Page 59 - Drumul_socialismului_1967_07

f
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3901 3
n u

FUNERALIILE LUI Sosirea în Capitală a unei Se impune

delegaţii a Partidului

TUDOR ARGHEZI Socialist Unificat Italian adîncirea studiului problemelor

Ln invitaţia Comitetului Secţiei internaţionale a parti­
(Urmare din pag. 1) şi aşezat pe corul mortuar. graiului şi gîndirii poporului Central al Partidului Comunist dului.
In faţa Ateneului, o mare nostru în stima universală nu Român, luni seara a sosit în Ca­ La sosire, pe aeroportul Bă­
el — cu inima îndurerata de mulţime de oameni, cu ca­ poate deveni numai amintire. pitală. o delegaţie a Partidului noasa. delegaţia a fost întîm- activităţii productive
poetul „Cmlâni omului-, de li­ pelele plecate, aduce un ultim Căci. mare artist, Tudor Ar­ Socialist Unificat Italian, alcă­ pinată de tovarăşii Paul Nieu-
nul dintre cei mai străluciţi salut marelui ,ooet român. ghezi a demonstrat că arta tuită din tovarăşii Venerio Cnt- iescu-Mizil, membru al Comi­
reprezentanţi ai literaturii O companie militară, cu înseamnă forţă ; o permanen­ tani şl Alberto Bemporad. tetului Executiv, al Prezidiu­ să se reducă amortismentele, cu 30.8 la sută Pornind de la
noastre, pildă de înaltă con­ drapel îndoliat, prezintă ono­ ţă fără de care viaţa ar fi membri al Direcţiunii, şefi ai lui Permanent, secretar al CC. (Urmnro din png. 1) pierderile de aer comprimat, considerentul că indicatorul
ştiinţă cetăţenească, patrioti­ rul. Fanfara militară intonea­ nespus de tristă Legatar al Secţiei internaţionale n parti­ al PC.R, Mihai Dalea, secretar de întreţinere a galeriilor, pre­ nostru dc plan, care afectează
că şi artistică, de Fu oul Mun­ ză marşul funebru. Carul milioanelor şi milioanelor de dului, deputaţi, membri ai Co­ al C.C. al P C R , dc activişti tente de reducere a consumului cum şi cele destinate transpor­ direct produsul finit este cali­
cii Socialiste, Tudor Arghezi. mortuar porneşte. îndreptîn- anonimi, ale căror voci s-au misiei pentru afaceri externe a de partid. de forţă de muncă. în special tului renli/indu-se pe această tatea minereului, s-a holărit
Vreme de peste 70 de ani, du-se spre Mărţişor. In frun­ transformat în graiul izvoare­ parlamentului, precum şi Ginn- în activităţile auxiliare şi de cale o economie anuală de n- ca noul sistem de salarizare
a slujit zi de zi. cu geniul său, tea cortegiului este purtat lor, în oftatul vîntului toam­ ni Finocchiaro, şef adjunct al (Agei preş). deservire, condiţiile necesare proximnliv I 200.000 lei experimentat cu bune rezulta­
asigurării creşterii conţinutului
ţara şi poporul, s-a simţit fra­ portretul îndoliat al maestru­ na, în şuieratul Crivăţului şl de metal în minereul extras, te )a Musariu sâ lie generalizat.
te al celor mulţi şi truditori, lui. Pe perne purpurii strălu­ binecuvântarea nd>?rii vîntu­ căile optime de organizare a Am amintit doar cîteva din
a fost Interpret al gîndurilor, cesc ordinele şi medaliile cu lui verii, lcgănînd lanuri de producţiei astfel ca timpul de Abatajul — direcţiile principale spre rare
durerilor, bucuriilor şi aspi­ care a fost distins Alături de grîu. Tudor Arghezi este o transport al muncitorilor la şi-au îndreptat atenţia colec­
raţiilor noastre, ale tuturor. familia defunctului. în urma înaltă memorie „EŞTI PUS SA SERVEŞTI, locul de muncă să lie cît mai punct de joncţiune tivele dc organizare ştiinţifică
Slova lor de foc a îmbărbătat, carului mortuar se află tova­ $i iată-1 pe Tudor Arghezi, mic ş.a. a producţiei. Consider insă
transmiţînd încrederea în for­ răşii Manea Mănescu, mem­ nespus de viu. în mijlocul a tuturor măsurilor prematur să vorbim despre c-
ţa omului, în temeinicia idea­ bru supleant al Comitetului nostru, prin ceea ce are uma­ Economicitatea — licienţă în accepţiunea largă a
lurilor nobile de libertate şl Executiv, secretar nl C.C. al nitatea mai de preţ. prin acel Sfl FII SERVIT!" noţiunii, deoarece mare parte
dreptate. In anii noştri lumi­ P.C.R., Roman Moldovan, vi­ inefabil metal care se numeşte criteriu pentru Colectivele de organizare şti­ dintre măsurile aplicate vizea­
noşi. văzîndu-şi visurile îm­ cepreşedinte al Consiliului dc spirit $i iată acest spirit, re- inţifică a producţiei alcătuite ză schimbări structurale în or­
plinite, n cîntat primăvara, Miniştri, Grigore Gcamănu, zumind testamentar o istorie, exploatarea raţională la diferite nivele au analizat şi ganizarea producţiei şi n mun­
simbol al înnoirilor, bucuria secretarul Consiliului de Stat, a lui. a noastră, a poporului (Urmare din pag. 1) tru ca. apoi, să staţioneze alte probleme rare concură la cii Rezultatele de pînă acum
de a munci sub sonrele liber­ Pompiliu Macovei, Miron Ni- acesta constructor al socialis­ la... nedeie în Toteşti pînă bunul mers al activităţii pro­ confirmă oportunitatea lor. Pe
ductive Printre acestea se nu­
tăţii, satisfacţia de a fi con­ colescu, Znharia Stnncu. mem­ mului, a umanităţii înfrin- chis uşa în nas" unui copil la ora prescrisă în graficul a zâcâmîntului mără organizarea raţională a primele cinci luni ale anului,
temporan cu epoca în care bri ni C.C. al P.C.R., ai Con ­ gînd tenebrele şi moartea. de 13 ani ce voia să coboare, de mers locului de muncă conţinutul extractibil a lost de­
flutură flamura biruinţei so­ siliului de Stat şi oi guvernu­ In încheierea cuvîntului său, solicitîndu-i apoi după ple­ Cazurile relatate nu sînt O importanţă deosebită pen­ păşit cu 2.9 procente, produc­
cialiste. lui, conducători ai unor insti­ Eugen Jebeleanu a citit tul­ carea autobuzului plata bi­ unicate, nici pe departe nu tru reducerea preţului de cost Scopul propus a fost realiza­ ţia planilicată de aur s-a înde­
Ne plecăm astăzi fruntea la tuţii centrale şi organizaţii burătoarea poezie a maeslru- letului pînă la staţia urmă­ seamănă a solicitudine. A­ al metalului îl constituie stu­ rea unei producţii sii|>orioaie plinit in proporţie de 101.4 la
catafalcul marelui poet, pe ca­ obşteşti, fruntaşi ai vieţii cul­ Ivi, „Testament". toare Opinia călătorilor nu ceastă calitate a omului zi­ diul relei itoi la oportunitatea şi îmbunătăţi ren calităţii mi­ sută. productivitatea fizică a
re noi, muncitorii, l-am ştiut turale şi ştiinţifice, numeroşi Este intonat apoi imnul de i-a permis însă acest lucru, lelor noastre unora le lip­ exploatării unor zone de ză- nereului extras In toate sec­ munci a crescut cu 5 la sută
întotdeauna alături, ca pe un cetăţeni. stat al Republicii Socialiste dnr copilul care nu era de seşte şi se consideră suve­ rămînt care. datorită conţinu­ ţiile au lost stabilite locuri de şi s-au realizat economii la
prieten, ca pe un tovarăş, et De-a lungul străzilor oraşu­ România O companie m ilita­ prin părţile locului, a fost rani acolo unde de fapt ar tul ilor reduse sau condiţiilor muncă pe diferite gemui de preţul de cost în valoare de
însuşi muncitor pe ogorul li­ lui, în drum spre Mărţişor, ră trage salve de armă. lăsat în altă staţie „să se trebui să ajute, să dea ex­ gcologo-miniere deosebite, con­ lucrări miniere unde s-au e- 2.336.000 lei. întreprinderea
teraturii. exemplu de dărui­ mii de bucureşteni, vîrslnici si Episcopul Visarion, vicar al descurce singur". Oare este plicaţii. să menţină, printr-o duc la indici economici neco­ feclual rronomcliari şi foto­ minieră Darza a reuşit astfel
re, de tenacitate, de dragoste tineri, iau parte cu durere I i Patriarhiei Bisericii Ortodoxe vorba de „ntrofiereo bunului atitudine demnă, prestigiul respunzători. In ceea ce priveş­ grafieri Pe baza analizei re­ sâ reducă dotaţii le de la stat
pentru nobila sa profesiune". clipa despărţirii de marele Române. împreună cu un so­ simţ", cum spunea un că­ ridicat al oamenilor cărora te orientarea ' exploatării se zultatelor obţinute s-a elaborat cu peste 2 600 000 lei.
In clipa grea a despărţirii poet si fiu al poporului ro­ bor de preoţi, a oficiat slujba lător, sau despre altceva ? stalul le-a încredinţat valori poale concluziona că in nici o un proiect de organizare raţio­
de Tudor Arghezi — a spus mân — Tudor Arghezi. religioasă. ^ vSă cităm alţi corespondenţi materiale pentru a servi co­ mină nu trebuie să se exploa­ nală a locurilor respective de
muncă, proiect caic prevede."!
studenta Despina Tomescu — Cortegiul o ajuns Ia Mărţi­ In acordurile marşului fu- I — Bugnariu Nicolne din co­ lectivitatea. Dc ce uită prin­ teze panouri cu conţinuturi prlnlre altele eliminarea timpi­ Va trebui lărgită
inimile noastre îndoliate re­ şor. nebru, sicriul cu corpul neîn- I lonia Crişcior şi Vîrvoni Tu- cipala lor obligaţie de ser­ geologice sub anumite limite. lor neproductivi, aproviziona­
cheamă în memorie lumea de Aid. un ultim cuvînt de a­ sufleţît este coborît în mor- lîus de la Uzina „Victoria" viciu şi-i jignesc pe aceia Tot în ceea cc priveşte exploa­ rea normală cu materiale şi u- sfera de acţiune
frumuseţi cu care marele meş­ dio este rostit de poetul Eu­ mîntul din grădina casei sale Călan, care ne-au scris des­ de pe urma cărora primesc tarea raţională şi eficientă a nelle Rezultatele ce s-ou ob­
ter al cuvîntului ne-n îmbo­ gen Jebeleanu. care a spus: de la Mărţişor, casă în care pic lipsa de răspundere a şo­ salariu ? Pentru că taxato­ zăcămîntului a fost întocmit şi ţinut a teslă eficienţa măsurilor Rezultatele, deşi bune, nu
găţit sufletul însetat de taine Nimic din ceea ce spiritul său Tudor Arghezi a petrecut ani ferului Morar Ilie din Brad rul. sau şoferul de pe auto­ un nit studiu privind posibili­ luate. Din cele )4 fronturi de sînt în măsură să ne mulţu­
.şi de certitudini Prin el, sim­ a lăsat în tiparele unei limbi, îndelungaţi de creaţie prodigi­ şi Rada Constantin din Ha­ buz. există pentru că există tăţile de concentrare a pro­ lucru, la 12 productivitatea mească atîla timp cît minerii
ţi ndu-1 mereu aproape, mereu de el reînnoită şi înnobilată, oasă. loc evocat cu atîla căl­ ţeg. Pentru aceşti şoferi, pro­ călători Ei însă au „darul" ducţiei pe mine şi orizonturi, muncii a crescut faţă de reali­ duc lipsă de vngonetc goale,
contemporan, am pătruns în- nu dispare Nimic din lupta dură în opera sa nepieritoare. gramul de mers este acela dc a vedea lucrurile printr-o ceea ce va avea drept efect re­ zările anterioare cu 2-2f> la cît nu se respectă graficele de
tr-un univers de miracole nc- lui Arghezi pentru ridicarea (Agerpres) pe care şi-l stabilesc singuri. optică proprie, am spune răs­ ducerea cheltuielilor neecono- sută In două fronturi acest in­ extracţie pe puţuri, cit frontu­
bănuite. ne-am descoperit pe AII fel cum şi-ar fi permis turnată. aceea că cetăţeanul inicoase Exploatarea la mina dicator n-a fost realizat datori­ rile de lucru nu sînt aprovi­
Musariu va urmări epuizarea
noi înşine, trăind tinereşte o Morar să nu se scoale, deşi călător există pentru că EL zăcămîntului pe verticală de­ tă deficientelor in aproviziona­ zionate corespunzător cu ma­
tulburătoare gamă de senti­ trebuia să plece în cursă ru este taxator Ei trebuie n- oarece numeroasele ramificaţii rea cu matei inie, cît şi unor lu­ teriale şi se pierde mult timp
cunoaşterii. Veşnicia poeziei
mente şi de gînduri. condu- muncitorii pe ruta Oiurulcn- dusi. prin măsuri severe, ru ce apar necesită corelarea lor. crări suplimentare neprevăzute. pentru transportul explozivu­
cindu-ne paşii pe drumurile sa—Abrud, decît Io insisten­ picioarele pe pâmînt, pentru acestea fiind de obicei purtă­ De remarcat e'ste faptul că o lui. Mai sînt încă nerezolvate
neexplorate ale ţele impiegatului de mişca­ n-şi îndeplini misiunea ce toare de aur nativ. Tendinţa dată cu creşterea productivită­ numerouse probleme de îndru­
L-am avut tovarăş de vis şi re ? .Sau şoferul Rada Con­ le-a fost încredinţată, aceea de epuizare a zăcămîntului ţii muncii, in abataje s-a îm­ mare şi control tehnic, de spri­
de idealuri, sfetnic drag ini­ Eram obişnuili dc-un timp, şi suna la Ici şi lotuşi alttcl, cum stantin şl taxatorul Albăs- de a servi pe fiecare călă­ este orientală în mod deosebit bunătăţit calitatea minereului. jinire directă a echipei, facto­
mii noastre. Arghezi a fost şi timpul se Iranslormusc parca iu trennu Ilie, care pleacă din tor. Dictonul citat în titlul spre zonele periferice, mergîml Creşterea acestui indice a rul productiv al activităţii
este pentru noi studenţii un veşnicie, ca suplăminal. paginile ar li sj)us jyoetul. din staţio cu cite 10—15 minute articolului de faţă exprimă, în continuare spic zona cen­ fost urmărită şi de nIte expe­ noastre. Iată de ce cred că
Versurile sale au ceva
mare dascăl de omenie şi de „Contemporanului'1 iă cuprindă şlcluirca diamantelor catc se mai repede decît prevede o- de fapt, dezaprobarea opiniei trală pe întreaga extindere rimentări ale unui nou sistem sleia de activitate a colective­
frumos, de patriotism şi de inlr-un chenar sobru versurile lace după nişlc legi ncşliulc dc rnrul. Au demonstrat că sînt publice faţă de asemenea verticală In celelalte mine cri­ de salarizare care s-au făcut în lor dc organizare ştiinţifică a
atitudine civică, de exigenţi maestrului, ale că tot lilliin dc nimeni şi care primesc lorma Iii capabili să facă acest lucru fapte, cerinţa imperioasă ca teriul de concentrare a produc­ raionul —290 m Musariu. Apli­ producţiei trebuie lărgită, cu
şi de stimă a muncii, de dă­ aripi atingeau dud şi cind tă- lunci ie tic piicepcica. ca su nu în ziua de 18 iunie, cînd au principiul de conduită mo­ ţiei urmăreşte epuizarea zăcă­ cat cu începere de la I apri­ insistentă spre echipele de mi­
ruire si de clan creator. Tn rimuri de dincolo de violă. ' spun genialilatca giuvaergiului. plecat din Cirneşti cu un a­ rală a oamenilor de la bor­ mîntului pe orizonturi. Desigur, lie acest experiment viza sala­ neri. cărora să li se creeze con­
faţa sa. ne plecăm fruntea cu O ticll ne dureau dc mull a- $i diamantele, acestea şi-au ca- vans de 10 minute, mulţi că­ dul autobuzelor, să fie SO­ această acţiune va trebui să se rizarea muncitorilor din abata­ diţii cît mai bune de lucru.
recunoştinţă, cum şi-o vor ple­ ceste alinqcri. oricilă licsătitc inilat o sltăliicirc proprie, ca o lători râmînînd pe jos, pen- LICITUDINEA. desfăşoare în timp astfel cn je în regie, cn acordarea de Vor trebui căutate şi aplicate
ca veacuri de-a rîndul şi ur­ lăspindcau in jur, laplul că se sica de mărimea înllia pe cerul premii pentru calitate şi acti­ noi măsuri, iar rele existente
i.. şii, cinstindu-i cu venera­ repetau săplăminal ne dădea im­ literaturii româncşli. intrlnd dc- vitatea de extracţie a aurului să lie extinse, astlel ca activi­
ţie amintirea. presia unui loc şi iluzia că cl nu linlllv Jn conşllinla naţiunii. nativ După cum se poate ve­ tatea auxiliară să consume cit
Ultimul care a luat cuvîn- se vn slirşi niciodată. Nu bănu­ dea, noul sistem de salarizare mai puţină torţă de muncă, in
Cu mina Ircmurindă, plită In
tvil a fost tînărul poet Marin iam că dincolo de aparentă se ultima clipă dinaintea mor///, stimulează preocuparea pentru condiţiile îmbunătăţirii deser­
Sorescu. Am avut fericirea — găsea jocul de a v-ufi ascunse - maestrul neobosit continua să calitate, menţinînd obligativita­ virii cit mai depline a frontu­
a spus el — să fiu de cîteva lea... jocul dc-a \'ia/a şi ntoar- potrivească cuvinte, să le trans­ tea extragerii unei anumite rilor de lucru l*e dc altă par­
ori în preajma maestrului. tea. />c crue omul atilor zbateri forme In giuvacruri do nepre­ cantităţi de minereu — canti­ te vor apare, fără îndoială, pro­
Privind mîna care a Urnit interioare încerca să-l cunoască tate corelată cu planul de ex­ bleme noi de organizare n pro­
condeiul, neîntrerupt, timp de cu dc-umănuntul. ţuit. Pină In ultima clipă acest tincţie — fără sâ den însă pri­ ducţiei şi a muncii, probleme
peste şapte decenii, m-om Aplecai deasupra veşniciei, ca soldai al poeziei a slal cu arma oritate cantităţii, tonajului de asupra cărora va trebui sâ ss
gindit la pasărea măiastră a deasupra ptopriului destin, poe­ condeiului In mină şi a vcglteal minereu produs; Exprimată la­ acţioneze operativ pentru re­
celuilalt gorjan. pasăre şi ea tul descilra tngindural din slrâ- ca nimeni altul la creşterea pidar eficienţa aplicării noului zolvarea lor. Numai aşa vom
capabilă să zboare în admira­ lur.durllc luturilor necunoscute limbii româneşti, a prestigiului sistem de salarizare s-a con­ putea reduce treptat sumele dc
ţia întregii lumi, făcind ritmic laine pe care apoi Ic ascundea el. ! cretizat în creşterea conţinutu­ bani pe care întreprinderea le
aceleaşi gesturi de aripă, la sub luuna unor cuvinte ce nu Ne obişnuisem să-l cunoaştem lui de metal in minereul extras consumă din dotaţii de la stat.
Infinit Expresie vibrantă a s-au’ mai spus. părerea In loalc problemele |
virtuţilor de totdeauna ale Urmăream cu liecore sâptămi- viclii noaslre. t
poporului nostru, care a răz­ nn puterea llăcării ce se încă• Si lală că inlr-o scară de iu­
bit prin furtuna veacurilor, irâlina să ardă continuu, apoi lie pustie, pasărea cu lor mă
împlinindu-si setea luî de li­ vedeam cum din ce in ce mai ciudată, care-i dădea tlrcoale A,
bertate si de frumos. Arghezi mull arderea devenise o p ilp ii- dc-un iimp. s-a oprit cu adevă­
leMncarcâ de semnificaţiile u- re. urmele unui loc ascuns pe rat la geamul casei omului din întreprinderea raională de
»,r.Ui anume timp, al noslni, cate-l poartă In conştiinţe oa- Mărţişor Jocul începea să se
ale României socialiste. Aces­ menii-zei şi-l reaprind In fie­ termine dar nu să-l Inspăimintc,
tea sint bunurile cele mai de care mic/ de noapte i>e-un ne­ căci ccl cc o slujii cu alifa dă­
preţ pe care maestrul nostru, cunoscut OII mp. ruire literatura românească Iimp industrie locală Alba lulia
al tuturor, ni le Insă acum n- Se adunasc-n sullelul acesta dc 70 dc ani şi-a ridicai cu
dunate. o dală cu numele său. zbuciumat toată co/işZii/ifn ro­ propria-i pună un monument In Angajează imediat 30 bărbaţi necallflcaţi Ia sec­
pe o carte imensă şi sfînlă cn mâneasca dornică dc al ir mare lala căruia r/c/ierofii'/e viitoare torul ceramic Sintim bru.
fiinţa acestui neam. carte care prin loi ceea cc a\ ea mai slint. işi vor pleca Iruntea. Se asigură cazarea.
nu se va închide niciodată. mai pămînlean, mai propriu. $i, in aceaslă dureroasă seară
Adunarea de doliu ia sfîr- In acea răscruce teribilă dc dc iulie. începe de lapl veşnicia Salarizarea în acord.
sit. Sicriul cu corpul neînsu­ drumuri, care este poezia lui acelui care a lost Tudor Arghe­ In form a ţii suplimentare sc pot obţine de Ia ser­
fleţit al lui Tudor Arghezi, Arghezi. ne regăseam cu Irâmîn- zi. adevărata veşnicie a poezi­ viciul personal, telefon 503 Alba lulia.
purtat pe umeri de persona­ lorilc, dragoslilc, împlinirile. In- ei/
lităţi de frunte ale vieţii cul­ Iringetilc. durerile şi bucuriile Cont. univ. ŞTEFAN MIT AN
turale şi ştiinţifice, eslc scos noaslre ; ne recunoşteam In fie­ Universitatea Pe rampa de încărcarea lemnului „Pinul Şoimului" aparţinătoare I. F. Sebeş se des­
din holul îndoliat al Ateneului care vers. care dc licenţe dală „nabcş-Roh aî“ — Cluj făşoară o activitate susţinută.
■siBBBiBaaiia OIKEESJBM | lUIII O CD i lansa a ■ d ii i ■ • ■ ■ ■ m u h r nssiB oniitim B V ivniR tR B i în nai'B B ■ a n a o B D a i iB a n a o ra B i
întreprinderea „Marmura" Simeria
purtate în viteză. Hunedore- a impîns în poartă balonul tri­ tare) : C.F R. Teiuş — IG O
nii au deschis scorul în minu­ mis cu capul de jucătorul Ju­ Hunedoara 3—1 Seria a Il-a. ANGAJEAZA URGENT:
tul 47 prin Mercea, care a pre­ dele Deoarece, în decursul Metalurgistul II Cugir — Au­
luat in plasă balonul respins partidei, antrenorii celor două rul Certej 6—2 ; Măgura Ru: — ŞEF SERVICIU PLAN
de Salomir. Oaspeţii egalea­ echipe au folosit un număr — Minerul Uricani 0—5 Condiţii — studii superioare economice.
ză în minutul 48 prin Dobai, mare de jucători, luciu per­
un jucător foarte rapid, deo­ mis dc regulamentul Cupei de Parfidă Salarizarea — 2.500 lei.
sebit de periculos. vară, renunţăm la prezentarea — M uncitori necalificaţi pentru a fi şcolarizaţi
La acest scor, eugirenii în­ formaţiilor. Vom da loturile prin cursuri dc scurtă durată, ce urmează să se des­
cep sâ tragă de timp. Dima. acestor echipe legat si de alic de verificare chidă in cadrul întreprinderii.
Ciobotaru. Boroş, trimiţind de amănunte in vederea începe­ Selecţionata de juniori a re­ Cei Interesaţi se vor adresa biroului personal, zil­
rii campionatului. în momen­
foarte multe ori mingea în tri­
F o tb a l — *C1)PA bunii. mai tul în care vor fi soluţionate giunii noastre care participă nic între orele 7,30— 16.
la întrecerile dotate cu „Cupa
cri orile (le transfer
Cu o condiţie fizică
bună, luincdorcnii pun defi­ Duminică, ambele echipe vor FR.F.", a susţinut în săptă-
nitiv slâpînire pe joc şi <"on- susţine a doua partidă din mîna trecută ultimul meci de
Metalul, cu scorul de 3—1, toa­ crctizeazâ încă două din oca­ Clipa de vară Metalul va juca verificare în compania Meta­
Metalul Hunedoara te golurile fiind inscrisc în ziile avute. în minutul 89 cu Minerul Lupeni. iar Mo- lului Hunedoara. întreprinderea comerţului cu ridicata
repriza secundă, cind jocul a prin Steiner. care a şutat ne­ taiurgistu) cu Mmeşul Deva, Intîlnirea a început prin-
fost mai viu disputat, câpă- cruţător din caicul mare şi in în deplasare, fr-o uşoară dominare a junio­
Metalurgistul Cugir 3-1 (0-0) tînd un caracter mai dîrz. fn nunului 82 prin Homeghi, care IM. NEAGU rilor. care de altfel au şi des­ pentru produse alimentare Deva
această porte, fazele dc atac chis scorul. In cele din urmă.
Programate în „Cupa de tul din Cugir, care a avut lor au fost mai rapide şi s-a şu­ Mureşul Deva — meciul a luat sfirşit cu scorul
de 3—2 în favoarea Metalului
vară-, echipele din legiunea duminică pe stadionul Cor vi­ tat mai mult pe spaţiul porţii Hunedoara Punctele învingă­ ANGAJEAZA DE URGENŢA:
noastră care activează in ca­ nul, nu s-a ridicat la un nivel Dacă în prima repriză cci doi torilor au fost înscrise de Tă­ — 2 şefi de secţie (cu gestiune);
tegoriile B şi C, au fost ne­ tehnic deosebit Jocul a foit portari, Salomir şi Socol an Minerul Lupeni 3-2 tarii. Hrîstos şi Popa, iar pen­ — doi agenţi p rim ito ri şl expeditori marfă (pre­
voite să susţină primele parti­ însă util pentru antrenorii ce­ intervenit de puţine ori, in tru învinşi Uilecan si NădA parate carne).
de la numai cîteva zile de la lor două echipe, care în aceas­ partea a doua ei au fost de­ Această partidă s-a desfăşu­ nivel tehnic, echipele fiind şan. Pentru posturile de mal sus se cerc practică in co­
reluarea antrenamentelor pen­ tă partidă au folosit mai mulţi seori solicitaţi. mai mult improvizate. A rîş- p e tr u d ă s c ă l it ă
tru noul sezon. Aşa se face că tineri in vederea utilizării lor Trebuie spus că (oale ccic rat la Simeria, deoarece tere­ ligat totuşi pe merit Mureşul corespondent merţ.
partida dintre echipele Meta­ în campionatul viitor patru goluri au fost înscrise nul din Deva este în repara­ Deva. care a avut mai multă
lul Hunedoara «şi Melalurgis- A cîştigat pe merit echipa din acţiuni bine construite, ţie. Meciul a fost dc un slsb iniţiativă.
Primele rezultate din barajul pentru

promovarea în campionatul regional

Pe terenurile din Orăştie şi rea în campionatul regional
Simeria. s-au disputat dumi­ de fotbal, tată rezultatele . se
nică primele meciuri de ba­ iiq I. Şurianu) Sâsclnri — E­
raj. conlmd pentru promova­ lectrica Deva 3—0 (neprezen

P R O N O S P O R T

REZULTATELE CONCURSULUI NR. 2K DIN 16 VII. 1967
1 Mureşul Deva — Minerul Lupeni C. vară 3—2 l
o. Metalul Huned. — A S. Cugir „ 3-1 1
3. CSM Reşiţa — C.F.R Arad 3—1 1
4. CFR Timişoara — Vagonul Arad 4-2 l
5. Minorul Bihor — Olimpia Oradea . -2—0
6. Steaua roşie Salonla — Cri.şul Oradi 1-0 1
7 Metalul Aîud — Medicina Cluj 4 -3 1
8 Ind. sîrmei C. Tui zii — Clujeana 5—3 1
9. Unirea Dej — Soda Ocna Mureş 4—2 !
10. Aricşul — Chimica Ti 5—0 1
11 A.S A Sibiu — Gaz metan Mediaş „ 3—2 I 0 CIOCOLATA A ,VIA HUI E £ DROPSURI 0
12. Met. Copşa Mică — CS.M. Sibiu 1—1 CARAMELE 0 CIOCOLATA MOCA. CU VANI
13 Chimia Făgăraş — Metrom „ 1-0 1
Fond dc premii : 169.910 Ici. LIE. CU LAPTE.
Echipa de handbal fele a Şcolii generale nr. 1 din Petrila, campioana regiunii pe
anul 1967. Foto : VIPGIL REŢEA — corespondent