Page 53 - Drumul_socialismului_1967_07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNlŢhVA I

TUDOR ARGHEZI

Din partea Comitetului Central al Partidului

Comunist Român, a Consiliului de Stat

şi a Consiliului de Miniştri ai Republicii

Socialiste România

ANUL XIX. NR. 3900 Comitetul Central al Partidului Comunist Iuri ale umanismului şi progresului social.
Român, Consiliul de Stat şi Consiliul de Mi­ Scrisul lui Tudor Arghezi, înnobilat de un
niştri al Republicii Socialiste România expri­ fierbinte patriotism, reprezintă o’ vibrantă i­
mă adînca lor durere cu prilejul încetării din magine poetică a marilor transformări din
viată a strălucitului reprezentant nl culturii anii luminoşi ai făuririi României socialiste.
REZULTATELE PRIMULUI româneşti — Tudor Arghezi Neîntrecut maestru al cuvîntului, ale cărui lu­
Clasic al literaturii noastre, marele poet şi
crări reprezintă o remarcabilă expresie a înal­
prozator şi-a consacrat cu dăruire întreaga
Tudor Arghezi a adus o contribuţie nepieri­
viaţă şi activitate făuririi unei opere monu­ telor virtuţi creatoare ale poporului român,
mentale străbătută de o incandescentă dra­ toare Ia îmbogăţirea tezaurului culturii naţio­
nale şi universale.
goste pentru patrie şi popor, de înaltele idea-
SEMESTRU OBLIGĂ LA MĂSURI PARTIDULUI COMUNIST ROMAN REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
COMITETUL CENTRAL AL
CONSILIUL DE STAT AL
CONSILIUL DE MINIŞTRI AL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
EFICIENTE PENTRU * ★ ★

Academia Republicii Socia­
CREŞTEREA ACTIVITĂŢII Stat pentru Culturâ şi Artă şi profundă durere încetarea din ţârii noastre, clasic aJ literatu­
liste România, Comitetul de
viaţă, după o grea sulei inţâ, în
rii române, academicianul Tu­
de
ziua de 14 iulie 1967, ora 22,30
dor Arghezi, preşedintele
onoare al Uniunii Scriitorilor.
Uniunea Scriitorilor anunţă cu
a marelui poet şi prozator al
Academia Comitetul de Stat pentru Uniunea Scriitorilor din
ECONOMICE Republicii Socialiste România Culturâ şi Artă Republica Socialistă România
Comisia pentru organizarea funeraliilor
Desfăşurarea activităţii economice in vede­ tetului regional Hunedoara al P C.R., discuţiile Pentru organizarea funerali­ Pompiliu Macovei, Zaharia
rea realizării integrale a tuturor sarcinilor de purtate, au reliefat rezultatele dobîndite de ilor academicianului Tudor Ar­ misie‘ formală din tovarăşii: Stancu, Geo Bogza. Alexandru
plan stă în permanenţă în atenţia Comitetului unităţile din regiune în primul semestru al a­ ghezi, a fost constituită o co­ Miron Nicolescu, preşedinte, Philippidc, Gheorghe Mihoc,
regional de partid. Pc aceasta linie sc înscrie
recenta şedinţă a biroului Comitetului regional nului, neajunsurile ce se mai manifestă, pre­
de partid. Materialul prezentat de tovarăşul cum şi necesitatea luării de măsuri pentru îm­ Peste puţin timp apa industrială rezultată din procesul De la comisia pentru organizarea funeraliilor
GHEORGHE CALIN, prim-secretar al Comi­ bunătăţirea activităţii de partid şi economice. tehnologic ai Fabricii de hîrtie Petreşti, nu va mai infecta
riul Sebeş. Decantoarele ce se construiesc aici voi- purifica Comisia pentru organizarea jurul orei II. îndreptîndu-se ţei). unde va avea loc înhuma­
apa industrială, perm iţind totodată recuperarea mecanică a funeraliilor academicianului spre Mărţişor (Şoseaua Olteni­ rea.
2.5 tone material libros în 24 de ore. Tudor Arghezi comunică :
Colectivele de muncitori, in­ spălat rufe, 1 18G m c. cheres­ Cauzele principale ale aces­ ' Foto : I TEHEK Sicriul cu corpul defunctului
gineri şi tehnicieni din unităţi­ tea şi cantităţi importante de tor nerealizâri constau în (ap­ se află depus la Ateneul Ro­
le economice ale regiunii noas­ alte produse ale industriei mi­ tul că rezervele interne de mân. Duletin medical
tre au desfăşurat in primul se­ niere, uşoare şi alimentare. creştere a eficienţei activităţii Penlr-u a-şi putea lua rămas
mestru al anului o activitate In această perioadă planul economice nu sînt pe deplin bun de la academicianul Tudor Academicianul Tudor Arghe- rea generală s-a agravat, şi, tn
plină de însufleţire pentru rea­ productivităţii muncii a fost în­ valorificate. In unele întreprin­ Pasiune şi Arghezi, publicul va avea ac­ zi, in virstâ de 87 dc ani, s-a seara zilei dc H iulie, orele
lizarea cu succes a sarcinilor deplinit în proporţie de 102,4 deri maşinile, utilajele şi tim­ ces duminică. 16 iulie, între o­ îmbolnăvit dc pneumonie in 22,30, a încetat din viaţă prin
de plan şi a angajamentelor la sută. Deosebit de important pul de lucru nu se folosesc ra­ rele 10-14 şi 16.30-20 ; luni, 17 ziua de 4 iulie 19G7. In ziua dc stop cardiac şi respirator.
luate. Traducînd în viaţă in­ este faptul că întreaga depăşi­ ţional. Mai sînt încă avarii şi iulie. începînd de la ora 9. 13 iulie au apărut tulburări
dicaţiile date de conducerea re a planului de producţie s-a staţionări datorită abaterilor de Adunarea de doliu va avea Acad. prof. dr. O C. Iliesou
partidului cu privire la orga­ obţinut pe seama creştem pro­ la disciplina tehnologică şi devotament loc luni. 17 iulie, ora 10. la A- importante cardio-vasculare, Acad. prof. dr. Th. Burghele
nizarea ştiinţifică a producţiei ductivităţii muncii. N TS Se acţionează cu tim idi­ leneul Român. renale şi hepatice. Cu toate în­ Prof. dr. I. Bruckner. membru
şi a muncii, organizaţiile de In semestrul I vărsâmintele tate în direcţia îmbunătăţirii Corlegiul funerar va porni in grijirile ce i-au fost date. sta- corespondent al Academiei.
' rtid, sindicat, U T C. şi con­ la buget din acumulările bă­ normării muncii şi a structurii
ducerile tehnico-adminislrative neşti au fost depăşite cu 59 mi­ salariaţilor. Este vorba de o De cum se (ace ziuă, in tr-un teren deluros ca cel
au acordat o atenţie deosebi­ lioane lei. iar sarcinile la ex­ seamă de deficienţe pentru în­ fiecare dimineaţă, spre se­ pe care-l are brigada a iV-a ★ ★ ★
tă aplicării unor măsuri me­ port cu 4,2 la sută. dreptarea cărora in cadrul ac­ diul gospodăriei agricole de Jean, Aici insă au fost re­
nite să conducă la valonlica- Printre colectivele de muncă ţiunii de organizare ştiinţifică stal din Petreşti se îndreap­ partizaţi cei mai buni şi mai S-a stins din viaţă, în seara la diverse publicaţii de orien­ pagal. Activitatea lui poeticâ
rea cît mai deplină a rezerve­ care au adus o contribuţie im­ s-au stabilit numeroase măsuri, tă un om înalt, voinic, cu încercaţi tractorişti. In aceas­ zilei de 14 iulie, Tudor Ar­ tare progresistă. Biografia lui şi publicistică trezeşte puter­
lor, la creşterea producţiei şi portantă la obţinerea acestor dar n-a existat suficientă fer­ mişcări sprintene şi privire tă brigadă munceşte şi comu­ ghezi, strălucit reprezentant al cunoaşte în aceastâ epocă o nice ecouri în conştiinţa con*
productivităţii muncii In fie­ realizări se remarcă cele ale mitate si perseverenţă pentru aspră, bărbătească. nistul Nicolae Ghişe. Despre culturii româneşti. Expresie bogată experienţă care avea tcmporanilor şi, cu mult ina-
care întreprindere, secţie şi C S. Hunedoara. I. M. Deva. a le traduce în viaţă. Ca toţi muncitorii con­ el, brigadierul Krizboi Fran- vibrantă a spiritualităţii na­ sâ sc reflecte mai tîr/iu în o- inle de a tipări primul volum
sector, sub îndrumarea organi­ I. M Barza. I. M. Hunedoâra, Remedierea cît mai grabnică ştiincioşi, se grăbeşte să a­ ci.sc spunea ■ „Cele mai grele ţionale. poet. prozator, pam­ perâ. Lucrează ca ajutor de de versuri, Tudor Arghezi se
zaţiilor de partid, a existat o C.C.V.J, F.C. Orăştie. „Vidra." a acestor neajunsuri, receptivi­ jungă cit mai repede la b ri­ lucrări i-au fost încredinţate fletar şi eseist, Tudor Arghezi chimist si laborant la o fabri- afirmă drept una dintre cele
mai mare preocupare, pentru Orăştie, „Sebeşul*" Sebeş, tatea la lipsurile care se ivesc gadă, sa facă întreţinere^ lu i, pentru că aveam sigu­ a sintetizat în vast-a* -sa- crea- ■ • că de zahăr, apoi, trecînd prin-, mai profunde voci poetice de
mai buna utilizare a timpului U.C.M, Ziatna şi altele. in diferitele sectoare de activi­ tractorului şi apoi să încea­ ranţa că vor fi executate in­ ţie valorile morale şi estetice tr-un moment de acută criză după Eminescu. In 1927. cînd
de lucru, întărirea disciplinei Atît rezultatele, cît şi activi­ tate. operativitatea în aplicarea pă o nouă zi de muncă. A>‘Q . tr-un timp optim şi de bună ale poporului nostru, expe­ morală, devine vremelnic mo­ scriitorul împlinea 47 de ani.
sub toate aspectele, perfecţio­ tatea depusă în semestrul de celor mai eficiente măsuri, tre­ procedează mecanizatorul Ni- caliiate“. rienţa sa milenară, idealurile nah la Mînăstirea Cernica. Nu apare volumul „Cuvinte po­
narea şi modernizarea procese­ care ne ocupăm, dovedesc însă, buie sâ constituie pentru colae Ghişe cu regularitate. • Aşa cum îl cunoaşte' şeful- sale de dreptate naţională şi trivite", urmat de „Flori de
lor tehnologice, promovarea me­ că in unităţile economice din organele şi organizaţiile de Aceste deprinderi i le cu­ de brigadă, îl ştiu şi lucră­ socială, transpunindu-le într-o Mucigai". „Cărticica dc sea­
todelor noi de muncă şi a ex­ regiunea noastră sînt încă im­ partid, organizaţiile sindica­ noaşte întregul colectiv de torii din gospodărie. Mun­ operă de geniu, în care arta ră" şi „Hore", culegeri care au
perienţei înaintate. Siderurgiş- portante rezerve pentru a da e­ le şi U T.C . conducerile tehni- muncă de la G A S . Petreşti.' ceşte cu aceeaşi rîvnă şi la cuvîntului românesc atinge impus definitiv, in lirica româ­
tii de la Hunedoara şi-au în­ conomiei naţionale produse co-administt ative din între­ Era in 1956, cînd a venit • restul brigăzilor ori de cile înalte culmi. Aşezind cu cre­ nească, puternica originalitate
dreptat eforturile spre creşte­ mai multe, mai bune si la w\ prinderi o preocupare deosebi­ ori este necesară urgentarea dinţă la căpătîi hrisovul sute­ a personalităţii lui Tudor Ar­
rea continuă a indicilor de u- preţ de cost mai redus. Este ne­ tă de la Poiana Sibiului să se unei lucrări. Pentru acest"' lor de ani de răzvrătire şi ghezi. Alte volume, „Poarta
'Mizare a agregatelor,' reduce­ îndoielnic că realizările ar fi Sarcinile importante ce stau califice într-o meserie nouă, om, întregul an eslc o cam­ luptă a străbunilor, oglindind neagră", „Icoane de lemn",
rea-duratei de staţionare şi fost cu mult mai bune dacă ce­ în faţa colectivelor de muncă meseria de mecanizator. In ■ panie continuă, vara lucrea­ în noi şi noi ipostaze comoa­ „Tablete din ţara dr Kut.v" în­
mers încetinit, organizarea con­ le două unităţi : I.R IC. Deva în semestrul II, realizarea inte­ scurt timp s-a remarcat, prin ză in cimp, iarna în secto­ ra sufletului popular, Tudor sumează articole şi tablete
ducerii şi urmăririi procesului şi I. F. Orăştie şi-ar fi îndepli­ grală a planului anual şi a an­ hărnicie, pricepere şi rezul­ Arghezi proiectează în arta care exprimă participarea in­
tehnologic. Constructorii de ma­ nit planul producţiei globale, gajamentelor luate în întrece­ tate bune. Pe baza acestor rul zootehnic, la transport tensă a scriitorului la viaţa
şini din Cugir au făcut paşi în­ dacă întreprinderile forestiere rea socialistă solicită sporirea criterii, de-a lungul mai de furaje sau gunoi. Au fort universală trăsăturile specifi­ socială a epocii, atitudinea
semnaţi pe drumul folosirii Haţeg, Orăştie, Petroşani şi eforturilor pentru menţinerea multor ani i s-a acordat cu zile cînd temperatura ae­ ce ale sensibilităţii şi gîndirii lui protestatară faţă dc insti­
mai raţionale a maşinilor-unel- I.R.I.C. Deva şi-ar fi realizat şi intensificarea ritmului de regularitate insigna de frun­ rului era mult sub zero gra­ ■oameni lor de pe aceste locuri. tuţiile şi morala societăţii bur­
te. al îmbunătăţirii activităţii producţia marfă vîndutâ şi în­ creştere a producţiei şi produc­ taş în întrecerea socialistă. de. iar zăpada mare făcea Timp de peste 70 de ani, con­
de concepţie şi programării casată, sau dacă I R I C. Deva tivităţii muncii in toate ramu­ In munca de zi cu zi a făcu? aproape imposibilă circu-laţta deiul său scăpărător a fost gheze. In poemul In proză
producţiei. In unităţile minie­ si I. F. Orăştie s-ar li înscris în sâ crească simţitor numărul rutieră, dar Nicolae Ghişe prezent fără întrerupere în („Cc-ai cu mine, vintule ?“ şi
re s-au aplicat măsuri eficien­ sarcina de creştere a producti­ rile economice. Comuniştii, ca­ de hantri pe tractor. Totoda­ îşi. dădea seama că anima­ viaţa literară şi în publicaţii, „Cartea cu jucării"), precum
te privind reducerea salar ia ţ i- vităţii muncii. Au râinas sub drele tehnico-inginereşti, fieca­ tă a înregistrat însemnate e­ lele nu pot rămînc fără fu­ determinlnd curente de opinii şi în roman (..Ochii Maicii
lor auxiliari, creşterea gradului planul de beneficii 8 întreprin­ re om al muncii de la U.M. conomii de carburanţi, şi pie­ raje. Pentru a învinge ca- in favoarea înnoirii socialo şi Domnului", „Cimitirul Duna
de ocupare a personalului teh- deri pi intre care: Uzina R M It. Cugir, I. F. Haţeg, I. F. Petro- se de schimb. Nimic de zij. artistice. El a realizat, astfel, Vestire", „Lina"), Tudor Ar­
nico-aclministrativ şi crearea u­ Simeria. C.C.V.J . I. F. Sebeş şi intimpina şi greutăţi. Cei ŞTEFAN CRĂCIUN în literatura română, cea mai ghezi .aduce, de asemenea, în
nor condiţii mai bune de lu­ întreprinderea de panificaţie care cultivă pă mintal importantă sinteză poeticâ a literatura română contribuţii
cru în abataje. A crescut preo­ Deva. (Contînuare tn pag. a 3-a) ce înseamnă să lucrezi in­ (Continuare in pag. a 3-a). veacului. rare îi întregesc complexa per­
cuparea pentru mai buna folo­ Tudor Arghezi a văzut lu­ sonalitate artistică.
sire a utilajelor si forţei de mina zilei la 21 mai 1880 în Preţuirea şi iubirea, pe care
muncă pe şantierele de con­ Bucureşti, într-o familie de părăseşte însă nicioilatâ preo­ totdeauna scriitorul le-a ma­
strucţii. Şirul exemplelor ar obîrşie ţărănească din Cârbu- cupările literare. nifestat faţă- de poporul său.
puica fi continuat cu aspecte neştii Gorjului. Şcoala prima­ In 1904 editează, împreună au căpătat o expresie deose­
din unităţile forestiere, ale in­ ră şi secundară o urmează la cu V. Demetrius. revisia săp- bită în scrierile din timpul
dustriei uşoare şi alimentare. Bucureşti Elev fiind, este ne*, tâminală Linia Dreaptă. După celui de-al doilea război mon­
Ca urmare a aplicării unor voit sâ-si ciştige singur exis­ o şedere de cîţiva ani in străi­ dial. Pătruns de un fierbinte
măsuri politice şi tehnico-orga- tenţa ca practicant la judecă­ nătate, la Fribourg, Geneva, patriotism, înţelegînd sensul
nizalorice chibzuite, a creării toria de ocol, ucenic la un a­ Paris, unde îşi cîşligă existen­ dezvoltării Istorice a poporu­
unor condiţii tot mai propice telier de sculptură, copist. De­ ta ca meşteşugar, se întoarce lui român, Tudor Arghezi s-a
desfăşurării întrecerii socialis­ butează la vîrsta de 16 ani in în ţară. colaborează la Facla alăturat luptei forţelor patrio­
te. în cele 6 luni care s-au Liga Ortodoxă, revistă a lui şi Vîala socială, reviste legate tice peniru independenţă na­
scurs din acest an au fost înre­ Alexandru Mocedonski. Leagă, de mişcarea muncitorească, n- ţională. s-a ridicat cu toată
gistrate o seamă de realizări încă din această perioadă, firmîndu-sc strălucit atît n vehemenţa şi autoritatea cu­
îmbucurătoare. Planul produc­ poezie, cît şi prin virulente vîntului său împotriva dicta­
ţiei globale industriale pe an­ prietenii statornice cu Gala pamflete anti-monarhice. Edi­ turii fasciste si a ocupaţiei
samblul regiunii a lost îndepli­ Galaclion, N. D. Cocea, V. De- tează el însuşi prestigioase pe­ h i t Ieri sie. Pentru atitudinea sa
nit în proporţie de 101,5 la su­ melrius ele., împreună cu riodice literare : Cronica. Cu­
tă îar cel al producţiei marlâ care, mai tirziu, va colabora getul romanesc, Bilete de pa- (Continuare în pag. s 3-a)
vîndutâ şi încasată în proporţie
de 102,8 la sută. Au fost pro­
duse peste plan 17.500.000 kWh
energie electrică, 18.900 tone
fontă. 8.700 tone oţel, 15.300 to­ bine ca ea să fie asigurată
ne laminate finite pline, 19.400 din vreme.
Preocupările cooperatorilor
tone minereu de fier marfă, Blocuri noi în oraşul L A S E C E R I Ş din aceastâ unitate demon­
27.600 tone cărbune brut, 452 Câlan. strează că startul secerişului
maşini ele cusut, 330 maşini de a fost bun. Strinsul orzului de
pe cele 25 hectare s-a efec­
Fiecare zi şi oră pierdută tuat într-un timp scurt. Pro­
este
rezultată
ducţia medie
Lucrări de extinde­ 2760 kg boabe la hectar. Du­
Noi dotatii nîza/torul Mîrcea Cri.şan a ba­
pă strîngerea recoltei meca-
re şi modernizare înseamnă diminuarea recoltei lotat palele care au şi fost
la U.R.C.M. deja evacuate de pc tarlale.
a producţiei S-a trecut apoi la executarea
Pentru o cît mai bună arăturilor, iar pc 12 hectare
In actualul cincinal, vo­ deservire a populaţiei în s-a insămmţat porumb fura­
lumul producţiei globale a funcţie dc cerinţele mereu jer in amestec cu sorg. S-a
întreprinderii raionale de crcscîndc, c o n d u c e re a Zilele de caniculă, de la ju­ început totodată transportul
industrie locală din Sebeş, U.R.C.M. Hunedoara-Deva mătatea lunii cuptor au grâ- zîmbete. Ne explică apoi că boabe iau calea magaziilor cerealelor la baza de recep­
este planificat să crească s-a preocupat de dotarea bit coacerea cerealelor păi >a- datorită producţiei bune cu­ întreaga producţie rezultată ţie. Deoarece boabele au a-
cu un ritm mediu anual cooperativelor meşteşugă­ se. De aceea, în unităţile a­ pele de pe banda elevatoare din această tarla, unde s-a \ut o umiditate de numai 15
nu reuşesc sâ transporte pro­
cultivat grîu din soiul Bezos-
de 13 la sulă. In vederea reşti cu noi utilaje. Numai gricole s-a trecut din plin, cu ducţia de boabe, iar combine­ la sută, orzul a fost predat în
îndeplinirii acestei sarcini, în primul semestru din a- toate foiţele şi mijloacele me­ le sînt nevoite sâ facă scurte laia, este rezervată pe* ti u sâ- contul muncilor S M T. şi a u­
se execută lucrări de ex­ ccst an, unităţile coopera­ canice la slringerea rodului popasuri. Spusele preşedinte­ mînţâ. Inginerul Moise Bog­ iumului în cantitate de peste
tindere .şi modernizare a în­ tiste meşteşugăreşti din re­ bogat al lanurilor de gnu şi dan precizează că recoltatul 13 tone direct din cimp.
treprinderii, pentru care giunea noastră au primit lui sînt confirmate de fapte. s-a început aici contrar obi­ La numai două zile după
ceiului de pînă acum de a lă­
s-a alocai suma de circa 2 peste 80 maşini de diferite orz. La cooperativa agricolă Deşi tarlaua nu este prea ma­ sa loturile semîncere la urmă. începerea secerişului In grîu
de producţie
re, la numai două turc pc ca­
din Sinlimbru
milioane Ici In prezent, tipuri, 4 strunguri pentru secerişul este în toi. In tarlaua re le fac cele două combine cu ajutorul celor două combi­ -VTinr.niiiiiiil)|iHiW,i
muncitorii apartinind Trus­ ceasornicărie, 2 autocami­ „La fabrică" două combine strîng cile 3.GOO kg boabe, deoarece boabele au ajuns la ne care lucrează în unitate
maturitate.
Şi apoi
recolta
tului regional de construc­ oane, 2 autodube, 1 auto­ înaintează agale aplecind cu tocmai o cantitate potrivită este foarte bună De pc ficca- s-a strîns recolta de pe o su­
ţii Hunedoara lucrează in­ turism I.M.S., aparate de rabatoarele în mod ritmic spi­ pentru un transport. rare hectar se obţin peste prafaţă de 25 de hectare. Pen­
tens la construirea unei noi măsurat şi verificat pentru cele încârcate cu boabe pe 3.000 kg boabe. Cooperatorii tru grăbirea acestei lucrări au ’*pv**>m*
hale destinate fabricării radio şi televiziune etc., în masele tăietoare. Din loc în Mecanizatorii Ştefan Mîrza din Sîntimbru s-au convins fost antrenaţi un mare număr
mobilei de furnir, planifi­ total, peste 100 repere in­ loc se opresc puţin timp şi a­ si Iacob Barbu muncesc cu că soiul Bezostaia, pc care-l
cată a se preda pină (a digene şi de import cu o poi pornesc din nou. Fiind ne­ spor. In ziua de 14 iulie la cultivă în acest an pc 100 dc de cooperatori care execută
sfîrşilul acestui an Noua valoare de 1.565.000 lei. dumeriţi cu aceste scurte sta­ ora 8 dimineaţa începuseră hectare din cele 316 ocupate seceratul manual, mai cu sea­
hală va fi înzestrată cil Tot în acest semestru s-au ţionări ne apropiem peniru a recoltatul, iar pînâ spre ora in total cu grîu, este foarte mă acolo unde nu pot lucra
maşini, utilaje şi instalaţii dat in folosinţă încă două cunoaşte amănunte. La capă­ prinzului slrinseseiă deja pes­ productiv. Pentru anul viitor combinele. La Sîntimbru fie-
moderne, care vor asigura unităţi de reparat ra­ te 10 tone de gnu. De fapt aici
producerea unei mobile de dio şi televizoare la Petro­ tul tarlalei tovarăşul loan in mod obişnuit munca înce­ suprafaţa va fi extinsă la 200 A. POTOPEA O imagine des întîlnîtâ pe teritoriul regiunii noastre în
calitate superioară. şani şi Lupeni. Barbu, preşedintele cooperati­ pe devreme. Din cimp, cu o- dc hectare. De aceea este ne­ aceste zile. Iatâ un aspect la recoltatul orzului la cooperativa
vei agricole ne întîmpinâ cu peralivitale, sacii doldora cu voie de multă sămiidă şi e (Continuare In pag. a 3-a) agi icolâ de producţie Toteşti, raionul Haţeg. _