Page 57 - Drumul_socialismului_1967_07

V‘' '■' C#.Ol<G(eca •* '!»
Regionala
PRObETARI DIN TOATE ŢÂRlbE, VNtŢl-VÂ I
FUNERALIILE LUI
Hunrdopvi-w-Deva

TUDOR ARGHEZI

Luni, 17 iulie In dimineaţa re artistică înnoirilor sociale, mare poet român al 2ilelor
acestei zile. populaţia Bucureş- exprimînd avîntul prometeic al noastre, acad. Miron Nicoles-
tiului a însoţit pe ultimul său umanităţii descătuşate de ser­ cu, preşedintele Academiei a
drum pe scriitorul Tudor Ar- vitutile vechilor orînduiri, că­ spus: „Prin^ mijloacele sale de
ghezi, drum care încheie o tre cunoaştere, bucuria gene­ exprimare, Arghezi aparţine a­
strălucită existenţă, închinată roasă de a munci şi a crea li­ cestui pâmînt românesc, de
cu generoasă dăruite literatu­ ber care numele său va fi de-a
rii şi propăşirii culturii româ­ Înţelegerea profundă a ra­ pururi legat. Dar mesajul său
neşti. porturilor şi a sensurilor dez­ depâşeşle frontierele ţârii
In faţa catafalcului, aşezat in voltării sociale constituie te­ noastre, el se adresează tu­
holul .Ateneului, numeroşi ce­ melia pe care Arghezi şi-a spri­ turor celor care au trudit, au
tăţeni ai Capitalei s-au oprit o jin it vasta sa creaţie din u lti­ suferit, au iubit, şi cred în
clipă, pentru a aduce piosul lor mele decenii în care adeseori a frumos. în dreptate, în ade­
omagiu marelui artist a cărui evocat cu emoţie lupta comu­ văr. Căci Arghezi, ca orice
operă închinată omului va dăi­ niştilor. opera înlâptuitâ sub poet autentic, de mare şi pu­
nui veşnic, şi în ale cărei pa­ conducerea partidului". ternic suflu. în care se râs-
gini vibrează nestinsă dragos­ Vorbitorul a relevat apoi câ frînge înmiit orice vibraţie a
tea sa pentru popor, pentru Tudor Arghezi. poet al marilor lumii în care a trăit, a pus
patria cu frumuseţile şi istoria viziuni sociale, este in acelaşi fără şovăire arta sa în servi­
ei seculară O mulţime se pe­ timp delicatul cîntăreţ al fru­ ciu! apărării dreptului la via­
Tovarăşul ţie. Sint cititorii pentru care şedintele Uniunii Scriitori­ din mijlocul căruia a ieşit, a
Organizarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii rindă. gravă, stâpînitâ de emo­ museţilor plaiurilor romaneşti. tă şi la muncă al poporului,
Acad Zaharia Stancu, pre­
Tudor Arghezi a scris o operă
demascat cu vigoare şi cu ni­
de geniu.
lor. a spus : „Din cei 87 de ani
Răsună solemn
acordurile
SE IMPUNE marşurilor funebre. La catafalc ai săi mai bine de 70, Tudor Ar­ micitor sarcasm toată putre­
social
ziciunea unui sistem
ghezi i-a petrecut la masa de
în agonie.
lucru, frâmînlîndu-şi gindurile.
Ion Gheorghe tetului Central al Partidului şlefuindu-şi şi polii vindu-şi în genera!, pentru cel ales.
fac de gardă membri ai Comi­
Arghezi a fost membru al
Academiei. O înaltă cinstire,
Comunist Român, ai Consiliu­
cuvintele în nepieritoare pa­
ADINCIREA STUDIULUI lui de Stat şi ai guvernului, re­ gini de versuri şi proză Fără Dar în cazul de faţă, a fost
prezentanţi ai Academiei, uni­
îndoială câ vasta operă arghe­
numaî o recunoaştere oficia­
unilor de creaţie, ai instituţii­
ziană insumind mai mult de 60
lor centrale şi organizaţiilor de volume, se datorează înzes­ lă a excepţionalei- personali­
obşteşti, oameni 'ai muncii. trărilor excepţionale cu care tăţi a neîntrecutului poet i
cinstirea a fost a noastră, a
Aducind un ultim omagiu, o
scriitorul a venit pe lume. în­
PROBLEMELOR ACTIVITĂŢII Maurer înaltă preţuire memoriei ma­ să aceste mari înzestrări nu ar. celorlalţj. ‘
Amintirea ilustrului nostru
fi dat rodul bogat pe care l-au
relui dispărut, la catafalcul a-
deluia care a fost scriitorul pa­ dat dacă Tudor Arghezi nu ar coleg — a îhcheîat vorbitorul
triot Tudor Arghezi fac de gar­ fi cunoscut adine viaţa, nu ar — va râmîne veşnic vie prin­
dă tovarăşii Nîcoiae Ceauşescu. fi avut strînse legături cu 'po-' tre -noi-şi-printre -toţi urma­
şii noştri, ca şi opera sa\
Chivu Stoica. Alexandru Bîrlâ­
PRODUCTIVE şi-a început ieri vizita deanu, Emil Bodnaraş. Paul porul, cu istoria sa, cu gra­ ră de'seamăn ale cînteculuf
Evidenţiind frumuseţile fă­
iul său şi nu ar fi .stat
Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ.
slrâduindu-sc cu. o
ginilor,
Iosif Banc. Manea Mânescu. necontenit aplecat asupra pa­ arghezian, profunda Iui origi­
Lucrările plenarei CC. al în îmbunătăţirea activităţii e­ vincii metalogenetice, sistema­ Conducătorii de partid şi de rară indîrjue sâ le dea. pnn- nalitate. legătura sa strînsă cu
tizarea exploatării, pe baza că­
PC.R. din decembrie 1966 au conomice şi financiare a între­ rora s-au executat lucrări. im­ oficială în Olanda stat prezintă apoi condoleanţe tr-o muncă aspră, trăinicie .şi creaţia folclorică, acad. Al.
relevat faptul că in unităţile prinderii. familiei defunctului strălucire. Exemplul acesta al Phîlippide, preşedintele sec­
industriale persistă o serie de portante pentru creşterea po­ Ora 10. începe adunarea de folosirii unui mare volum.de ţiei de literatură şi arfă a A­
neajunsuri in ceea ce priveşte tenţialului rezervelor de mi­ Preşedintele Consiliului de rul României la Haga, de con­ doliu. cunoştinţe şi muncă pentru cademiei, a spus: „Apariţia
folosirea forţei de muncă, a S-a dovedit posibilita­ nereu. Au fost studiate gradul Miniştri al Republicii Socialis­ silieri şi experţi. Luînd cuvintul, Pompiliu Ma- realizarea artistică a fiecărei luî Tudor Arghezi în litera­
tirtnpului -de lucru, în normare, de diluare a minereului, orga­ te România, Ion Gheorghe La plecare, pe aeroportul Bâ- covei. preşedintele Comitetului strofe, sau a fiecărei pagini de tura - română, la începutul a­
câ preţul de cost al producţiei tea îmbunătăţirii nizarea transportului în subte­ Maurer, a părăsit luni diminea­ neasa, erau prezenţi tovarăşii : de Stat pentru Cultură şi Artă. proză, Tudor Arghezi l-a moş­ cestui veac. a însemnat o re­
este încărcat de volumul ri­ ran, s-au făcut experimentări ţa Capitala, plecînd cu avionul Alexandru Bîrlâdeanu. Emil a spus : „In trecerea timpului tenit de la marii înaintaşi , ca voluţie în ce priveşte puterea
dicat al cheltuielilor neecono- ale unui nou sistem de salari­ spre Haga. unde va lace o vizi­ Bodnaraş, Tlie Verdeţ. Iosif ne obişnuisem cu prezenţa con­ Eminescu, Creangă. Caragiale. de înnoire a stilului. Şi în pro­
micoase. Toate aceste neajun­ calitative a procesului zare care vizează creşterea tă oficială la invitaţia guver­ Banc, Petre Blajovîci, Grigore tinuă şi mereu nouă a numelui nume pentru noi toţi sfinte şi ză şî în versuri Arghezi a a­
suri subliniate ■ în cuvintarea cointeresării materiale a mun­ nului olandez. Geamânu, secretarul Consiliu­ scriitorului, cti ecouri profunde lingă care numele său nu pă­ dus dintr-o dată o înnoire iz­
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, de producţie citorilor faţă de calitatea mine­ In vizita sa in Olanda, pre­ lui de Stat, membri ai guver­ şl multiple in întreaga cultură leşte. bitoare. Scrisul său nu semă­
rostită în încheierea lucrărilor mierul român este însoţit de nului. a poporului român. Arghezi a Debutînd la 16 ani. Tudor na cu nimic din ce se scrise-'
reului ş.a. Colectivele alcătuite vorbit tuturor vîrstelor, tuturor se pînă la el Nu se poate. în-
plenarei, au aviit corespondent Urmînd. indicaţiile organelor Corneliu Mânescu, ministrul Au (ost de faţă D. H. Vîs- categoriilor de cititori, a fost Arghezi a scris pînă acum
şi în practica de producţie a de partid, au fost create colec­ din specialiştii întreprinderii afacerilor externe, Angelo Mi- scher, însărcinatul cu afaceri aşteptat, căutat. înţeles, admi­ două săptămini. Opera vastă tilni în istoria literaturii o in­
întreprinderii miniere Barza. tive -'care sâ studieze'mulLîla- au analizat modalităţile exis- culescu, prim-vicepreşedinte al ad-interim- al Olandei la Bucu­ rat şi iubit. Astăzi, după ulti­ pe care o lasă în urmă este dividualitate stilistică atît de
Ele erau concretizate în consu­ teral întregul proces de ex­ Consiliului Superior al Agricul­ reşti. şi membrii ambasadei. ma sa carte, numită cu atît de fără asemănare, prin noutatea, puternică cum este aceea a lui
mul ridicat de forţă-de muncă, tracţie in vederea stabilirii de Ing. IOAN POPA turii, George Elian, ambasado­ (Agerpres) tragic sens. „Noaptea", cuvîn- prin varietatea şi prin forţa eî. Tudor Arghezi.
in nerealizarea productivităţii măsuri care, în final, să se director tehnic Ha J.M Barza tul său mâestru s-a curmat, Luptător pentru dreptate, el a Dar mai uimitor decît orice
şi calităţii planificate, in con­ materializeze înlr-o producti­ Alte relatări în pagina a 4-a cultura română primindu-şi în atacat cu violenţă vechea orîn- altceva în această Individua­
sumuri ridicatele materiale şi vitate ridicată, condiţionată în­ (Continuare in pag. a 3-a) duire social-politică din ţara litate poetică este faptul câ.
un volum destul* de mare : de să de respectarea şi îmbunătă­ veşniciile ei. poetul. noastră şi încă din tinereţe şi-a deşi atît de personal în expre­
cheltuieli neeconomicoase. Din ţirea indicelui de calitate, în Expresie a dragostei pentru arătat preţuirea pentru ideile sie, opera lui Tudor Arghezi
aceste cauze sumele de bani pe reducerea consumului de forţă ţară şi oamenii ei. opera ar­ socialiste. In frămîntările prin cuprinde. în chip fundamen­
care le primea I M Barza de la de muncă şi a cheltuielilor ne­ gheziană a devenit un bun al care a trecut poporul nostru, tal. elementele caracteristice
stat s-au menţinut ridicate. Di-, economicoase. Preocuparea ca­ DE CE DEPINDE SPORIREA vieţii spirituale, al liinţei noas­ Tudor Arghezi a fost totdeau­ ale geniului popular românesc.
minuarea lor cerea organizarea drelor de specialişti s-a ‘'con­ tre naţionale înscriem numele na de partea celor obijduiţi. de Poetul a distilat fondul folclo­
4 <meinică, pe baze ştiinţifice a cretizat în întocmirea unor stu­ făuritorului ei în şirul celor ra­ partea celor mulţi, de partea ric românesc şl a scos din el
producţiei, aplicarea de măsuri dii cum sînt cele referitoare la re alcătuiesc sufletul şi istoria dreptăţii. Atitudinea sa net an­ esenţele rafinate ale poeziei
a căror eficienţă să se reflecte prospecţiunile generale pe pro­ patriei, intre cărturarii şi artiş. tifascistă. scriitorul nostru a sale Admirabil lucru. într-a-
PRODUCŢIEI DE LA P T E vizionarii luminaţi ai zilei de plătit-o în anii războiului, cu rlevăr. această păstrare a firii
tii luptei de ieri şi de azi. între
internarea sa în lagăr
populare înlr-o poezie atît de
mîine. In cîntecul. uneori de re­
Cu Tudor Arghezi s-a stins
voltă şi mînîe. alteori de în­ din viaţă nu numai cel mai nouă ca stil şi ca mijloace de
expresie.
credere şî nădejde, cu care po­ de seamă scriitor român al Acum. cînd omul pierîtor
porul nostru şi-a luminat des­
IN PERIO AD A VERII? tinul de-a lungul veacurilor timpului nostru, dar mondială. s-a stins, opera nepieritoare
un
şi
râmîne ca un exemplu veşnic
talie
scriitor de
pîn.â a .ajunge la .vremea ce-o
trăim azi, opera lui Arghezi Prin scrierile sale, traduse în viu de mare poezie, avînd rara
calitate de a înfăţişa în for­
constituie unul din momente­ numeroase graiuri, Tudor Ar­
Unităţile agricole din raio­ ţia de lapte realizată de la o celă animalele folosesc iarba le cele mai strălucite ale ge­ ghezi a contribuit la cunoaş­ me foarte personale, de o ra­
nul Sebeş au obţinut o valo­ vacă furajată a ajuns la 1.300 timp de 12 zile şi apoi sînt niului nostru creator terea peste hotare a poporu­ ră originalitate, un fond ome­
roasă experienţă privind spo­ —1.300 litri. trecute prin rotaţie pe cele­ Străbătut de un patos puter­ lui şi patriei noastre Moşte­ nesc. general. în care senti­
rirea efectivelor şi a produc­ La Miercurea a existat o lalte. nic. înălţîndu-se ca o vibrantă nirea pe care acest neostenit mentele fundamentale ale o­
ţiei animaliere. Acest lucru se preocupare deosebită pentru Pentru ca animalele şi mai expresie a sentimentelor patri­ creator de frumuseţi o lasă mului îşi află o expresie me­
simte mai mult acum. în pe­ utilizarea raţională a pajişti­ cu seamă vacile de lapte să otice. cîntecul său a preamărit poporului nostru, este uriaşă reu nouă. datorită unei forţe
rioada de pâşunat, cind de lor. Consiliul de conducere nu fie plimbate de la păşu­ dîrzenia revoluţionară a ţără­ şi de o valoare inestimabilă. de interpretare stilistică ui­
fapt există cea mai mare po­ sprijinit îndeaproape de către nile îndepărtate pînă Ia sediul nimii noastre din 1907. Alâtu- Dar Tudor Arghezi nu ne mitoare".
sibilitate de realizare a unei inginerul cooperativei şi medi­ rîndu-se lupirî forţelor patrio­ lasă moştenire numai opera Marelui scriitor dispărut,
cantităţi ridicate de lapte. cul veterinar, a stabilit pen­ Ing. FUGFN CE UNELE.A. tice. Tudor- Arghezi s-a ridicat sa literară. ci şi exemplul iubitor al făuritorilor bunu­
Analizînd dinamica producţiei tru cele 240 de vaci şi juninci, cu toată vehemenţa şi autori­ vieţii sale de muncă închina­ rilor materiale, i-a adus. de a­
la nivel de raion se constată cea mai bună pajişte. In to­ de la Consiliul agricol tatea cuvîntuluî său împotriva tă în întregime literaturii ro­ semenea, un ultim omagiu
câ dacă pînă la 10 mai a.c., se tal, au revenit 180 de hecta­ regional dictaturii fasciste şi a ocupaţiei mâne, poporului român, pa­ muncitorul Florea Cojocaru.
obţinuseră 494 litri lapte de re de păşune situată în tarla­ Ing. A POTOPEA * 16 hitlerisle Purtat (le generoase­ triei*4. .Ne despărţim astăzi — a spus
la fiecare vacă furajată, de lele din Valea Bozului, Sub le idei ale umanismului epocii Exprimînd durerea adîncâ
atunci, în decurs de o lună şi Vii şi Coşcani. Pe fiecare par­ (Continuare in pag a 2-a) socialiste, el a dat înaltă valoa­ fală de pierderea celui mal (Continuare in pag. a 3-a)
jumătate, cantitatea respecti­
vă a crescut Ia 830 litri.
In i'îndul unităţilor
Eficienţa folosirii
parcelare a pajiştilor fruntaşe
La indicaţia şi cu sprijinul Centrul de greutate al acti­ zile, pînă ieri cooperativele a­
specialiştilor, consiliile de con­ vităţii cooperatorilor şi meca­ gricole din raionul Ilia au se­
ducere din cooperativele agri­ nizatorilor din raionul Ilia s-a cerat griul de pe mai mult de
cole au făcut o repartizare stabilit de mai multe zile în 800 hectare. In rîndul unităţi­
judicioasă a păşunilor pe spe­ lanurile de cereale păioase. lor care se evidenţiază la sece­
cii şi categorii de animale. Măsurile iniţiate pentru dimi­ riş se situează cooperativele a­
Aşa au procedat cooperatorii nuarea pierderilor de recoltă, gricole din Sîrbi. Burjuc, Cîm-
Puţul Aninoasa sud a fost dat în exploatare la 1 iunie din Apoldul de Sus, Miercu­ plin strîngerea acesteia la puri şi Sâlciva. La Sîrbi a mai
1967. Cu ajutorul acestuia se extrag pe oră 400 tone cărbune. rea, Cîlnic şi din numeroase timp. constituie o expresie a rămas de strîns recolta de pe
IN FOTO : Aspect din sala de comandă. alte cooperative. Drept rezul­ grijii manifestate faţă de soar­ 16 hectare, iar la Burjuc s-a
Foto ; N. MOLDOVFANU tat, pînă la 1 iulie produc­ ta producţiei de orz şi gnu. secerat griul de pe aproape ju­
Demn de subliniat este faptul mătate din suprafaţa cultivată.
câ datorită utilizării cu randa­ Deşi pe întregul raion rezul­
ment sporit a mijloacelor me­ tatele sînt bune, nu trebuie tre­
J U R N A L D E C A M P A N I E canizate şi a forţelor proprii, cut cu vederea peste faptul câ
unităţile cooperatiste au reuşit
la unele cooperative agricole,
să termine recoltatul orzului printre care la Lăpugiu şi Le.ş-
de pe întreaga suprafaţă cul­ nic, recoltatul se desfăşoară a­
impulsio­
nevoios Urmărind
tivată. Paralel cu secerişul, s-a
DUMINICĂ, LA RECOL­ efectuat şi treieratul recoltei narea lucrărilor in fiecare uni­
tate, cooperatorii din raionul
de pe mai mult de 56 la sută
din suprafaţa planificată Ilia vor avea posibilitatea să
Rezultate de seamă s-au în­ înmagazineze in bune condiţii
întreaga recoltă şi totodată să
registrat şi la recoltatul griu­
TAT Şl TREIERAT lui. Cu cele aproape 17 procen­ asigure baze trainice produc­ de duminică s-a recoltat griul de pe o însemnată suprafaţă. Foto : V. ONOIU
Iată un aspect de la recoltatul griului la cooperativa agricolă de producţie Deva. un­
ţiei viitoare.
te realizate în ultimele trei
Duminică a fost o zi plină de satisfacerea cerinţelor acestei Fiind sesizaţi de greutăţile
lucru în multe unităţi agricole unităţi, prin repartizarea unei întîmpinate de către cooperati­ desconsiderare şi pune sub Şi, eonsiderînd discuţia în­
din raionul Sebeş. Un raid în­ prese pentru balotat. vele de producţie în preluarea semnul întrebării prezenţa cheiată. şoferul şi-a aprins
treprins în această zi ne-a dat produselor la baza de recepţie unui asemenea om (dacă o ţigară, fără să ţină seama
posibilitatea sâ cunoaştem fe­ din Sebeş (şef de bază Curuţ „EŞTI PUS SA SERVEŞTI,
lul cum s-a desfăşurat munca întrajutorarea Ioan). ne-am deplasat la locul poale (i numit aşa, pentru de faptul câ autobuzul era
la recoltat, treierat şi trans­ de preluare a produselor. Dar, câ n-are omenie), la vola­ supraaglomerat. Taxatorul şi
nul unui autobuz.
şoferul autobuzului s-au co-
portul cerealelor la baza de re­ — acţiune spre surprinderea noastră, nu Sînt insă multe alte cazuri borit cu încă o treaptă pe
cepţie. In unităţile vizitate am am putut afla mare luci u deoa­ cînd personalul de bord ar­
întîlnit „la post" pe cei care rece aici la ora 12.30 nu se borează blazonul stăpînului scara corectitudinii şi cin-
răspund de soarta producţiei. binevenită afla decît un macanic de între­ NU SĂ FII SERVIT / " avar, lipsit de scrupule. Am slei, primind fâi â jenă. în vă­
zul călătorilor din autobuz
La cooperativa agricolă din ţinere O maşină de la coope­ dori să reproducem o dis­ „partea leului" pentru trans­
Pianul de Jos, de cum s-a ridi­ încă din primele ore ale di­ rativa agricolă din Daia. venise cuţie pe care a avut-o taxa­ portul (în interiorul maşinii)
cat rouă, mecanizatorii au in­ mineţii la cooperativa agricolă cu un transport de orz. dar torul ce-l însoţea pe Adam a două lăzi ce aparţineau u­
trat în lanuri şi au lucrat pînă din Pianul de Sus. peste 150 de cine să preia această cantitate Replica am auzit-o într-un tea cita multe, foarte multe apartament nr. 8 (am notat I.ingeraru pe ruta Almaş nui bombonar ambulant. Mai
ce au terminat suprafaţa pre­ membri cooperatori, alături de dacă tocmai magazinerul lip­ autobuz. Călătorul intrigat nume, dar intenţia nu este adresa pentru ca organele re­ Sâlişte — Deva, eu unul din­ este oare nevoie de comen­
văzută în planul operativ. Nu­ mecanizatori au fost prezenţi sea ? Acelaşi lucru s-a întîm- de atitudinea taxatorului i-a aceasta, ci aceea de a veni gionale de control sâ poată tre călătorii care ,.a îndrăz­ tarii ?
mai în această zi s-a recoltat şi în cîmp. Tarlaua numită Vin- plat şi de dimineaţă la ora 7.15 adus, de fapt, aminte câ el în sprijinul organelor com­ întreprinde cercetările de nit" sâ solicite rest. Taxatorul Traian Stane şi
transportat griul de pe mai ţişoara era împînzită de com­ cînd un transport de grîu de este acela care are datoria petente pentru a-i vindeca rigoare) scriu despre acelaşi — Trebuia să-mi daţi rest! şoferul Roşea au crezut de
bine de 12 hectare. Rodul a­ bine. tractoare şi atelaje. Oa­ la Pianul de Jos a trebuit să de a servi, şi nu oricum, ci şofer, Câlâmar Emil de la — Nu stai în banii ăia. cuviinţă să le dea şi ei că­
aştepte pînă ce a fost chemat
cestui succes se poate pune pe menii repartizaţi pe echipe, se la lucru magazinerul Mila corect, pe fiecare cetăţean autobaza Brad. Acesta are — Nici dumneavoastră, lătorilor ce veneau de la Blâ-
seama faptului că munca a fost străduiau sâ folosească fiecare Ioan, pentru a cîntâri şi a pre­ care se urcă in autobuz.. îmi obiceiul sâ nu oprească în primiţi salariul pentru mun­ jeni Ia Brad o „lecţie" de
bine organizată, iar mecaniza­ oră bună de lucru. Ca urmare lua cantitatea respectivă. După iau permisiunea de a-1 com­ Opinia maselor staţii dacă nu coboară ni­ ca prestată şî maî ales pen­ solicitudine. Prilejul s-a ivit
torii Nicolae Bogdan. Reitz Er- a hărniciei lor şi ajutorului pleta în public, de a spune meni, lăsînd in şosea cetă­ tru cinstea dumneavoastră în 8 iunie, cind. după ce a
vin şi Ioan Bercescu şi-au fă­ primit din partea mecanizato­ ora 7 s-a prezentat la lucru şî pe nume altor oameni care ţenii care aşteaptă autobuzul de care trebuie să daţi do­ plecat cu uşa deschisă din
laboranta Morarii Maria. care
cut pe deplin datoria. rilor de la cooperativa agrico­ a stat cît a crezut de cuviinţă schimbă cu de la sine putere Diagrama cursei Deva—Brad vadă. slatia facultativă Blăjeni. şo­
Este demnă de evidenţiat o- lă din Cunţa s-a reuşit ca în- şi apoi a plecat. raţiunea de a fi a taxatoru­ pe unii taxatori şi şoferi de de Ia ora 12, din ziua de 27 Pentru „a pune lunurile ferul a frinat brusc. Oamenii
impresia câ autobuzul le a-
perativilalea 'ii care se reme­ ti-o singură zi sâ se treiere şi lui sau a şoferului de auto­ mai. cînd călătorii au rămas la punct" — ne scrie tova­ s-au călcat pe picioare, s-au
diază aici orice defecţiune sur­ să se transporte mazărea de pe Unităţile cooperatiste chel­ buz. partine şi pot face tot ce le in Şoimuş. poate confirma răşul Gh. Lăncrânian Dun- lovit, s-au îngrămădit pe in­
venită la maşini. 50 de hectare. întrajutorarea a tuiesc sume mari pentru trans­ ■ Prin însăşi existenţa sa, pofteşte inima. Coresponden­ acest lucru. Dîn cauza lui. ganu — a intervenit şoferii!. tervalul dintre banchete pen­
lost binevenită, mai ales că portul cerealelor la bază şi autobuzul deserveşte colec­ ţii noştri voluntari ne sesi­ intr-o seară. în staţia Fornă-
Dacă în ceea ce priveşte re­ aici se pierde timpul cu aştep­ tivitatea; şi deci oamenii de zează zilnic asemenea fap­ dia, un om în vîrstâ a că­ — Lasă. domnule, muzicu­ ii u câ autobuzul era aglo­
coltarea s-au obţinut rezultate mazărea de la Pianul de Sus tarea şi efectuarea analizelor la bord ar trebui sâ facă to­ te, dintre care o parte, le voi zut, nemaiputindu-se line de ţa, nu vezi că mă doare ca­ merat. Autorul scrisorii, care1
bune. trebuie arătat câ elibe­ este destinată exportului pentru câ factorii răspunzători pul ? ne roagă să nu-l publicăm
Deşi s-a lucrat din plin pînă tul pentru ca in timpul că­ cita. Unele dintre ele sint bara autobuzului care a por­
rarea terenului in vederea în- nu se prezintă la datorie. Este lătoriei cetăţenii sâ se simtă de-a dreptul revoltătoare, nit fără avizul cuvenit ni numele din considerente per­
seara (irziu una din combine — Nu.
sămînţâi ii culturilor duble pe a stat nefolosilâ, fiind defectă, nevoie ca şi la .bazele de recep­ bine. Această cerinţă, care provoacă indignarea opiniei taxatorului. La protestele că­ — Atunci dâ-te jos, ce-l sonale. ne maî scrie că la
cele 30 hectare planificate se din ziua precedentă. Dacă şi a- ţie să existe un program dc implică un elementar bun publice. Doi cetăţeni din lătorilor a răspuns obraz­ faci pe om de două parale, Gurabarza taxatorul î-a „în-
ceastâ combină ar fi fost u tili­ campanie şi mai mult decît a- simţ, călăuzeşte pc majori­ Brad, Matei Ioan, strada Ho- nic, fără să-l intereseze soar­ aici între oameni (!). S. POP
face destul de anevoios. Situa­ tît. programul stabilit sâ fie
zată, s-ar li putut treiera in tatea lucrătorilor de pe au­ ria nr. 52 şi Budugan Traian, ta omului. Revoltătoare ati­ —* împărţiţi ceva ?
ţia ar fi fost mult mai bună
plus recolta de pe 10 hectare, respectat întocmai. tobuzele D.R.T.A. S-ar pu­ strada Libertăţii, bloc A 2 tudine. Ea vădeşte dispreţ. — Asla-i treaba noastră. (Continuare în pag. a 3-a).
dacă conducerea SM T. Mier­ exact cantitatea care a mai ră­ y
curea ar fi luat măsuri pentru mas pînă la încheierea lucrării. Ing. ŞT. CRĂCIUN Sff4