Page 58 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 58
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3901
Breviar neliniştea şi durerea in ini
Este cald şi din nou simte
mă". D e vorba c u c i t i t o r i i
O altă schiţă interesantă e
„Un om care a fost la Monte
„Ehipa-amiaza neliniştită Mnggiore", fiind sugestivă roase scrisori cu rugămintea Ştefan Lupu, a ajuns la redac ţionată.
ra Iancu Dorica a fost sanc
Primim la redacţie nume
preocupărilor literare ale lui
ţie. El nu poate fi publicat,
A. D. Miinteanu. Din textul c«i ele să fie publicate în co deoarece tema aleasă nu este Credem că şi semnatarii
/fierării, desprindem: „Avea caracteristică, iar din punct de scrisorii în caro se arătau u-
Supuse unui tir analitic, dică o serie de probleme p ri prietenul lui o teorie ciudată loanele ziarului. Din Petro
schiţele lui Aurel Dragoş Mnn- vind viaţa ei de familie. în şani. F. Ncagoo ne scrie că vedere tehnic, el nu este rea ncle deficiente din stafia C.F It.
tcanu sint interesante prin te doiala care o chinuie este ex (lupă care construcţia psihi?ă în localitate a început să se lizat. Pui au motive sA fie mulţu
a omului
a evoluat
foarte
matica lor, prin suculenţa cu primată simplu şi clar: „Sin lucreze la amenajarea unui Scrisoarea dv., tovarăşe Şte miţi. Secţia L 5 Petroşani ne
care a reuşit să abordeze pro gurul fapt care îi va mai în mult, dar mulţi nu s-au putut loc de parcare a maşinilor, iar fan Aliontc, a fost înaintată informează că cele trei robi
adapta şi au rămas ca înain
blemele dc conştiinţă ale con depărta unul de altul va fi te, duri ca un zid ce se nă losif Jiteo, tot din Petroşani, organelor în drept pentru cer nete cu apă din staţie, func
temporaneităţii. S tilul concis răceala lui faţă de copii. Se ruie din zi in zi". vine cu o serie (le amănunte cetare şi soluţionare. Ni s-a ţionează în prezent bine, în
Şi clar, folosit cu predilecţie vor izola tot mai mult de ci. Mărturie a talentului său privind organizarea şi deslă- răspuns că Hălmăgeanu Elena, urma măsurilor luate.
la persoana a treia, ridică îi vor privi tot mai mult ca sint lucrările : .Stmbălă şi ş ura rea fazei orăşeneşti a con din lipsă de răspundere şi preo In răspunsul primit din par
prestigiul lucrărilor. pe nişte străini Ea se va îm duminică", „M obil", „ Bătrinul* cursului rezervat formaţiilor cupare în munca profesională, tea U.R.C.C. Huncdoara-Deva,
ca urmare a unei sesizări pri
Lectura schiţelor justifică potrivi şi sc vor certa. Pînă şi altele. PC.L v-a eliberat abonament C F.U. vind unitatea dc pictură-fir-
titlu l ales in mod sugestiv: la urmă îl va asculta. Şi cum Colecţia „Luceafărul", în In scrisoarea semnală de pe o perioadă de trei luni de nic a cooperativei meşteşugă
„ După-amiază n e lin iş tită T e va fi ?... La ce virslă se moa rare au fost reunite aceste lu ViorcI Tomula. se arată un lu zile, în timp ce eraţi în con reşti „Unirea** Sebeş se arată :
mele, deşi variate, au o notă re în general ? A muri ? Va crări, şi-a confirmat popu cru care merită a fi eviden cediu medical. In urma aces „Din cercetările făcute, a reie
comună, succedîndu-se ca o muri ? Ea va muri ? laritatea. ţiat. Cooperativa de consum tei abateri, s-a stabilit ca suma şit că unitatea de pictură a
reflectare a unei după-amie- din Fcneş, raionul Alba, a rea de 222 lei să fie plătită dc iov fost închisă în ziua de 25 mai
ze pline de zbucium, cînd o lizat, la 1 iulie a c., planul Ia Hălmăgeanu. care a încălcat ac deoarece responsabilul, I.
mul îşi pune tot felul de în „Iarna vrajbei noastre1 produsul ouă pe întregul an regulile de înmînare a abona Vnlner, era plecat în delega
trebări privind preocupările Tovarăşe Gliga Tilus Am mentelor C F R. După cum sîn- ţie, după materiale, la Bucu
lui, felul său de viaţă — a luat legătura cu conduce rea lem informaţi, vi s-a restituit reşti. S-a atras atenţia condu
tunci cînd sc p'crde In labi - Iarna vrajbei noastre“ de om lipsit de orice scrupule l.C.M. Hunedoara, pentru a suma respectivă. cerii cooperativei să asigure
rintul am intirilor. Dc oltfel, John Steinbeck, o perlă din Tonul cald şi plin de poezie elucida problema ridicată dc Intr-o scrisoare ni sc relata zilnic funcţionarea unităţii res
schiţa „După-amiază neliniş colierul unei opere vaste şi e umbrit de observaţia crudă dumneavoastră în legătură cu faptul că gestionata bufetului pective",
tită*' se remarcă din rîndnl variate, e un roman ce nu mai şi vigoarea naraţiunii, scoţind cantităţile de fier vechi din din Sălaşul Superior a refu
O parte din cititorii care re
celorlalte, In caic A. D Mun- are nevoie de prezentare. în relief, ca intr-un valoros raionul Alba, neridiente. Ni zat, în orele aglomerate, să zolvă cuvintele încrucişate,
teanu detaşează pc mai multe Chiar tradusă, cartea păs tablou, evoluţia personajului s-n comunicat faptul că vor fi servească apă minerală la pa apărute in pagina „Mozaic du
planuri subiectul. Mai mult trează strălucirea originalului, principal. Paginile cărţii iţi luate măsuri corespunzătoare. har. Pe marginea sesizării fă minical", ne trim it dezlegări
ca In oricare lucrate, problema transmiţind drama unui ame rezervă surprize la tot pasul, Alţi cititori ne trim it o sea cute de Cristea Gheorghc,
rican care nu poate evada din reuşind să capteze atenţia pt- mă de întrebări cu rugămintea le. înti ebîndu-ne dacă sint
vlrstel duce la reamintiri tre U.R.C.C. Hunedoara-Deva ne-a bune ori nu. Pentru ca sA e
mocirla vieţii decît folosind tiforul?/i. să afle un răspuns cit mai e
cătoare, pentru a scoate în mijloace inflamantc Cu o lu O M. xact. Desenul dv., tovarăşe comunicat faptul că gestiona- vităm o corespondenţă costi
prim plan prezentul. cidă şi amară ironie, scriito sitoare în viitor, sfătuim pe Numărul cetăţenilor din regiunea noastră care apelează •
Personajul principal, o fe rul urmăreşte drama transfor dezlegătorii de jocuri să con In serviciile O.N.T. pentru a pleca in excursii, a crescut
sulte ziarul din duminica ur considerabil Recent vin grup de 100 de tineri au lăcut 9
mele Intre două virste, îşi ri mării omului cinstit într-un mătoare. în care, de regulă, excursie în U P. Bulgaria.
sini publicate dezlegările cu In fotografie: Tineri excursionişti din regiunea Hune
vintelor încrucişate apărute doara, vi/.itind Mausoleul din oraşul Pleven.
anterior * l oto : VIRC.IL ONOIU
m O STR O V
CE m ŞTIE TO
AL F R U M O S U L U I
Naşteri la presiune suferinzi de inflamaţii ale nou explozibil numit astroll-
Pentru cei care sint preo vom saluta prima expoziţie traclului intestinal la caic an ta, despre caic sc crede că
cupaţi să-şi amenajeze interio personală a artistului plastic redusă tibioticele s-au dovedit inefi este cel mai puternic explo
rul fără a apela la bibelourite din Alba lulia, Mentzel A ciente. Tratamentul o dat re zibil nenuclcar fabricat vreo
din porţelan ţipător colorate, vram. Am dori, dc asemenea, LONDRA — O metodă ela zultate excelente dată. El poate avea aplica
la feliile dc lemn lăcuit şi pic participarea plasticienilor din borată în Africa de sud, prin ţii alît militare, cit şi indus
tat de tipul „Suvetiiri din Petroşani, afiliaţi Fondului care naşterile au loc într-un Nou sistem de emitere triale.
Slănic" (sau de-aiurea), în o Plastic. contciner la o presiune at Experienţele de laborator şi
raşul Deva s-a deschis dc cît- Galeriile de Artă ale Fon mosferică mult redusă, a ob şi rccepţionare a semna teren efectuate în ultimii trei
va tim p un magazin al Fon dului Plastic militează, prin ţinut succese surprinzătoare lelor radar ani au arătat că aslrolila este
dului Plastic. prezenţa lor, pentru formarea în ultim ii ani Deoarece pre mai puternică decît dinamita,
Amenajat intr-un local spe gustului frumosului, a sim siunea atmosferică este aproa t riniliotoluenul. nitrogliceri
cial constrtiit la parterul blo ţului artistic in rindnrile ce pe complet eliminată, procesul WASHINGTON. — Un grup na şi alte explozive.
cului turn din Bulevardul „23 tăţenilor care cumpără sau v i naşterii se desfăşoară mult de cercetători americani dc
August‘\ acest magazin oferă zitează FAe incep să consti mai rapid şi mai puţin dure la Universitatea Stanford din Maşina dc sudat sîrma
cumpărătorului obiecte de artă tuie un popas pentru cei ze ros. Metoda la presiune redu Statele Unite au recepţionat
pentru primo dată
semnale
ca: jucării executate cu mult doresc să aibă in căminul lor să diminuează tensiunea mus radar emise de un satelit ar şi pelicule cu o grosime
umor, obiecte decorative din un tablou original sau obiec culară a mamei cu o mult sub citeva miimi de
aramă bătută şi fier forjat, din te de artă, pentru cei care do mai mare eficienţă decît ori tificial şi care au fost reflec
tate de suprafaţa unor cor
ceramică şi sticlărie măiestrit sti resc să-şi procure culori in ce medicament puri cereşti Noul sistem, de milimetru
lizate. Dc asemenea, expun lu ulei. cărbune prosot, pensule, O firmă britanică a fabri numit bislatic. osie superior
crări pictori şi graficieni din pinză, cartoane sau chiar şe- cat un număr mai mare de vechiului sistem monostallc, LENINGRAD. — La Lenin
Sibiu şi Bucureşti, prezenţi şi i'nlctc. aparate necesare în acest scop, folosit pînă acum, în care c- grad a fost construitei o ma
la expoziţii internaţionale Deşi deschis de două luni, care au fost experimentate în miterea şi rceepţionarcn srni- şină care poate suda sîrmă şi
Inttlnim semnătura lui Sa localul magazinului încă nu mai multe clinici. De aseme naleior sc făcea dc dc I’«î- pelicule cu o grosime dc cj
bin Bălaşa (Bucureşti), caic a este complet finisat, sint ne nea, medici britanici au ple mînt. Acest succes deschide tevn nuimi dc milimetru. In
cucerit elogii într-o recentă cesare perdele prin care să cat în Africa do sud pentru o nouă cale în elaborarea unei stalaţia este dotată cu un mi
expoziţie in Italia, a artistu pătrundă o lumină difuză a• a studia noua metodă mai te hărţi radar a Lunii şi a altor croscop.
lui emerit sibian, Hans Her- supra picturilor. meinic planete. Specialiştii consideră că a-
mann, pe o seric de gravuri Tovarăşa Olani Ana. res ceaslă maşină, dc proporţii
şi pasteluri. Francisc Deac este ponsabila magazinului, ne asi Usturoiul poate înlocui foarte reduse, va găsi o largă
prezent cu citcva lucrări, din- gură că, în scurtă vreme. Fon Sistem de sincronizare a aplicore în rndiotehnică, în
tra care sc remarcă o compo dul Plastic din Bucureşti, unele antibiotice construcţia dc aparate şi în
ziţie LPescari") şi o ilustraţie prin filiala sa din Sibiu, 1x1 ceasurilor electrice de industria electronică.
la „Moartea lui Fuîger“ a lui furniza magazinului din Deva “ SOFIA. — Medicii Institu pe străzi
G. Coşbuc, executată intr-n noi tipuri dc obiecte dc artă tului de medicină din Sofia „Ciocan magnetic"
manieră mltologico-popnlară. şi podoabă, noi lucrări ale ar au efectuat împreună cu co SOFIA. — In Sofia s-a In
In tilnim şi citcva reproduceri tiştilor noştri plastici. legii lor dc Ia Institutul dc stalat un sistem centralizat NEW YORK. — In S U A
din mult căutatele noastre plante medicale din l’oznon de sincronizare a ceasurilor e- s-a construit un „ciocan mag
icoane pe sticlă. In curiiid, TRAIAN VASIU leclricc de pe străzi.
(IvP.P.) o serie de experien netic" pentru prelucrarea me
ţe originale Ei au reuşit să Sistemul se compune din- talelor.
demonstreze e«î într-o seric dc fr-un cens dc comandă pre Este vorba de un cilindru
cazuri usturoiul poale înlocui văzut cu aparatură electroni masiv înăuntrul căruia se a
Vedere (le la rezervaţia de zimbri din raionul Haţeg. unele antibiotice. Astfel, au că care indică timpul cu o flă un electromognet puternic.
precizie dc 3 sec pe an
De
R IN D U R I DIN S T A Ţ I Foto : N. MOLDOVEANU fost trataţi cu usturoi copii la acest ceas se transmite prin Prin înfăşurăreo sa trec cu*-
renţi cu intensitatea de cltf-
radio în fiecare minut un Im va amperi în urma descâroV
puls de sincronizare la ceasu riî unor baterii de condensa
rile legate prin fire cu 150 dc tori electrici. La fiecare des
U N IL E D E O D IH N A alte ceasuri amplasate în di cărcare se formează o undă
DE CE DEPINDE SPORIREA PRODUCŢIEI verse puncte ale oraşului. de şoc provocată de variaţia
cîmpului magnetic, care ac
In zilele din urmă, factorul darul Eugen Dodi şi de uce Cel mai puternic ţionează asupra metalului.
poştal trece tot mai des pra nicul Lconida Ruliu, care au explozibil nenuclcar Un astfel de „ciocan" poate
gul cooperativei meşteşugâieşti pelrecut „zile do neuitat" în fi folosit avantajos pentru ex*-
..Retezatul" din Haleg De fie staţiunea Păltiniş, Pline de en- DE LAPTE IN PERIOADA VERI11 truziunen sau „aspirărea" me
care dată el scoate din tolba luziasm sint lîndurile Rozaliei NEW YORK. — Firma ame talului, In repararea caroseri
sa una sau mai mulle ilustra Bokor, trimise de pe litoral, ricană „Explosives Corpora ilor de automobile, )a con
te viu colorate, infăţişînd ima ori ale muncitorului blănar tion of America" produce un strucţia de cazane ele.
gini ale unor pitoreşti locuri Norbert Schenlc, aşternute un (Urmare din pag. 1) producţiei şi productivităţii lit în aceste condiţiuni, sub a grajdurilor, pînă Ia dota :le
din (ară. Cine sint expedito deva la umbra brazilor de Ja p.njiştilor şi respectiv a canti stituirea a 400 kg azotat de 4 iulie a.c„ încă nu se aşeza
rii lor? Sinaia. Aceleaşi sentimente de tăţilor de lapte, carne şi lină, amoniu şi 200 kg superfosfat, seră decît 20 tone (le nutreţ
Răsfirăm eîlcva şi citim a mulţumire şi recunoştinţă în fermelor, în raionul Sebeş au o constituie tîrlîrea. La coope rezultă că această metodă per murat. Combină există Re
dresele. Intilnim nume cunos călzesc cuvintele tinichigiului fost organizate 9 tabere de rativa agricolă din Pianul de mite realizarea unei economii morci şi tractoare, de aseme
cute de cooperatori. Acum ei loan Petrescu, care se află în vară pentru vaci şi G tabere Jos, efectul acestei măsuri de circa 500 lei. La întreaga nea. In plus, cooperativa dis
îşi petrec concediul de odihnă concediu la Eforie Nord Ciz pentru tineret. In tot.nl, sînt este simţit din plin. Oameni supralaţă revin aproape pune de importante cantităţi
pe (Armul plin de soare al marul Domiţian Pre.jban n întreţinute aici circa 2 100 ca gospodari, cooperatorii de aici 10.000 lei, la care se mai adau dc melasă, dar însilozalul
mării, ori în staţiunile mon fost la Govora, iar fierarul pete bovine. In fiecare unita au procurat panouri din plasă gă valoarea sporului dc pro plantelor furajere s-a amînat
tane cu aerul mereu proaspăt, Iustin Băncilă la Herculnne. te unde s-au organizat tabere cu ramă metalic,! care sînt v- ducţie pe pajişte. Atunci, de de pe o zi pe alta Cooperato
reconfortant S-au întors mai sănătoşi, mai de vară pentru vaci. produc sor montabile şi demontabile. ce nu se foloseşte această me rii de aici se împacă cu gîo-
Printre rînclurilc aşternute veseli, cu forţe de muncă spo ţia de lapte a sporit în mod Cu ajutorul lor nu fost con todă eficientă şi economică ele dul că pînă la toamnă mai
pe hîrtie, descifrăm mai mult rite considerabil. Bunăoară, clacă struite oboarele pentru oi La sporire a producţiei pajîştei ? este vreme
decît gestul tovărăşesc al ce Citeva ilustrate... Tot atîţin la Draşov, pînă la 10 mai s-a 2-3 zile, panourile sînt mutate Aspecte de acest fel se mai
lui care împărtăşeşte colegi oameni din zecile de mii care realizat o producţie medie de în alt loc, permiţînd fertiliza întîlnesc şi în’ alte cooperative
lor săi bucuria şi tihna ce o s-au bucurat din plin de da 304 litri lapte de la o vacă fu rea succesivă a paiiştei. S-a Silozul — Gropile de siloz stau goale în
oferă staţiunile de odihnă şi rul binemeritat, biletul dc o rajată, în decurs de o lună si ajuns la această variantă de timp ce nutreţurile se depre-
tratament. E o recunoaştere dihnă, cnre-1 poate primi ori jumătate, producţia a ajuns oarece panourile din lemn (le o „păşune" ciîiz.ă în cîmp. însilozalul lu-
a grijii statului pentru viaţa ce om al muncii. la G19 litri. sele sau porţile de tîilire), sînt ccrncî şi trifoiului, şi chiar a!
şi sănătatea omului caic mun O verigă importantă a pă- greu dc transportat şi de mon de iarnă neasigurată ierburilor în amestec cu paie
ceşte. Aceasta este semnifica NICU SBUCHEA şunatului raţional, care contri tat. Totodată, consiliul de con şî melasă, este recomandabil
ţia ilustratelor trimise dc zi corespondent buie substanţial Ia sporirea ducere a găsit un mijloc efi Insiloz.ările timpurii consti să se facă în acest an cu mul
ciont de cointeresare a cioba tuie prima grijă a crescăto te precipitaţii, cînd uscatul fi-
nilor. prin stabilirea de z?le- rilor de animale pentru asi nuriloi se face mai greu. Dar,
muncă, in raport cu suprafaţa gurarea „păşunii" de iarnă a treburile se urnesc greu din
F O T O - C R I T I C Ă fertilizată. animalelor. La Miercurea, a- loc In total pe raion se pla
însilozate
să fie
nificaseră
Rău este însă că această me
cu
ceaslă acţiune a început
todă deşi este cunoscută, nu mult tifnp în urmă. Acum e timpuriu 2.185 tone de nutre
xistă' insiloz.ntc deja 420 tone
Procedeu original de aprovizionare se aplică şî în alte unităţi. La de lucernă şi secară, la care ţuri şi pînă la 4 iulie a.c., s-au
aceea,
Dobîrca, slîna oilor este ţinufă
realizat doar 02G De
pe acelaşi loc de primăvara s-a adăugat melasă. considerăm necesar că trebuie
pînă toamna, cînd de fapt cu La fel s-ar putea munci şî depuse eforturi mai susţinute ELVEŢTA. — La Geneva a fost prezentată recent o
fiecare 100 dc oi s-ar putea în alte unităţi Am vizitat coo pentru asigurarea unor canti „maşină zburătoare", care posedă anumite caracteristici ale
fertiliza cîte un hectar de pă perativa agricolă din RAhău. tăţi cit mai mari de nutreţuri elicopterului şi altele ale avionului. Avantajul pe care-l
şune. Cu cele 1.000 oi cîte de caic dispune de un număr însilozate care să fie utilizate prezintă noua maşină-z.burâloare, este acela de a ateriza sau
ţine cooperativa, se pot ferti mare dc bovine Dar aici, în în perioada cînd producţia de decola pe spaţii foîirte reduse.
liza în total 18 hectare, Calcu- cele G gropi de siloz betonate, iarbă pe pajişti este în scăde In fo to : Maşina-zburătoare a constructorului din Ge
lînd pentru fiecare hectar tu aşezate în imediata apropiere re sau în decursul iernii. neva.
m „ D c la mnnfe. la mare* — program Rarlbnldj* Inlcrprclcată orchestra jîm - 2.55 (programul I) ; 7.30 : v3,.»0 ; 10,00
21.00
II. DII ; 17.00; 19.00;
Charles
funicâ «lin llostun ;
«lirijor,
iHurienl ; 10.10 Curs de limba eng ir/ă
12,0 0 ;
P e n l p u l i s i i p a a l E E L im m o i simfonică : .,Poemul Caipa(ilo«~ Muncii ; 9.30 Ochiul magic : Plasma ji 2.1.00 ; 0.53 (programul II).
(id u a re ) ; 10,30 Im agini ale patriei în
aplicaţiile ei. Cifrele şi diagnosticul me
«le A lexam lru l kajc<«i»ti ; 11,03 Cronica dical ; i(J,.S0 Antologie de literatura n
HHduniReavoasfrfi Hisr economică ; 12.15 Pc scenele clu burilo r. mvcr.sală Pagini «lin volumul «Ic schite
umoristice „le re negre* dc Arem li A
Cum ■)i iiilîm pină «ia*pe(ii. t lu l m r il c «Ic
pc lito ra l ; I2.J5 Mur.ică populară inler- verccnto ; 11,15 Vorbeşte Moscova ;
prclată «Ic Teodora D m g.in, Ştefan f.â 12.00 M elodii populare interpretate dc
D ip lo m a tu l gol : A L R A 1 U L IA : Lear rărcxeii ţi D e iid e riu A rdelra nii ; 13.1.1 Mia Harliu, D um itru Constantin Ji 1*1 o -
Mărfi contra dragostei („V icto ria '*) ; Fantu S itc i'te ale m u tic ii uşoare : 13,311 I u t i i - rea Sandu : 11,0(1 Album (nlclorie ; 13.30 Calitate si r itm i c it a te : IS.30 fV» •
IK.flO In direct. . * Emisiune rcon«n*iri
mat se derl.lu(uie (,.23 August*') : Aceal-
fone (grădina „ V ic t o r ia " ) ; T F I I IŞ : mre cn melm lia populată {• in le rp ie tu l Ştiinţă, tehnică, fantezie : 1.5,00 Opereta copţi. Ecranul ru pfipuji : „ l ata b '»i
piefcral : l-t.15 T u l inamic (edific pen
„A nton Pani'* de Alfre«l Mendelsulm ji
si fala niosultii' ; t'J.05 Pcnlru ti
i-
18 IULIE Cartea tic In Sau Miel.ele ; Z I . A T N A : tru pionie rii «lin clasele n l l l - a ji a interpreţii ei : Ion Dacian, V ali N im - Iul şcolar : 1001 «le întrebări ; I ’ 1
Evadare iu lărcri-
C im arnn ; SFItUŞ :
IV-a) ; la.Oă M eridia ne : 15.50 A n sam
Icscu, Curina llăi bttlescu. ’l nni Uuiacici :
19,50 Midi ’
T e le ju rn a lu l de seară ;
(„P rn g rc» itl“ ) ; In ite .lot
( „S c h c jtil") :
O R A S T IL : Cerul j i iadul ( „ F a l i t a " ) : bluri artistice (rulare : corul I.ieeului 15,30 Teatm «crial : ,.Douăsprezece sca meteorologic ; 20,1111 A ve nturile lui i ,
«lin Găieşti ; 10.13 Rccîtal vocal N iro la c
une* de llf Ji Pelrov ; IC.20 „ Z i- i batic
Căsătorie tic Inrm â (,,Flacăra**) : V a lu Sccărcam» ; 17.10 In ji r te mărgărite (c- cu fluiera* : IG.30 Retrospectiva stagiu zan ; 20.3H Cabinet medical T V . ’l3
rile D u n ă rii (grădina „ P a tri a " ) : CU - inisiunc pentru copii) : ..Cartea (cnnc oii 1 îlGti- 1OU7 (partea a II-a) : 17.55 meniul balnear ; 20.50 Oraşe >• m .
21,00 Teatru fu studio : „Suflete •
G IR : Şclul (..7 N o iem brie") ; D a (i-nii
„Garoafele in im ii* — melodii populare
In repetate rinduri au fast piiblicatc in zia zăloare Fotoreporterul nostru, Virgit Onoiu. • J / / . condica dc rcclamafii (grădina „7 N o cală" (basm popular polonez) ; 18.115 spaniole culese Şi armonizate de l ederi- «le Camil Petrcscn ; 2.1,00 T e le ju n . (
T rib u n a radio P a rtidu l Comunici Rouiaa
rul nostru articole in care s-a arătat modul a surprins autocamionul condus de şoferul iembrie") ; O liv e r Ttvist (grădina „ S t a — (oria conducătoare a întregii tncic cu Garcia f.orca ; 13,30 Recital «Ic ope «Ic noapte
defectuos dc aprovizionate a muncitorilor Traian Cristea do la 1M.T F. Sebeş, coloana DEVA : T im iiln ) (o n c ro a lo fu lu l „P a dion 1J.M.C.*') ; B R A D : Rio Cnnclios: • ă | i. Ymbcsle G iig n re C-omarlm, re d n - ră : lilcna Ceruri ji N’ icotai Gbiaurov ;
I I A T F G : O m u l care l-a ucis pe l.ilicr-
; Scciicsi ralul «lin A)(ana (..A n a "):
Curs
19.01 l.a pian Sile Vijan : 19.10
forestieri cu piinc şi cu alte produse alimen Baia dc Criş, transportind 300 piini in par W inntlou II (gradină) ; S IM FR IA : M a - l y Yalanec : I L I A : Faţa pierdută. nd Academiei «le slim tc social-politice dc limba franceză : 19,15 Orizont }•«>»>-
..Ştefan G h cn ig h in * ; 13 30 Odă Iutilii■
tare. Conducerile uniunilor raionale ale co chetul Cctiej al întreprinderii forestiere Ihi- m in lu l adevărului ; H U N K D O A ItA : române ; 10,30 Sport ; 20.110 )*a«liogaic tilic ; 2tl.0u Suita simfonică „Povesti clin
operativelor de consum vizate nu s-au preo nedoara Peni tu acest mod dc deservire, fo Sărbătoarea Ccreci („R ă c iră ") ; A «lij- la de «cară : 20.30 O melndic pe a«lre fin ii * «Ic M ar|ian Negrea ; 20.30 Noap
lui Ionul* :
cupat insă suficient dc înlăturarea deficien restierii sini indignaţi. F regretabil că tova pârul un l'raconard („S id e ru rg icu l- ) : ta dumneavoastră : 20.70 Sextetul voc.il te buna. copii : „Scaunul radiofonice : PKNTMM 24 OHfe
C.lflourbe (gradina ..Stadion**); 5.00(1.01)0
feminin ,,Perin:(a" : 21,05 l'nnnlrea «le
21.05 Premiere muzicale
telor. $i in prezent forestierii duc lipsă dc răşii din conducerea U R C.C Hunedoara nu tic m artori (,.Coo(lru<t<irul“ ) : C H Ii- aur. EuSrbiu C .ln iilar ; 22.35 Moment 21,-10 Antena tinerelului (reluare) : 22.Kt
unele produse dc sezon ciim ar li zarzova- sancţionează aspru pe cei vinovaţi. Fină I.AR : In nord, tprc A la ik j ; T L L IU C : poetic. „ C u ib ji zbor*. V e n u r i de Pclre Opera — cronică a istoriei : „T e rra * dc Vreme călduroasă s< u>«ir nestabilă, «u
Alfabetul fric ii ; PETROŞANI : Mont
PROGRAM UL I : 7.-1.7 Sumând pre
turir trude, iar plinea este tare, impregnată ciiut sc va tolera această stare de lucruri ? pama^sr 19 („fT rinihlic a") : C opiii lui sci : K (10 Tot înainte (emisiune pentru i ’ anlescu -. 2.02 M e lo d iile unplii. Puerilii ji „Râv.boi ji pace* «le. PinLn cerul tcaiporar nurn.c ziua ein«|. izolat,
I 'R O G R A M U ! . II t 7.15 M n/icâ pop..
liev ; 23.07 Melodii româneşti ;
O.m
cu impurităţi. Dc ce / In uncie pat chete p li Aşleplăm răsputis prin laplc. nu numai ptiu Don Q uijofc (..7 Noiembrie’*) : M inuna pionieri) ; S.20 Moment puclie interpre Iară cu Y i rl n r in Ila riu }i Stnnciu Si- Concert nocturn. vor eiilcn averse de ploaie însoţite «le
drscârcăii elcctiire
V iu lu i va sufla n«>
nea se ttansporlu in condiţii ncigicnicc, in vorbe şi angajamente, de ia conducerea ta Angelică (grădina ,,Stadion") ; 1.0 tat de Mircca llalaban «Ic la T c.ilm l «le iiiinn ; .3.00 Dansuri dc estratlă ; 9.17 Iriv il «lin sud est ’l cmperatnr.i — sfa
NFA : Barbă rojie seriile I }i II (..M i
..frum os curgi A rg c j la vale* — meb>
camioane descoperite, cu totul nccorcspun- U.R.C.C. Ilunedoara-Dcva. nerul") ; I.U PEN I : Un film cu o fală Comedie ; S.2.i La mternfnn. melodia •Iii populare ; 9.00 Simfonia a V -a in nitleliue «le şlîti si radiniuruale. 15,00 ; (mnarâ ziua va fi ruprinsâ înire 27 ji
preferată ; 9.25 Sfatul medicului : Intjri
iar imaptea intre 13 şi l ‘J
II.O0 ; I3.O0 ;
7.00 ; 9.00 ;
fermecătoare („C u ltu ra l") ; V U LC A N : jirea sugarilor în tim pul verii ; 9,30 «e m inor, „R e fo rm a *, dc Men«lelss«>!m- 16.00 ; IS.OU : 20.00 ; 22.00 ; 21,00 ; 32 gratie,
gra«le.