci să se poa­ tradiţionale legale de munca sl unde şi cum trebuie să se ac­ de la Amsterdam la Marea Me-
de scurlâ durată. De Ia început tă bucura (lin plin de acest vlafa oamenilor; ţioneze in viitor dileranâ. Pentru parcarea auto_
chiar, ei au rămas surprinşi rod al civilizaţiei. — Inluzia de prospeţime $1 vehiculelor stau la dispoziţie
de faptul că autobuzele aces­ n. A. Qulenlicifolc in repertoriul so- T. JSTRATE 145000 mp
tea nu erau ca toate celelalte
autobuze, adică nu te puteai i a azr.i b oara a cam o I ii b EBE3 a o u : o rana oc m e o rs s o aaa a i I oaio a BOSM
bizui că ele vor circula în fie­
care zi şi cu atît mai puţin la
ora fixată. Circulau nu după
orar, ci după voia şoferilor. chiriile Ministerului Invaţamintului
Cu cît trecea timpul, teama
sătenilor devenea lot mai evi­
dentă şi mal justificată. Au
urmat sesizări, reclamaţii, ce­ FRANŢA. — „S P. 500" vas de mici dimensiuni destinat cercetărilor submarine ■— a
reri Toate s-au izbit însă de fost recent prezentat de cunoscutul cercetător Cousteau reprezentanţilor presei la Suresnes.
zidul gros, de nepătruns, al concediilor de s M : Acest submarin poate coborî un cercetător pînă la o adîncime de 51)0 m., putînd astfel
Indolenţei celor de la I.G.O. veni în sprijinul vaselor de explorări oceanice „Espadon" şi „Ca!ypso\
Alba. Situaţia dăinuie aproa­
pe neschimbată şi astăzi, după (Urmare din pag. I) 2 Concedii de studii fără singură dată — la cerere — an calendaristic studenţii ur­ M m
mai bine de o jumătate de an. plată cc sc acordă potrivit pentru pregătirea şi prezenta­ mează să susţină atît exame­
Nu in puţine dimineţi pot fi Hotăririi nr. 1052 1962 şi rea la examenul de bacalau­ nele de an ale ultimului an de
văzute zeci de persoane aşlep- vacanţelor de iarnă şi primă­ II.C.M. nr. 1100 1967, încc- reat, la un concediu (le studii studii cît şi examenul de stat.
tînd zadarnic, uneori ceasuri vară. cadrele didactice nu se pind cu anul şcolar 1967/ fără plată, de 30 de zile calen­ acestora li sc poate acorda, la
întregi, autobuzul care pîriă la consideră în concediu de studii 1968. daristice. cerere, pentru fiecare din a-
urmă nu binevoieşte să apa­ şi primesc drepturile legale de c. — Studenţii înscrişi in în- cesle forme de examinare, cîte
a. — Elevii înscrişi la învăţă-
ră Presupunem că nu lipsa de salariu, |âră sâ afecteze drep­ mîntul de cultură generală fără vâţâmîntul superior seral (teh­ un concediu de studii fără pla- G9Ş3ffiaS2fi893S
autobuze generează o aseme­ turile de concediu de odihnă. frecvenţă, clasele V-XIl, au nic sau universitar), cit şi cei lâ pînâ la 30 de zile calenda­ B i d u
nea situaţie. In timp ce pe a­ In timpul vacanţei de vară se de la fără frecvenţă au dreptul ristice.
cest traseu autobuzul lipsea, consideră în concediu de odih­ dreptul, pentru prezentarea la pentru prezentarea o singură d. — Candidaţii care se pre­
examene, la un concediu de
în curtea T G O. odihnea, de­ nă şi primesc indemnizaţia le­ studii fără plată de 30 zile ca­ dală la concursul de admitere, zintă în acelaşi an calendaris­ nieri) ; 8 ?0 Moment poeiie ; N.2/, La ncsru : 15.10 Curs «le limba germani :
loc obosit, un autobuz nou-, gală de concediu de odihnă lendaristice anual, in afara la examenele pentru promova­ tic la examenul de bacalaureat Miercuri microfon, melodia preferată ; fl.2rî Sfa­ 19..'10 Cîntă )Itivea (icibaeev ţi D anytl
tul medicului : Igiena muncii nic<-;ini-
nouţ... Pe timpul perioadelor dc concediului de odihnă. rea fiecărui an de studii şi la şi la concursul (Ic admitere în l alorilnr agricoli ; 10.10 Curs de limba l abncc ; 19,45 Tribuna radio ; 20.00
„D oina cind aiul
c în lin d ' — «loîne }|
Dar bucuria sătenilor mai pregătire 15-30 iunie, cadrele examenul de stat la cite un învăţâmîntul superior benefi­ francezii (reluare)1; 11,0'J Cronică eco­ jocuri populare ; 20,10 Noapte bună.
este umbrită şi de un al 1 fapl. didactice an dreptul la conce­ Pentru fiecare clasă se acor­ concediu fără plată, de pînâ la ciază de un singur concediu de 12 IULIE nomica ; II, IK Parada in lijlilo r )i a copii ; „A in găsit un crocodil* ; 21.05
In toamnă, cînd a fost des­ diu de studii plătit în cadrul dă. la cerere, un singur conce­ 30 de zile calendaristice anual. studii fără plată, eşalonat sau orchestrelor dc m ujică iijoară ; 12. IS Co­ Muzică <le estradă eu (olanda Mărcnles-
ordonate culturale ; Ce e nou în miş­
cu. Rda Sircich, Valentin Tendurian ţi
chis traseul, cei vreo 200 de celor 30 de zile calendaristice diu eşalonat sau integral. integral, de 30 de zile calenda­ carea artistică de anutlori din regiu­ l.uis Mariane ; 21,30 Teatru radiofonic;
navetişti au fost rugaţi „să în­ anual, pe baza adeverinţelor e- Pentru cei care se prezintă Se menţionează că, deşi pen­ ristice. nile Suceav.rji Hunedoara ; 12.2ă Sclcc .,Căsătorie prin concurs” . Comedie de
ţeleagă" că autobuzul nu po.Tte libcrate de facultăţile respec­ la examenele de absolvire a tru anul universitar 1967/1968 Se precizează câ personalul liu n i din opereia „S ilv ia ” dc tCalman ; Garlo Cnldoni ; -25.07 M elodii ro in i-
m rludin pnpulară
cu
In liln irc
nejti ; 2.1.52 M elodii de dragoste.
merge decît pînâ pe la jumă­ tive. 4 clasei a Xl-a (XIJ) şi la exame­ concursul de admitere arc loc didactic care urmează învăţâ­ }i interpretul preferat ; N.tltl ( ‘in ­
Buletine d f jtIri ji radiojurnale : 7.00;
tatea drumului deoarece por­ In toate cazurile în care se nul de bacalaureat în acelaşi în luna iulie 1967. personalului mîntul de cultură generală şi ia lila C riţtcscii şi Jeau |a- 9.Olt ; n .tltl; l.S.ltn ; lă.OO: Jti.ntl; IŞ.tlOr
DRVA : RcirHoarrcrra pe piintîH (ci-
ţiunea cealaltă era'necorespun­ acordă concediu de studii cu an şcolar, se acordă un singur respectiv i se aplică prevederi­ superior, cursuri serale şi fără nrm .'.loţrâlnl „P a irîa ") ; Piical «I» h«n- nncs Dclmut ; 14.13 De ce ? I)e unde ? 20.00 , 22,00 ; 24.00 ; 2.55 (programul
De cind ? (emisiune privim je«lani din
zătoare. Oamenii au fost înţe­ plată, indemnizaţia de conce­ concediu fără plată de 30 de le H.C.M nr. 1190/1967, deoa­ frecvenţă, beneficiază de ace­ ».înâ (,.A r lj‘j : T rn ;c |i ii» Sljnîs)a« clasele I-1V) )r> cuprins: De cînd au în- I) 7.J0 ; S.30 ; 10.00 ; 12,09 ; 14.00 ;
17.00 ; 19.00 ; 21,00 ; 2J.00 ; 0,55 (p ro ­
legători. Trecem peste faptul diu de studii este egală cu sa­ zile calendaristice. rece examenul de admitere leaşi drepturi dc concediu dc (gradină) ; SIM ERIA : C.irlca dc la vâlat oamenii sâ vine/e ? Cum se în ­ gramul II).
Sa<*
M ititele
M U-
(.,M i:rcju l“ ) ;
că drumul putea, fi reparat în lariul mediu pe perioada con­ b. — Elevii care studiază in face parte din anul universitar studii fără plată stabilite prin NI'.UUAR A : Câsăloiic Ho lorniâ („ria fâ - ţeleg albinele înlre ele ? Cum sâ ne (a-
crin un insleclar ?; 13.05 A dualitalca l i ­
întregime, deoarece sătenii au cediului acordat, fără a putea învăţâmîntul mediu seral de respectiv. H.C.M. nr. 1190/1967. % : Omul liră iM ţaporl („S îdcrur- terară: 1.3,->0 Jocuri şi insiruinciiie popu­
asigurat, în mod voluntar, for­ depăşi J 000 Iei lunar. cultură generală au dreptul o In cazul cînd în timpul unui g iU iiI") ; Arena circului (griiHiaa „H a - late ; 16.15 Duet din opera „M ad;ine
ţa de muncă necesară, dar eeî <Jr;i“ ) : După mine ca n a lii/ (grădina llu lle rfly ’ «le P u m ni ; I6,:I0 Dialog cu
a srullălnrii ; 17.10 Călâtoiie in istoria
,,S iH fru rg iilu l“ ) : In golful u rţilo r albi
de la Sfatul popular al ora­ („C o n sliu rlo ru l“ ) ; C H EI.AR : D a(i-m i C ivilizatei (reluare) ; 17.10 V a n j(iu n i
şului Alba nu au asigurat m ij­ condica <)r rcila o in fii ; T E I.IU C : O einemalngrafice de D im iiliii Capninnu ;
clasă ncoli-}nui(S ; C A I.A N : Yoyn ; A-
loace de transport pentru că­ Dezbatere pe te­ pclul ; PETROŞANI s Spionul ; („R e- Ifl.O.î Uzina văauiă de aproape : IS.40 18.00 1 rlecioniea economică. Ritmul
,,V;î interesează
Antena tineretului :
ratul balastului Consemnăm puMir.V') ; A dispărut un Tfago- nuni ?’ (radin ancbclâ) ; 19,,'H) Spnrl : inve stiţiilo r in prim ul semestru ; IS.30
numai promisiunea sfatului nard (,,7 Noiem brie") ; Angelica. .,mar­ 20.00 Radiogar.cla de «cară ; 20.10 O l'en lrti copii .- A la-I\ala ; 19.00 ("Mvjhul
popular orăşenesc că în pri­ me de educaţie d ii» * in z rriln r" (grădina „S lad io n"); L U ­ melmlie pc adresa ilumneavoasl r;î ; 21.05 20.00 Marî ansambluri ; 20.20 Varietăţi
11ncreţii ; 19.10 Telejurnalul de seară ;
Atenţiune, păi iuţi ! ; 21,25 M elodii-m a­
NEA : T)i)îgcn(a („M in e ru l") : L U T E N It
măvară, drumul va fi reparat Căsătorie in sdl ita lia n ^,C u ltu ra l") I pări n ; 22,<1.5 iVbnnrnl. pnclic. Poeme de în studiu Transmisiune înregistrată de
şi redat în întregime circula­ V U LC A N ; Cimarun ; I* Iii R II.A : Sc in- N’ iknlai Vapţarnv; 22.M „Serenada italia la Budapesta : 21.00 Avanpremiera :
U R IC A N I :
ţiei. Primăvara a venit, a şi Comitetul raional U T. C. lîmplă n«m:ii duminica ; nA R flA T E N ! : na'* de Hugo W o lf ; 2.02 M elodiile nop­ 21.15 l-'ilin artistic „In su la ” . O produc­
grăbesc :
ţii ;
Kanlomelc ac
trecut, a venit apoi vara şi în llia, in colaborare cu pro­ Vremea râpcVilnr; I'A R O Ş E N I: '..000.000 ţie a slndioVirilor japoneze Film distins
cu „M arele prem iu' al festivalurilor de
curînd va trece şi ea. dar lu­ curatura, miliţia raională şi de m artori ; A l UA IU I IA : Sca­ PROGRAM UL H r 7.15 De în un joc In Moscova si Linz ; 22,50 Telejurnalul
Olandcm l
curajului („V ic ln d a ") ;
ra
crurile tot în punctul iniţial conducerea Exploatării mi­ rbuCjlor : Intre doi (.,?1 Augn*f") ; Sc- la altul ; 8.00 Dansuri de estradă ; 9.00 dc noapte.
au rămas Drumul şî acum niere Muncelui Mic, a or­ dusă ii abandou.ifă (gr;idina „V ic to ria "); Creaţia mmănea.ică In repertoriu) sntij
(violonistul Ştefan Glvcor-
tilo r n n jlrj
este nereparat, iar autobuze­ ganizat la clubul minerilor TF.IUS : T riu m fu l lui Rubin Ho- f|viu }i pianista ătuaranila Atanasol) i
Rarbn Ros'f acriile I
od : Z L A T N A :
le vin tot numai pînâ la ju­ din Muncelui Mîc o vie dez­ 3*1 II ; SETIGŞ : In iin lr dc lărhoi (,.P ro­ 9,.10 Roza vînluriîor (emisiune penltu
mătatea lui, în timp ce — spun batere pe teme dc educaţie gresul") ; Salul plutitor („S cbcţul") : A- Sfolari) : Popas turistic în M unţii Re­
sătenii — ei plătesc bilet pen­ moral-cctaţencascâ P O t.D UL nE SUS : Jnan.i Calo : O- tezat. I.a microfon căpitanul Uragan :
10.50
10.15 Piese vocale de estradă ;
tru întreg traseul Pregătită eu răspundere, I?A$TIE ; Evadare în f.Ăcerc (,.P alr;a“ ) ; Biblioteca de literatură română : Şte­ PENTRU 24 ORE
(,.Flacăra") ; Fala
Jungla tragică
lui
De ce această anomalie ? axată pc exemple concrete H ulit (grădina „P *l» :n ") ; CtJCIR : Mo- fan Petică — dramaturg ; 11.10 Matineu
Pentru că — stind zâvorîti de indisciplină în muncă şi meciul adevărului („7 Noiem brie") • ile opera : ..M artlia” «Ic Flotncv (fra g ­ Vreme caldă ji frumoasă, cu cer tenin
mente) ; 12.OG Rapsodii române în re­
noaptea ji dimineaţa, temporar
în birouri şi înecaţi în hîrtii convieţuire socială, dezbate­ FalUaff („Muncitoresc) : Scatamnucbc pertoriul form aţiilor de peste Ivolarc ; ziua. cind izolat vor cădea averse noroi
(grădina Stadion ll.M .C .) ; BRAD : D i­
de
— funcţionarii de la T G O. nu rea dc la Muncelui Mic a plomatul gol : C iU R AIlARZA : Ne­ 12,10 Odă lim b ii române (reluare) ; l i .51) ploaie însoţite de descărcări electrice.
Incursiune în cotidian ; 15.00 Sflcctiuni
au de unde să ştie (sau nu vor fost o adevărată lecţie des­ veste periculoase ; H A ‘fF.0 : Cerul fi din opereta „Doamna Luna" de Paul Temperatura aerului în ercjtcre. m axi­
să ştie !), că chiar nereparat, chisă dc etică, Ia care parti­ iadul ; II.IA ; Nu «înl d.ran dc (inc. Linele ; 15,10 Fonoteca de cur ; 16,50 mele vor fi cuprinse între 20 )i 32 gia-
«le. iar minimele înlre 14 ţi 1.1 grade.
drumul poate fi totuşi u tili­ cipanţii s-au antrenat In Interpreţi ai muzicii preclasice : orches­
zat ţşi deci traseul prelungiţi, discuţii vii din care s-au tra de cameră „Jean Mărie Lcelair* ; PENTRU URMĂTOARELE
17.10' O operă în 30 dc minute : „M c-
iar slujbaşii dc la cele două desprins concluzii pentru fislofcle* de Arrigo flo ilo ; 17.40 S c rii­ 2 ZILE
sfaturi populare (raional şi o­ viaţă. tori ai secolului X X : George Hacovia ;
răşenesc), se sfădesc într una, CONSTANTIN AOANEI PROGRAMUL 1 : 7.liî Sumarul presei: 18,25 A dualitatca cinematografică ; 18.40 Vreme frumoasă cu cer puţin noroi
neînţelegîndu-se asupra lucru­ — clnrt spre zenit corespondent U lo t înainte (emisiune pentru pin Balada haiducească dg_ Paul Conslanti- ziua ţi cu temperatura s ta (in n jrj.