Page 5 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 5
PRObETA Rl DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢl-VAl
Adunarea
A Concursul Generală a
MOZAIC al Vlll-lea O.N.U. a
A
început
DUMINICAL al artiştilor discutarea
proiectelor
v amatori de rezoluţie
4 PAGINI — 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3«IW DUMINICA 2 IULIE 1967
IMPRIMAM Primire ia Consiliul de Stat
Preşedintele Consiliului de nar şi plenipotenţiar al Repu
FIECĂREI Stat al Republicii Socialiste blicii Islamice Pakistan în le
România, ţhivu Stoica, a pri
gătură cu plecarea definitivă a
Hunedoara : mit în audientă pe Ahsan-ul- acestuia din România.
Huque, ambasadorul extraordi
(Agerpres).
Vedere spre
ACŢIUNI UN Combinatul si
derurgic.
PROFUND Plenara Comisiei Naţionale
CARACTER române pentru U.N.E.S.C.O.
Simbâtâ 1 iulie a avut loc cadrul Programului U N E S CO,
PRACTIC Direcţia regională C.F.R. ÎN RAIONUL ILIA Plenara Comisiei Naţionale a pe anii 1967-1968, adoptat la
ultima sesiune a conferinţei
Republicii Socialiste România
Deva şi-a început ClND MAI SÎNT 1000 DE pentru U.N.E.S.C.O, generale U.N.E.S.C.O. două
cu cele
In legătură
Acad. Andrei Oţetea, preşe
GHEORGHE VASIU activitatea dintele Comisiei Naţionale, a puncte ale ordînei de zi. au luat
prim-secretar al Comitetului orăşenesc prezentat darea de seamă, rele- cuvîntul numeroşi participanţi,
Hunedoara al P.C.R. vîncl rezultatele obţinute de care s-au referit la iniţiativele
Conform unei Hotărîri a Consiliului de HECTARE DE PRĂSIT, UNI! ţara noastră în cadrul ţârii noastre şi la reuniunile
Miniştri, la 1 iulie a.c. şi-a inceput activi U.N.E.S.C.O. şi contribuţia a- internaţionale ce au fost şi
In ultima vreme. Comitetul orăşenesc de tatea Direcţia regională C.F.R. Deva. Crea
partid Hunedoara a întreprins măsuri care tă în scopul îmbunătăţirii activităţii de 9 dusâ de comisie la obţinerea a vor fi organizate pe linia
să ducii la despovărarea oamenilor de anu transport printr-o legătură nemijlocită cu se ocupă mai mult de rezolva cestor rezultate. U.N.E.S.C.O., la publicaţiile
mite şedinţe, pentru curmarea unor feno marile unităţi industriale din regiunea Hu STAU LINIŞTIT!! rea problemelor personale ? In continuare prof. dr. docent Comisiei Naţionale, formulind
mene de paralelism, combaterea frazeolo nedoara, Direcţia regională C.F.R. va coor De această stare de lucruri Alexandru Bălăci, secretarul şi o serie de propuneri.
giei în şedinţe şi promovarea cu mai mult dona activitatea în nodurile feroviare Si- se fac vinovaţi şi tovarăşii din
curaj a principiului muncii colective, mă meria, Teiuş-Coşlariu, şi Petroşani, avînd 9 9 cadrul consiliului agricol raio general, a expus sarcinile ce
suri care să aibă la bază operativitatea. în subordine regulatoare de circulaţie, sec $i în cooperativele agricole semenea păreri despre lucră nal şi uniunii cooperatiste, revin Comisiei Naţionale în (Agerpres).
Astfel, în prima parte a acestui an, mem ţii de telecomandă, de întreţinere a liniilor, din raionul Uia, distrugerea rile de întreţinere a culturilor care se mulţumesc numai cu
brii biroului şi comitetului orăşenesc de depouri de locomotive, servicii care concură buruienilor din lanurile de po prâşitoare nu-i de mirare de indicaţii la general, fără a lua
partid, cit şi aparatul său, au pus un ac Ia siguranţa circulaţiei. rumb a fost îngreunată de pre ce la Hârău nici ieri nu se a măsuri practice care sâ ducă la
cent mai mare pe munca de la om la om, Noua unitate feroviară va contribui la cipitaţiile abundente. Dar, prâ- flau în lanuri mai mult de 20 grăbirea prăşitului. Pentru a
prin ajutorarea mai concretă, la locurile de îmbunătăţirea activităţii întreprinderilor şitul porumbului putea fi exe de cooperatori. In tarlalele si vedea cită formalitate există,
producţie, a secretarilor organizaţiilor de industriale, a şantierelor de construcţii şi a cutat la timp şi în bune condi- tuate lîngâ Mureş, unde rapiţa in unele cazuri, in munca aces Expoziţie de scenografie
bază. Acest lucru a dus la transmiterea ope celorlalţi beneficiari din regiunea Hune ţiuni agrotehnice, dacă se fo a depăşit plantele de porumb tor organe e suficient să amin
rativă a sarcinilor şi la materializarea lor doara, cărora Ie asigură transportul opera loseau cu eficienţă in fiecare zi nu s-a lucrat nici cu cultivato tim că şi situaţiile operative
in practică intr-un timp mai scurt. Măsu- tiv al materiilor prime şi al produselor pe şi oră bună de lucru, toate m ij rul. Utilaje erau suficiente clar sînt întocmite superficial. Nu Sala „Dalles" găzduieşte, iri- re4', „Doamna lui Ieremia",
ile prevăzute în recentele recomandări ale calea ferată. loacele mecanice şi forţa de stăteau la sediul brigăzii de de mult, s-a raportat că Ia cul cepînd de ieri expoziţia de sce „Maria Stuart'4, „Tartuffe44
nducerii partidului cu privire la reduce- muncă existente in unităţi. A tractoare. tura cartofului praşila întîi nografie 1967, organizată sub montate la Teatrul Naţional
ea numărului de şedinţe şi întărirea con cest lucru nu s-a făcut însă. Intîrzierea prăşitului în ra s-a executat pe 75 la sută. iar auspiciile Comitetului de Stat „1. L. Caragiale" din Bucu
trolului de partid, prezintă o mare impor Rezultatul este că nu s-a reali ion nu are la bază numai sla praşila a doua pe 97 la sută pentru Cultură şi Artă, Uni reşti, „Viaîcu Vodă" la Teatrul
tanţă pentru îmbunătăţirea întregii activi zat decit 60 la sută din plan, ba folosire a foiţei de muncă din suprafaţa cultivată. Cine unii Artiştilor Plastici şi Aso
tăţi de partid, economice şi obşteşti. In a ceea ce situează raionul Iiia şi a mijloacelor mecanice aşa poate crede aşa ceva ? ciaţiei oamenilor de artă din de Stat din Braşov, din spec
ceastă direcţie şi noi mai avem încă mult Se conturează noua pe ultimul loc în cadrul regiu cum e cazul la Hârău, Zam, După cum se vede secerişul Instituţiile teatrale şi muzicale. tacolele Teatrului de Operă şl
de făcut. Astfel. Ia diferite nivele şi pe di nii. „lntirzierea prăşitului nu Bejan şi în alte unităţi. In par bate la uşă şi nu se mai poate Sînt prezentate circa G00 de Balet şi altele.
te, această râmînere în urmă se
ferite linii se tine încă un număr mare de poate fi pusă numai pe scama datoreşte şi altor cauze. La Be admite o asemenea situaţie la exponate — schiţe de decor şi (Agerpres)
şedinţe, din care unele fără prea mult rost, uzină de automobile precipitaţiilor, spunea mg. loan jan, Sîrbi, Răduleşti, Uia şi în întreţinerea culturilor prăsitoa costume pentru spectacole tea
şedinţe care anihilează o bună parte din Oargă de la cooperativa agri alte cooperative prâşitul se re. Tocmai de aceea, măsurile I ■ ■ »■ ■ ■ ■ ■ mm ■ mmm ■ m i i
capacitatea de lucru a unor cadre colă din Gurasada. In ultimele care necesită a fi luate în ca trale, filme, televiziune, recu
Tocmai de aceea ne-am pus şî noi între Noua uzină de auto zare şi platlormcle in 12..ziie jn raion nu a mai că desfăşoară anevoios pentru că drul raionului Ilia pentru im zită scenică, obiecte decorati
nici inginerii agronomi de aici
barea: dacă fiecare şedinţă e precedată-dc turisme care se con dustriale din incinta zut nici o picătură de apă. In pulsionatul prăşitului trebuie ve şi fotografii din spectaco
tealru. Expun peste 100 de pic I un a r h ip e la g
o alta pregătitoare şi urmată de una care struieşte la Piteşti întreprinderii. nu se ocupă cu toată răspun însoţite şi de o activitate sus le. machete de decor, afişe de
sâ concretizeze măsurile, atunci cînd se mai capătă dc la o lună la Proiectul uzinei de unitatea noastră s-a executat o derea de această problemă. U ţinută ^ a organizaţiilor de
poate lucra efectiv? Iată de ce comunistul alta contururi tot mai autoturisme de Ia Pi mare parte şi (lin praşila a do nii din ei, cum este cazul ing. partid în rindurile cooperatori tori scenografi şi alţi artişti
meniu. Multe din lucrări, rea I VIKING:
Nicolae Mărculescu de la Combinatul side precise. Principala ha teşti este întocmit de ua. Mai avem cileva hectare Viorica Bătălan din Uia, îşi lor. astfel îneît aceştia sâ par care s-au afirmat în acest do
rurgic Hunedoara, membru in numeroase lă industrială, care in specialişti români pe la Gothatca, unde brigadierul petrec mai tot timpul în biro ticipe cu toate forţele la ter
Nicula Octavian trebuie să dea
uri sau acasă. Cum să nu aibă
jmitete şi comisii, spunea pe bună drep prima etapă se va în baza elementelor fur dovadă de mai multă străda cooperativa agricolă din Ilia minarea grabnică a lucrărilor lizate în ultim ii ani, au văzut
te: .In ultima vreme nu reuşesc nici să tinde pe circa 50.000 nizate de firma licen- de întreţinere. lumina scenei. In expoziţie fi
iţesc măcar din carnet sarcinile transmise mp. a fost ridicată ţiatoare — Regia na nie in mobilizarea oamenilor mai mult de 80 hectare cu po gurează, de asemenea, costu INSULELE
irr lot felul de şedinţe, dar să mai acţionez pînâ la acoperiş, ur- ţională a uzinelor Ia lucru ". rumb neprăşit, cînd inginerul I. MANEA me din piesele .Apus de soa
Timpul bun de lucru s-a fo
pentru Înfăptuirea lor ?M. mînd ca pînâ ia sfîr- „Renault" din Franţa. losit din plin şi la cooperativa
După cum se ştie. in cele mai dese cazuri, şitul anului să încea Proiectul ţine seamă agricolă din Şoimuş. După i SHETLAND
formalismul îşi găseşte expresie in însuşi pă montarea instala de posibilităţile de cum ne-a declarat ing. Marin
modul defectuos de programare a şedinţe dezvoltare a uzinei, Neacşu, chiar în cursul zilei de Cine consideră pe locuito
lor şi a problemelor ce urmează să fie dez ţiilor. Au început de de continua evoluţie rii Insulelor Shetland drept
ieri ţăranii cooperatori de aici
bătute. Mai mult, în cadrul unor adunări asemenea, construcţi a tehnicii şi de înnoi praşile manuale. Asemenea re Familia - şcoală a educaţiei scofieni, comit o mică eroa
au raportat terminarea primei
ile la centrala termi rea procedeelor de fa
(Continuare în pag, a 3-a) re geografică (exact dc 160
că, reţelele de canali bricaţie. zultate au fost obţinute şi în km), o eroare etnografică şi,
cooperativele agricole din Do- Familia constituie princi Iată şi alte cazuri cînd in acelQşi timp, una psiholo
bra. Boz. Leşnie, Lâpuşnic şi pala şcoală de educaţie a ti minorii ajung sâ fure, sâ va Aşa a. ajuns în situaţia de gică. Locuitorii insulelor lin
altele. Unde se află însă cele a fura, E. S. din Hu în mod deosebit la ascenden
aproape 40 de procente, repre nerilor. Aşa cum îi educăm gabondeze. Ei sînt alungaţi nedoara. Cu banii furaţi ta lor nordică, la dialectul şi
zentând minusul care atîrna în familie, aşa vor intra în de către părinţi de acasă, cumpăra diferite obiecte de obiceiurile lor moştenite din-
greu în balanţa realizărilor pe viaţă. Nu degeaba poporul fiind nevoiţi să-şi ducă viaţa îmbrăcăminte şi dulciuri. Pă tr-o epocă care se situează
raion? spune despre unii care duu prin diferite locuri insalu rinţii au văzut toate acestea, intre secolele IX şi XVI, chuL
In primul rînd la Hârău, ţi dovadă de lipsă de bunâ-cu- bre din punct de vedere mo dar nu s-au întrebat nicio navigatorii războinici ai
ne sâ precizeze tovarăşul Crî- viinţâ. scrupul, cinste ca des ral Alungat de-acasâ, tînă- dată de unde are fiica lor a Norvegiei au ocupat insula.
şan Cornel, secretar al comite pre unii cărora le lipsesc rul M. L. din Lupeni a semenea lucruri. Aceşti strămoşi vorbeau ve
tului raional de partid. Aici e „cei şapte ani de-ncasâ“. Tn fost găsit dormind în cup Am redat aici cîteva si chea norvegiană şi nu gae-
xistă însămînţate cu porumb familie se deprind primele toarele brutăriei iar G. tuaţii din care unii minori lica, iar ansamblul acestui
120 hectare, dar prima praşi- noţiuni de comportare civili P. din Deva a stat două au alunecat pe panta delic arhipelag, cu peste 100 de
lă manuală s-a efectuat pe nu zată. Acestea vor fi dezvolta sâpfâmîni la un prieten de-al venţilor, comiţînd acte ne insule, esle mai aproape de
mai 20 hectare. te mai tirzîu cu ajutorul al său în coteţul de porci. demne. Din toate acestea se Scandinavic decit de Scoţia,
M. S. din Lonea, în vîrstâ
In ultima vreme aici au fost tor pedagogi : şcoala, mun de 18 ani, nemaiputîiul su impun cîteva concluzii. atît din punct de vedere to
ca, societatea, alături de care
zile cînd nu a ieşit la prâşitul vor fi asimilate şi alte con porta atmosfera din familie, Cetăţeanul — tată sau mamă pografic, cît şi sentimental.
porumbului nici un cooperator. s-a prezentat singur la mi — trebuie să fie pătruns de Viata arhipelagului a fost
In locul unor măsuri energice cepte de comportare etică şi liţie, cerînd sâ fie trimis la ideea responsabilităţii mora modelată de mare. Nici un
pentru organizarea mai judici cetăţenească. o şcoală unde sâ poată învă le şi sociale a unui părinte. punct de pe insule nu se ti
oasă a muncii unii membri din Din păcate, printre delic ţa o meserie. Familia are menirea şi dato flă la o depărtare mai mare
consiliul de conducere se mul venţi. infractori şi huligani Alteori familia, părinţii a- ria să dea societăţii oameni de 5 km de coastă. Intr-un
ţumesc doar cu afirmaţia : .Ce se găsesc şi unii minori. E coi’dâ o atenţie slabă copii sănătoşi atît fizic, cît şi mo- peisaj sălbatic şi impresio
să-i faci, nu ţoale unităţile pot regretabil, dar adevărat. Ne GII. JllRCA nant, in care ar fi zadarnic
punem întrebarea fireasca : lor, preocuparea pentru creş
fi fruntaşe. Cineva trebuie să terea şi educaţia lor este mi să caufi vreun copac, lacu
cum au ajuns aceştia sâ co
fie şi pe ultimul loc"(i?). Cu a- mită asemenea fapte grave ? nimă, uneori aproape nulă. (Continuare în pag. a 3-a) rile marine („voes") cu pante
Minora C. M. din co
muna Hăpria. raionul Alba
a fost împinsă de propriii ei P E ^ T O T
Fe şantierul nr. 1 din părinţi sâ fure. Cum e po
Petroşani se lucrează in sibil un asemenea lucru ? Un G LO B U L
tens la construirea unor părinte să-şi îndemne copilul
blocuri moderne ce au un la fapte de infracţiune ! Dacă
stil arhitectonic atrăgă spunem că atît tatăl, cît şi
tor. mama fetei sint infractori re- abrupte şi micile fiordu l
In fotografie: aspect cidivişti. situaţia ne apare foarte accidentate („goes")
de la glisarea blocurilor clară. Aceeaşi situaţie s-a in- mintesc şi ele de proximitr.-
turn din microraîonul tîmplat şi în cazul minorei tea mării: S-a spus desp e
B-f-C. E. B. din Deva Mama a- locuitorii Insulelor Shetlar d
Foto: V. ONOIU cesfeia a fost condamnată de că sint „ pescari care trăie c
maî multe ori pentru furt, la ferme", spre deosebire c e
iar tatăl e alcoolic.
vecinii lor din Insulele O ri-
ney, care ar fi „ferm ieri <e
trăiesc pe vase". Este adevt -
rat că fiecare familie post -
colul exploatării. Colectivul echipei lui Perlele Guriţă le dă cel puţin un vas, lua ii
secţiei J şi-a îndeplinit planul găsim uşor in conştiinţa utili- lesne dc înţeles tind te g ii-
de extracţie pe semestrul 1 m lâtii muncii fiecărui om. De deşti îa numărul de kilom< -
primele ore ale primului aici a izvorlt mobilul străduin tri pe care l-ai avea de str< -
schimb din 6 iunie, dind prima ţei şi căutările de a găsi calea bătut cu piciorul, pe cînd r u
Jalbele de rocă dislocată de turii. cunosc zi şi noapte acea reu, a urcai, de-a lungul ani lonâ dc minereu peste plan. care duce spre realizări deose barca, care permite să te di -
puşcarea in masă a minereu lorlotă specifică marilor şan lor. treptele perfecţionării pro Acum. la slirşitul semestrului, bite. Ea este marcată de cu pensezi de ocoluri, distanţe e
lui. premergătoare llamclor tiere. acel ritm trepidant in fesionale. ajungind pe cel mai aceşti oameni se apropie de o noaşterea meseriei, ca prim se reduc la o nimica toat f.
din oala de turnare a otelului, care se mişcă întregul angre ir,alt punct al podiumului cilrâ consistentă de depăşire a jalon. Aprecierile de expert a Locuitorii sint, deci, marina i
constituie punctul culminant naj al muncii. In acest angre fruntaşilor din secţia I. Ală- planului — 40.000 tone mine supra durilăfii rocii formează sau pescari., vînători de fo< i
al spectacolului cotidian al naj. roata-motor este operaţia reu de lier extras peste preve un atu prelios al desfăşurării Şi balene. Ei au reputaţia 6 e
muncii ce se desfăşoară Jn i de forezare a găurilor pentru deri. La toate realizările mar procesului de foraj in cele O' fi generoşi şi cordiali, c i
mensul amfiteatru minier de la puşcare. Primordialitatea ope cate cu numdrul-J comunistul mai bune condiţii. De aceste a simt pronunţat al umorului,
E.M. Tehuc. raţiei şi alura zveltd a agre Pcricle Guri/â şi echipa sa au precieri sini legate organiza foarte rezistenţi la iernile
contribuit substanţial. Bâtind
rea judicioasă a muncii, folo
Minerii, lorc/.orii. artificierii, gatului pe care îl slăpineşle PROFIL stlnca cu prăjina de 1.000 de sirea- timpului de lucru cu efi cele mai grele şi cu o inel -
excavcloriştii. oamenii de la forezorul te captivează. Bătăi kilograme şi avintind-o cu o cientă maximă, exploatarea naţie deosebită pentru muz -
că şi dans.
volanul autocamioanelor de le ritmice ale forezei In masa lortd de trei ori mai mare prin raţională a agregatului, di
marc tonaj semnează certifica brun-roşcală marchează, ca un electul balansierului. el $i-a de mensiunea şi duritatea sapei, Arhipelagul Shetland este
tul de autori ai viitoarelor şar metronom, lempoul susţinut al păşit curent norma de lorare. precum şi timpul ei de func im adevărat paradis al an -
je de otel. Limonila şi siderita întregii activităţi de aici. (uri de numele lui. jurnalul în La sfârşitul lunii mai a înre ţionare — jaloane care trasea malelor. Aici se află Imvc-
sini smulse păminlului prin Conştient dc prioritatea şi trecerii consemnează şi pe cele gistrat o depăşire cu 50 la şută ză drumul oamenilor de la fo- rafia celor mai variate sper i
cariera de supra/afă, care per de scopul final al muncii sale ale lui Cosma Culcea. Coroia- a planului, pe luna iunie ,,/i- de veşti. Păsările sînt pretu
mite mecanizarea completă a — ofelul —, forezorul Pericle nu. Pălraşcu şi ale altora, a mita" celor 255 m planificaţi a reza nr. 4 spre cel mai inalt tindeni. iar diferitele Spec i
procesului de exploatare. Ori căror hărnicie şi pricepere prag al „ amfiteatrului de fier". de pescăruşi se simt în lai -
zonturile. adevărate t r e p t e Guriţă, sfredelind de 14 ani cu s-au materializat Intr-un nou losl lăsată cu mult în urmă. (Din „Echos of Great
spre bogăţiile tăinuite ale na sapa forezei muntele de mine rezultai ce a lăcut repede o- Explicaţiile performantelor N. STANCIU Britain'4)
HAI SA-ŢI SPUN CEVA. ( Continuare In pag. a 4-a)
