Page 6 - Drumul_socialismului_1967_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3888

C a l e i d o s c o p

pâra", creat în acest oraş de
Un ceas deşteptător către Joscf Friedrich Schmidt. Motor cu vin
Jocul inventat de Schmidt,
dansator explicat copiilor lui şi apoi Un industriaş din Barcelona
prietenilor acestora, s-a răs- a pus la punct un motor revo­
O firmă franceză producă­ pindit în lume. în special după luţionar, rare funcţionează cu
toare de ceasuri a fabricat un primul război mondial. vin. Alcoolul şi diferitele esen­
ceas deşteptător dansator In ţe conţinute în lichid acţionea­
momentul cînd începe să sune, Cum se orientează ză ca nişte pistoane mici. lot
el sare pe noptieră şi îşi stro­ □Ut de energice ca şi cei mai
peşte proprietarul cu parfum buni carburanţi.
sau îl presară cu tutun de pri­ cocoşii ? Motorul cu vin va contribui
O zat. Dacă acesta lotuşi nu se Paie paradoxal, dar cocoşii la desfacerea excedentelor pro­
trezeşte, censul începe „să tro­
ducţiei de vin. El va li rea­
păie din picioare'*, producînd
canadieni
nopus. Specialiştii
zgomotul paşilor unei persoane se orientează după steaua Ca- lizat In două modele: o ver­
siune normală, care va func­
străine, care s-ar afla în dor­ au descoperit acest fapt uimi­ ţiona cu vin roşu, şi o versiu­
FIŞIER Enigmele b io a c u s tic ii mitor. .S-a lămurit că „primul cîntat camdată Industriaşul aşteaptă
tor, în urma unor experien­
ne de lux — cu vin alb Deo­
ţe numeroase şi complicate.
„Omule, nu te supăra"
al cocoşilor" se aude
atunci
cind Canopus apare la orizont. autorizaţia pe care autorităţile
nu se grăbesc să i-o acorde,
Peregrinările urşilor albi, mare număr din animalele stu­ giunea Floridei. Observatorii deci, că se află la adîneime şi are 50 de ani „Al doilea cîntat" — cînd temîndu-se ca emanaţiile mo­
balenelor şl ale altoi1 mamife­ diate cu emiţătoare radio mi­ au remarcat cum aproximativ că poate înainta Astfel s-a în- steaua coboară în spatele ori­
P«fta re pe întinderile nemărginite niaturale, care să funcţioneze 500 de balene s-au îndreptat tîmplat ca. aflindu-se la apă La Miinchen s-a sărbătorit zontului. Nu s-a lămurit încă torului cu vin să mr învese­
şi încă neexplorate ale Arcti­ pe bază de izotopi radioactivi. deodată spre ţărm. ajungînd mică, balena sâ nu primească recent 50 de ani de la inventa­ de ce cocoşii cîntâ şi a treia lească prea mult pe conducă­
cii, Antarcticii şl Oceanului Semnalele emise de ele vor fi într-o zonă cu ape mici, unde ecoul şi sâ treacă prin acci­ rea jocului „Omule, nu te su- oară. tori şi pe pietoni.
nesăbuita o enigmă. După ce legi se s i­ captate de satelit şi transmise au început sâ se bălăcească, dentul despre care s-a amintit. w os a 2 * * * 6 * * * 10
Mondial, continuă să rămînâ
Bioacustica este una din cele
dînd din coadă, şi sâ se izbeas­
staţiilor terestre, unde se va
vii şese aceste peregrinări ? putea efectua locaţia geografi­ că de stîncile de corali, pro- mai tinere ramuri ale biolo­
Era seară, era cald, iar Cum „se înţeleg" animalele în­ că a datelor şi analiza lor. vocîndu-şi răni. Biologul olan­ giei. Ea studiază în general
pe Laslo Emeric din Cris- tre ele, atunci cînd se aduna Fină acum, primirea directă a dez Van GeeI a reuşit sâ de­ semnalele emise dc peşti Pînă
tur, îl lovise damblaua. Um­ pentru a porni în migraţii în­ unor asemenea semnale a fost monstreze că animalele au fost in prezent, s-a stabilit că ju­ Concursul de jocuri distractive
bla ca un turbat, dorind depărtate ? Cum se produce în imposibilă, datorită distanţei induse in eroare., de propria mătate din peştii marini emit
să-şi potolească poftele ne­ general schimbul de informa­ mari pe care o parcurg, de pil­ lor sondă acustică- Asemenea diferite sunete, „vorbind" cu
săbuite ce-1 încercau. Pu­ ţii în lumea animală ? Aseme­ dă. balenele, şi razei mici de submarinelor, balenele emit ajutorul dinţilor, al părţilor
sese el mai de mult ochii nea întrebări prezintă un mare acţiune r emiţătoarelor cu care semnale sonore dc înaltă frec­ lari ale corpului şi vezicii îno­ Carte de vizită
pe cineva. Acum i se păru­ interes pentru cercetătorii în erau „marcate”. venţă şi aşteaptă reflectarea tătoare. Toţi peştii sînt înzes­
se că a sosit momentul să domeniul biologiei. Fără îndoială că balenele se Jor pentru ca. după ecou, sâ traţi cu organe ale auzului.
dea lovitura. Hotărîrea a In vederea rezolvării lor va folosesc de semnalizări pro­ aprecieze ce distanţă le des­ Acestea nu sînt urechile exte­ M va c m fa i
fost mai greu dc luat. Dar fi folosit... satelitul „Nimbus", prii. Nu prea de mult, „o de­ parte de fundul mării. Dar a­ rioare care se pot vedea, ci
cînd şl cel din urmă senti­ lansat cu scopul pronosticării ficientă" a sondei acustice s-a colo unde coasta se adînceşte „urechea internă", vibraţiile
ment de teamă a fost în­ timpului. Oamenii de ştiinţă dovedit fatală pentru o colo­ abrupt, ecoul se stinge. Bale­ sonore fiind înregistrate de
vins, a pornit Ia atac. La intenţionează sâ înzestreze un nie de balene ce se afla in re­ na nu îl nude şi consideră, pielea capului şi oasele cra­
început a încercat să pă­ niului. Prin anagramare ve-ţi afla
trundă în casa aceleia pe Dar ce reprezintă semnalele titlul unei pagini sâptâminale
care pusese ochii, prin vi­ lor ? Le servesc ele oare pen­ din ziarul „Drumul socialis­
speriată de întorsătura lu­ Clini „fumători**... canceroşi sâ sperie duşmanii, să prevină mului". LIVIU COVACI
tru orientare, trebuie ele oare
cleşug. N-a reuşit însă şi
atunci a forţat uşa. Femeia,
prietenii, să atragă partenerii?
crurilor şi ghicind Intenţii­ Inceicind să explice acest lu­ Deva
le lui Laslo, a început să cite 12 ţigări pe zi. La fiecare clini „fumători" au pierit după cru, zoologul Howard Wînn a Criptografie:
ţipo şi să lovească în ne­ Dr. Oskar Aucrbach a pre­ cîine s-a făcut o traheotomie, 412 zile. Autopsiile au arătat aplicat peştilor electrozi pe
ştire. Cu chiu cu vai a reu­ zentat la Congresul societăţii alaşîtidu-se dc trahee un tub că la cîinii care au pierit la creier şi pe nervii auditivi. Pu- 0 P
şit să scape din miinite a- oncologice americane o comu­ legat de maşina dc „fumat", începutul experienţelor au a­ nînd aceşti peşti în libertate, 3-5-2-G-3
tentatorulul şi să fugă din nicare, potrivit căreia la clinii părut modificări neînsemnate el cercetează acum ce „inlor-
casă. învăţaţi „sâ fumeze'* pot apare aflată în afara cuştii. La cîînîi în ţesutul ce înconjoară plâ- maţii" transmite urechea cre­
tumori canceroase. Experienţe­ din grupa de control, care ierului şi ce comenzi dă cre­
înciudai de nereuşita mîniî. La cîinii care au pierit
le pe eîini au arătat că fumatul n-au fumat, nu s-au depistat ierul drept răspuns la aceste
tentativei sale şl fierbind mai tîiziu sau au fost ucişi în i
provoacă în organismul aces­ modificări fiziologice. In Informaţii. Analiza exactă a
de mînic, Laslo a cotro­ ultimele zile ale experienţei acestor semnale va permit p p - a "*
tor animale aceleaşi modificări schimb, clinii „fumători" au au fost depistate celule can­ ORIZONTAL : 1) Scriitor ro­ 2) Drum ales pentru excursii­
băit prin casă doar, doar ca în organismul uman. fn murit de diferite boli, chiar ceroase dezvoltate care cu- polii vi t părerii cercetătorilor, mân, autorul romanului „Sfîr-
va găsi ceva. Şi a găsit in­ după primele două sâplâmîm prinseserâ toate căile respi­ elucidarea rolului schimbului lează cu Fofeazâ" (trei cuvin­ le elevilor; 3) O carte, după OCTAVIAN BUCUR
de informaţii în formarea ma­
tr-unui din sertarele mobi­ cursul experienţelor, 10 clini rilor bancuri de peşte. te) ; 2) Autoarea poeziei „Va­ terminarea lecturii— Răcori­ Veţel
au fost învăţaţi „să fumeze" de experienţă. Ultimii cinci ratorii. toare la îndemîna oricui ; 4)
lei 500 de lei. I-a luat şi a canţă", din volumul „Baba
fugit. Dar ca şi minciuna şi Iarna intrâ-n sat" (două cu­ In catalog! — Lanternă cu Apar şi dispar
hoţia are pasul scurt. A fost vinte) ; 3) Rezultatul împăr­ care se proiectează diafilme-
prins de organele de m ili­ ţirii ! — Nicuşor Costin — Pă­ le ; 5) Joc naţional — Din vş- (Monoverb: 4-9)
ţie, Iar Tribunalul popular rinţi ; 4) A da viaţă desenelor râ-n vară — Două din lecţii !;
al oraşului Deva a pronun­ — Eroul de 15 ani, dintr-un 6) învaţă să meargă înapoi —
ţat cu hotăriro sentinţa : roman de Jules Verne ; 5) L i­ Asimilează lecţia ; 7) Ton N N N '
pentru tentativă dc viol şi teră grecească — Poftim — Creangă — Camelia Andro-
furt, Laslo Emeric se con­ Tană — Gicâ Ionescu ; 6) Fur­ nie — Dragoste ; 8) Vas de t ~
damnă la un an şl şase luni tună — Are o ureche fină — Jut — Zeiţa înţelepciunii In L__________
închisoare corecţională. Laura Onccscu ; 7) Nota şase mitologia greacă ; 9) Nicu
Sentinţa a rămas definiti­ la muzică — Dascălii primi­ Zâne — Căzut la examene; SlLCOI ÎZIDOR
Vitcete Bune
vă. Leac bun pentru tămă­ lor ani de şcoală ; R) Susţine 10) Unul mic cu barbă mare
duirea amatorului dc pofte viţa de vie (singular) — Cu­ — Indivizi ; 11) Materie pri­
nesăbuite. prinsă de ameţeală ; 0) Piesă mă pentru jocurile din vacan­
vestimentară folosită în va­ ţa de iarnă — Ambarcaţiune
canţa de iarnă — Puiu Câli- pescărească ; 12) Matematician
Costal - ncscu; 10) Tudor Arghezi — grec, (580—500 î e.n.), descope­
Scriitor român, autorul schi­ ritorul tablei înm ulţirii ; 13)
unui ţelor „Bacalaureat" şi „Pre­ Arbori ce străjuiesc apele de
munte — începe recreaţia I
miul întîi*.
chibrit VERTICAL: 1) Totalitatea IONEL AMARIUŢEI
cuvintelor folosite de un elev; Cfilan
Spincanu Viorica din Si- Desen: VICTOR M IHA î LESCU
mcria era gestionară de ma­
gazin, Dar o gestionară ne­
glijentă. Cind prelua măr­
Aşezaţi numerele de la 1 ia
furile nu era atentă, dnd PANORAMIC INTERNATIONAL 12 în aşa fel ca suma cifrelor
pleca acasă uita să pună Peşte din cele patru cerculeţe, aşe­
cîrligul de siguranţă la uşa REGIZORUL bulgar Nikola şl titlul, filmul cuprinde nu­ zate de-a lungul fiecăreia din
de Ia intrare. Intr-o seară, Korabov, cunoscut prin filme­ meroase elemente autobiogra­ cele şase laturi ale steluţei, sa
după ce plecase din maga­ le sale „Cei din Dimitrovgind", fice, străbătute de tristele a- fie egală cu 26.
„Puştiul1*, „Tutunul*1 şi altele, mintîri ale războiului.
zin şî-a adus aminte că a N. COST1N
lucrează la realizarea unui nou ★ l u m i n o s Deva
uitat din nou să pună cîr­ film intitulat „El trăieşte !" — REGIZORUL italian Franco
ligul de siguran(ă. consacrat poetului şi luptăto­ Rossi va realiza filmul „Odi­
A dat fuga înapoi, a pă­ rului revoluţionar Hrîslo Bo- seea", în opt episoade, durînd
tev, care şi-a dăruit viata o oră fiecare. Aventurile lui In familia chiliană Pisarro Dezlegările
truns în magazin şl, în loc luptei pentru eliberarea Bul­ Ulisse vor fi turnate pe locu­ s-a petrecut de curlnd un caz
să aprindă lumina electri­ gariei de sub jugul otoman. rile unde eroul le-a trăit în ciudat. Qospodina casei se pre­ jocurilor din ziarul
că, a scăpărat un chibrit. ★ realitate. gătea să prăjească pentru cină
Negăsind cîrligul, a scăpă­ DUPĂ ce vor termina turnă­ ★ o bucată de albacora (peşte nostru nr. 3882
rat alt chibrit, apoi încă rile film ului fantastic „Barba- LA STUDIOUL central de mare, care trăieşte în apele
unul. Din neglijenţă a pro­ rella", soţii Roger Vădim şi televiziune din Moscova se lu­ Careul „Vorbe" (orizon­
Jane Fonda vor pleca în An­ crează la turnarea filmului do­ Oceanului Pacific, In regiunea
vocat un incendiu. Noroc glia pentru a începe un nou cumentar „Legenda despre pă- ţărm urilor Republicii Chile). tal) : 1) grăbit — mască ; 2)
că pompierii au răspuns film Inspirat după o nuvelă mîntul rusesc". Filmul osie Spre uimirea şi spaima sa, ea ie — adoratori ; 3) F.S. —
nas — rea ; 4) dramă —
prompt chemării. Paguba a de Edgar A Poe. Filmul va consacrat creaţiei unuia dintre a descoperit că bucata de peş­ năvod ; 5) iar — uni —
face parle din cele „Trei po­
fost însă destul de- marc. cei mai mari compozitori so­ scut; 6) şireţi — ila : 7) e­
vestiri extraordinare", al căror vietici, I. Şaporin (n 18fl7). te emitea o lumină intensă,
Trimisă in judecată, Spi- prim episod s-a intitulat „Wil- Tema principală a lucrărilor de culoare albastru-verzul. La galat — m u t; 8) tr — apa
neanu Viorica a fost con­ liani Wilson" şi a fost turna t sale a constiluit-o Rusia, isto­ chemarea ei, s-a adunat în­ — pe ; 9) vise — ura — far;
10) entuziasmare ; 11) sarai
damnată la 10 luni închi­ Ia Roma de către regizorul ria. trecutul şi prezentul ei. treaga familie. Nu mai trebuie — lui ; 12) transfigurat.
Louis Mal le cu Brigitle Bar-
soare corccţională. Monoverb (2—7): creştet.
dot şi Alain Delon. REGIZORUL britanic Clîve să spunem că tuturor le-a pie­
. De unde se vede că şi Triverb la nuntă 7—4—2 :
★ Donner intenţionează să tur­ rit apetitul... trimişi la mire Pătrat (ori­
un chibrit, scăpărat cu ne­ REGIZORUL bielorus. Vik- neze filmul „Âlfrcd cel Mare", Se pare că luminiscenţa peş­ zontal şi vertical): 1) ra­
glijenţă şi unde nu trebuie, tor Turov, a realizat recent un consacrat celui mai vestit din­ telui ar fi fost provocată de bat ; 2) arată ; 3) balon * 4)
costă scump. nou film întitulat „Ţara mea tre regii anglo-saxonî, care a experienţele nucleare In tim ­ atomi ; 5) (anin. TriverH du­
este copilăria", al cărui sce­ trăit în secolul IX. Rolul re­ reros (G—2—7) : plînge şi
Fişe întocmite de nariu a fost scris de Ghenadi gelui va fi Interpretat de Da- pul cărora peştele a fost pu­ suspină.
PAUL BlRLADEANU I Sapalikov. După cum Indică vid Hemmings. ternic iradiat. „DRUMEŢIE" Foto: M. MOSBERGER, Hunedoara
cea mai solidă cultură din a­
E xistă în istoria culturii cel timp. La acestea mai tre­ de cultură ale timpului, a că. Maiorescu a introdus în s-a lansat în salutare acţiuni direcţii în literatura şi ştiinţa teoria specificului naţionab în şi nu poate fi anulată din
procedat la reorganizarea în-
fiecărui
acest domeniu un principiu
popor
cîteva
română, pe care le-am crezut
cauza atitudinilor sale politi­
literatură.
de modernizare a învâţâmîn-
personalităţi proeminente, a buie să adăugăm o irezistibilă văţămîntului, a lăsat studii pozitiv, constructiv şi anume tului, militînd pentru crearea primejdioase pentru naţiunea Interpretînd astăzi moşteni­ ce retrograde. După cum scria
căror siluetă domină un anu­ vocaţie de pedagog, un foarte de filologie, critică şi esteti­ acela al sistematizării, bazat unui învâţâmînt „real", ştiin­ noastră. Căci misiunea cea rea culturală a lui Titu Maio­ regretatul profesor Tudor
mit moment de răscruce sau sigur gust estetic şi un ex­ că. Majoritatea cercetătorilor pe ideea existenţei obiective ţific, pentru întemeierea unei mai mare a acestei naţiuni rescu. operînd cu instrumen­ Vianu, „inlluenţa lui Maio­
chiar o întreagă epocă istori­ trem de caustic condei pole­ au căzut de acord că opera a unei ierarhii a valorilor es­ politehnici naţionale, că a în­ este astăzi de a-şi ocupa un tele de lucru pei fecţionate pe rescu a lucrat în sensul te­
că, fiind vizibile distinct şi mic şi vom obţine — în linii scrisă lăsată de Titu Maiores­ tetice. Acesta a fost terenul curajat şi sprijinit studiul is­ loc în mijlocul popoarelor de care ni le oferă filozofia meiniciei ; a descurajat me­
exercitîndu-şi inlluenţa pînâ foarte generale — contururi­ cu nu se remarcă nici prin în rar^ s-n exercitat critica toriei naţionale, tot pe linia cultură ale Europei. O aseme­ mai xist-leninislâ, nu putem diocritatea şi a făcut imposi­
departe in posteritate. Este — le celei mai autoritare perso­ volum nici prin originalitate. maioresciană, acea critică „ju ­ unei tradiţii progresiste, in­ nea sarcină însă cere de la oa­ trece cu vederea nici limitele bilă farsa culturală. Reputaţi­
în momentul de faţă — cazul nalităţi dintre anii 1861 (anul Şi, îhtr-adevâr, aşa este. Cum decătorească", normativă, stituind, printre altele, cele­ menii publici o minte aspru acestei personalităţi atît de ile dârîmate de el nu s-au
lui Titu Maiorescu, de la a că­ mai putut reface. Admirăm şi
rui moarte se împlinesc 50 de R m n B B n s astăzi verbul lui critic, sobru
ani. personalitate de o mare şi incisiv, demnitatea lui pole­
forţă spirituală, care prin gîn- mică de la care nu s-a abă­
direa sa limpede şi elegant tut niciodată, prin evitarea
sfîrşit de veac a) TITU MAIORESCU Şl CULTURA ROMÂNEASCA
sistematizată, prin activitatea oricărui atac personal, prin
sa de îndrumător sever în do­ menţinerea în singurul plan
meniul culturii, a dominat al ideilor. Acţiunea criticii
întregul culturale a lui Maiorescu a
XlX-lea şi a pus una dintre fost salubră. Mi se pare de
cele mai solide pietre de te­ netăgăduit că, dacă opera şi
melie la ediliciul culturii acţiunea lui n-ar fi existat, ar
noastre moderne. fi lipsit un factor preţios din
Tinereţea lui Titu Maiores­ terminării studiilor) şi 1917. se explică atunci covârşitoa­ contestată de către unii dar bra colecţie de documente disciplinată şi o inimă puru­ complexe. Concomitent cu dezvoltarea modernă a cultu­
cu s-a desfăşurat sub semnul La numai 23 de ani ajunsese rea inlluenţâ pe care a avut-o cu efecte atît de pozitive şi Hurmuzaki. Tot aşa se expli­ rea onestă. Unde aceste în­ monumentalul edificiu cultu­ rii şi literaturii noastre. Di­
precocităţii. Fiu al profesoru­ rector al Universităţii din în epocă, influenţă ale cărei atît de oportună în acel mo­ că şi mult discutata sa „teo­ suşiri lipsesc şi se înlocuiesc ral pe care. cu competenţă, cu recţia progresului nostru a
lui ardelean Ion Maiorescu, laşi, iar la 26 de ani membru efecte se resimt pînă azi în ment al evoluţiei noastre cul­ rie a formelor fără fond", ca­ prin simulări, acolo este da­ talent şi vocaţie, l-a înălţat, trecut şi prin Maiorescu".
işi desăvîrşeşte studiile medii al Academiei, sau, după titu­ cultura noastră ? Titu Maio­ turale. Totodată Maiorescu a re, cu toate limitele ei, fiind toria criticei de a lovi râul Maiorescu a rămas, pe par­ Implinindu-se o jumătate
la Viena. iar studiile superi­ latura vremii, al Societăţii A- rescu şi-a desfăşurat activita­ fost avantajat de faptul că în fond bine intenţionată, a a­ pentru a pregăti binele". Nu­ cursul întregii sale vieţii, o­ de veac de la trecerea sa în
cademîce. A încetăţenit atît
tea intr-o epocă încă neorga­
vut marele merit de a fi ba­
oare şi le lace la universită­ de utilele conferinţe de popu­ nizată, dominată de manifes­ poseda un foarte acut simţ al rat calea mediocrităţii, a non­ mai bazat pe o atare concep­ mul politic conservator, re­ împărăţia umbrelor, ne oprim
realităţii, a ceea ce era sau
ţie a putut Criticul să contri­
oricărui
radicalism
fractai
ţile din Berlin şi Paris, fără larizare ştiinţifică, „prelecţi- tări contradictorii, care de nu util şi oportun într-un a­ valorii şi a imposturii în do­ buie ia înveşnicirea în con­ social, fidel monarhiei şi. im­ o clipă din cotidienele noastre
îndeletniciri spre a-i închina
sâ se limiteze la o specializa­ uni populare" — cum le nu­ multe ori se anulau reciproc. numit moment istoric. Aşa se meniul vast al culturii. „Lu­ ştiinţa românească a operei plicit, simpatizant al politicii omagiul posterităţii în a că­
re îngustă. Aprofundează de­ mea el, a întemeiat o puter­ Se simţea nevoia unei perso­ lace că a continuat şi a dus crările mele literare — scria unui Eminescu sau Cai agiale prusace, în ciuda intereselor rei dreaptă judecată a crezut,
nică societate literară, „Juni­ nalităţi de prestigiu care să la o strălucită finalizare cam­ Titu Maiorescu — nu sînt şi să îndrume literele româ­ imediate ale ţârii. Cu toate incredinţîndu-i opera unei
opotrivă filozofia, istoria, fi­ mea", a condus „Convorbiri aibă autoritatea de a decide pania antîlatlnistă începută născute dintr-un spirit de ne pe linia „realismului popo­ acestea, contribuţia sa la fâ-
lologia, estetica şi dreptul, e- literare", una dintre cele mai fără ezitări direcţia ce trebuia încă de Russo, Alecsandri. I. blîndeţe. Ele sînt o critică, a- ran", prefigurînd, încă îna­ urrea culturii României mo­ întregi vieţi.
laborîndu-şi în mod deliberat râspîndite şi influente reviste urmată în cultura româneas­ Chica, Al. Odobescu, sau că cleseori amară, in contra unor intea lui Garabet Ibrâîleanu, derne rămîne incontestabilă RADU CIORANU
I