Page 61 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 61
■^CQ’H na/i
H unrtfoarg-D evb
VUITA TOVARĂŞULUI
PROLETARI DIN TOATE ŢARIEB, 0N1Ţ1VAI
ION GHEORGHC
ÎN OLANDA
HAGA — 18 Trimisul special securitate deplină a regiunilor rul extraordinar şi pîenipoteru»
Ager preş, Mircea Moarcâş. din centrul Olandei, situate ţiar a l' Republicii Socialist?
transmite : Marti dimineaţa, a sub nivelul mării. România la Haga, George Eli-
doua zi a vizitei oficiale a pre Acum, în fiecare an, mii şi an. a oferit o recepţie, in sa
şedintelui Consiliului de Mi mii de persoane — turişti, spe loanele Hotelului Wittcbrug.
niştri al României în O cialişti din tonic părţile lumii La recepţie au participat : Piet
i PAGINI — 25 BAN! landa. premierul Ion Gheorghc veniţi în Olanda, se opresc să de Jong. preşedintele Consiliu
ANUL XIX. NR. 3902 MIERCURI 19 IULIE 1967 Maurei*. însoţit de Cornel iu admire şi să studieze marile lui dc Miniştri al Olandei, Jo-
Mânescu, ministrul alacerilor lucrări dc amenajare datorită seph Luns. ministrul afacerilor
externe. Angelo Miculcseu, cărora a (ost scoasă de sub ape externe, P. Lardinois, minis
prim-vicepreşedinte al Consi şi dală în folosinţa omului o tru] agriculturii şi piscicultu
liului Superior al Agriculturii, suprafaţă de teren de 220.000 rii. general de corp de armată
şi Georgc El ian. ambasadorul hectare. Sînt faimoasele ,.pol- Baluinde de Mortangevs, şeful
dere“ din nordul ţării — cu-
ADUNAREA ACTIVULUI DE BAZA cu avionul deasupra regiunii vînt olandez, caic înseamnă pă- Regina Olandei. J. Mazur*,
Haga. a părăsit
României la
ceremonialului Majestâţii sale
Haga pentru o scurtă călătorie
preşedintele primei Camere a
mint îndiguit.
de sud-vest a Olandei, acolo
Sub aripile avionului oficial
a!
unde este în curs de realizare se află întinderi nesfîrşite ce Statelor Generate. G. Nader-
horst. prim-vicepreşedinte
grandiosul plan Delta" de ză se conturează cn o adevărată celei de-a doua Camere a Sta
găzuire a apelor mării şi a ce hartă la scară reală, impres-o- telor Generale, general H Zi-
lor trei mari fluvii care se nantă imagine a pământurilor el.slra. preşedintele Comitetu
AL MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE Meuse şi Escaut. străbătute de mari viaducte şi sonalităţi marcante ale vietit
lui şefilor de stat-major. per
cucerite dc oameni în lupta cu
varsă în Marca Nordului : Rin,
marea. Pe aceste
pămînturi.
repre
politice, parlamentari,
Oaspeţii romani sînt însoţiţi
de Joscph Luns, ministrul de autostrăzi ultramoderne, se zentanţi ai unor mari-firme in
externe olandez, .1. Ranitz. di dezvoltă o agricultură, horti- dustriale şi comerciale, oameni
rector general în Ministerul A cu 1 tură şi zootehnic înflori de ştiinţă, cultura şi artă. zia
facerilor Externe. Haverkorn toare. rişti olandezi şi străini.
van Rijsowijk. ambasadorul Preşedintele Consiliului dc Au luat parte J. Graham,
Olandei la Bucureşti, şi alte Miniştri al României. Ton ambasadorul Liberiei-la Haga.
persoane oliciale. In timpul că Gheorghc Maurer. a transmis decanul corpului diplomatic,
lătoriei. Jomkheer van der felicitări călduroase specialiş şefii altor misiuni diplomatice
Brandeler, expert al lucrărilor tilor olandezi pentru realizări acreditaţi în capitala Olandei,
..Delta", a dat explicaţii ample le lor de renume mondial şi a precum şi Bustamante Y Ri-
Intre 15 şi IR Iulie, Ia Casa de cultură a M A I. din Capitală, şi guvern in domeniu! asigurării securităţii statului, a ordlnel pu oaspeţilor. urat noi şi noi succese tuturor vero, preşedintele C urţii'Inter
a avut loc adunarea activului de bază al (Ministerului Afacerilor blice, apărarea proprietăţii socialiste şl personale a cetăţenilor, a Conceput în anul 1953 — du celor care. prin munco lor asi naţionale de Justiţie de la Ha-
Interne, care a analizat activitatea desfăşurată de acest m inister dre ptu rilor şi intereselor legale ale oam enilor m uncii. V o rb ito rii pă marile inundaţii care au a duă şi tenace, zâgăz.uiesc sti gn. . ’
In lum ina documentelor Plenarei Com itetului Central al P artidu au subliniat rezultatele pozitive obţinute, precum şl lipsurile şl coperit o suprafaţă de aproape hiile apei. Au participat, de asemenea.
La amiază, oaspeţii români
lui Comunist Român din 26—27 iunie a.c. Au luat parte condu m anifestările negative care au existat in munca organelor m inis 160.000 hectare, pe care se afla s-au înapoiat la ITaga. Corneliu Mânescu, ministrul
peste 000.000
o populaţie de
afacerilor externe. Angelo Mi-
cerea m inisterului, directori generali, comandanţi de m ari n n llu ţl terului. de loeu’tori — planul ..Delta" ★ culescu, prim-vicepreşedinte al
şl unităţi, directori din unităţile centrale şi regionale de securitate Ei au relevat adeziunea deplină a tu tu ro r lucrăto rilor dbi cuprinde lucrări de mare an ITAGA IR — Trimisul spe Consiliului Superior al Agricul
şi de m iliţie, şefi de servicii, secţii şi birou ri din aparatul central (M.A.L la politica internă şi externă a P artidului Comunist Român vergură. unice în lume în fe cial Agerpres. Mircea Moarcâş. turii. Mircea Bălănescu. amba
şl regional, secretari de consilii politice şi ai com itetelor de partid, şi a guvernului, au exprim at hotărirea lo r de a-şi aduce Întreaga lul lor. care. printr-un sistem transmite : Cu prilejul vizitei sador. director în Ministerul A-
precum şi alte cadre cu funcţii de răspundere din aparatul cen impresionant, de baraje şi e oficiale în Olanda a preşedin farerilor Externe şi alte per
contribuţie la înfăptuirea acestei politici. cluze. urmăreşte recuperarea telui Consiliului de Miniştri soane oficiale române. ■
tral şi regional, de securitate şi de m iliţie. unor noi.şi importante tere al României. Ion Gheonzhe Recepţia s-a desfăşurat în-
In cuvintul său, tovarăşul Cornel Onescu, m inistrul afacerilor nuri acoperite de ape, cu o Maurer, marţi scara, ambasado tr-o atmosferă cordială.
La lucrările adunării au participat tovarăşii Nicolae Ceauşcscu, interne, a asigurat conducerea de partid şi de stat că întregul
Chivu Stoica, Em il Bodnaraş, Iile Verdet, Vasile Patilineţ.
personal al m inisterului va îndeplini cu abnegaţie toate m isiunile
La discuţii au luat cuvintul cadre cu munci de răspundere încredinţate de partid şi guvern, va s lu ji cu credinţă şi devotament
din conducerea m inisterului şi din direcţiile regionale, comandanţi cauza partidului, a întregului popor m uncitor, va munci neobosit
de unităţi, secretari ai consiliilor politice şi al com itetelor de pentru perfecţionarea continuă a m uncii lo r in spiritu l ind icaţiilo r La întreprinderea agricolă de stat Petreşti
partid. date de Comitetul Central al P artidului Comunist Român.
Participanţii Ia dezbateri an supus unei profunde analize acti P rim it cu puternice şi vil aplauze, a luat cuvintul tovarăşul
vitatea desfăşurată de organele m inisterului, in decursul anilor, Nicolae Ceauşescu, secretar general al Com itetului Central al
Se pun în valoare noi resurse
pentru îndeplinirea sarcinilor de răspundere încredinţate de partid P artidului Comunist Român.
pentru creşterea rentabilităţii
CUV)\TAREA TOVARĂŞULUI Deşi a trecut o perioadă re rii temeinice a posibilităţilor e oameni care au dovedit trage
xistente pentru sporirea
lativ
scurtă de la adoptarea
pro
ţinută pentru bunul mers al
Hotărîi ii Plenarei C.C. al ducţiei de lapte şi scăderii chel re de inimă şi preocupare sus
P.C.R. din 27-28 martie a.c. cn tuielilor pe unitatea de produs treburilor In cadrul întreprin
privire la îmbunătăţirea con s-a ajuns la concluzia că sc derii. Pe această cale se va
duceri), planificării, finanţării pot reduce cele trei posturi de realiza o economie anuală de
şi organizării gospodăriilor a brigadieri. Pînă nu demult peste 150.000 Ici la fondul de
gricole de stat, în unităţile a la brigăzi se întîlneau o salarii.
gricole de stat din regiunea serie de neajunsuri, datorate Multă grijă s-a acordat şi re
noastră s-au făcut paşi însem faptului că nu exista o răs distribuirii utilajelor. Analizîn-
Stimaţi tovarăşi, industrializai ea socialistă a ţă a realităţii, a cerinţelor şi le drepte lipsurile, ia toate măsu lorlalte unităţi ale Ministeru naţi pe calea aplicării sarcini pundere concretă pe fiecare du-se temeinic posibilităţile e-
rii, in dezvoltarea agriculturii, gilor dezvoltării sociale. rile necesare pentru a asigura lui Afacerilor Interne, educării lor reieşite din hotărîre, care lucrator. îndeosebi este vorba xistenle penlru executarea in e
Daţi-mi voie să vă transmit mersul necontenit înainte al politice, ideologice a acestora, vor avea ca efect creşterea ren despre tehnicienii cu selecţia,
dumneavoastră, tuturor lucră in înflorirea ştiinţei şi cultu In momentul de faţă, între ţării. ridicării nivelului lor de pre tabilităţii fiecărei unităţi. O se cu însămînţârile artificiale şi poca optimă a tuturor lucrări
lor agricole prin folosirea
la
rii, în toate compartimentele
torilor din aparatul securităţii gul nostru popor munceşte cu Este cunoscut că revoluţia şi gătire profesională. Sînt cu mi rie de măsuri în această direc veterinari care fiind traşi la întreaga capacitate a utilajelor,
fie stat şi din celelalte unităţi vieţii sociale. entuziasm pentru înfăptuirea construcţia socialistă s-au des ile activiştii de partid şi de stat ţie s-au iniţiat şi la I.A.S. Pe răspundere pentru orice defi s-a ajuns la concluzia că se
Ministerului Afacerilor Schimbări de importanţă is programului trasat de Congre făşurat în condiţiile unei ascu care au fost trimişi în această treşti. In legătură cu adaptarea cienţe semnalate în cadrul poale renunţa Ia 2 combine
.nterne, un salut călduros din torică au avut loc în struc sul al IX-lea al partidului, ţite lupte de clasă, în cursul perioadă să lucreze în securita din mers la forma îmbunătă brigăzilor aveau posibilitatea pentru cereale păioase, 2 com
partea Comitetului Central al tura social-economică a ţării : pentru realizarea obiectivelor căreia politica partidului nos te şi in celelalte unităţi ale M i ţită ele conducere şi organizare sâ dea vina unul pe altul. A bine pentru recoltat porumb. 3
partidului, Consiliului de Stat a fost lichidată exploatarea cincinalului. După cum ştiţi, tru s-a înfruntat cu politica nisterului Afacerilor Interne ; a activităţii am solicitat tova cum fiecare are in răspundere semănători mecanice şi la alte
şi guvernului Republicii So omului de către om şi o dată planul producţiei industriale foiţelor reacţionare, fiind în ci şi-au îndeplinit în condiţii răşului inginer Vinţilâ Avram, efectuarea tratamentelor, a în- maşini, penlru care se plăteau
cialiste România. (Aplauze). cu ea clasele exploatatoare ; pe primul an şi jumătate al bune sarcinile încredinţate, au directorul unităţii, să ne rela sămînţârilor şi furajarea a cile amortismente însemnate fără ca
relaţiile de producţie socialis cincinalului a fost nu numai vinsă pas cu pas opoziţia cla
In cadrul consfătuirii, acti te au triumfat în întreaga e- realizat, ci şi depăşit, asigurînd selor exploatatoare care urmă reuşit sâ desfăşoare o activita teze despre acţiunile întreprin 17(1-180 vaci. ele sâ fie folosite. In legătură cu
vul de bază al Ministerului conomîe naţională, la oraşe în continuare un ritm înalt de reau să-şi menţină privilegiile, te rodnică. Comitetul Central se pînă acum şi cele ce se vor Un alt specialist, medicul ve redistribuirea utilajelor se ri
Afacerilor Interne a dezbătut şi sate. Clasa muncitoare de dezvoltare acestui domeniu ho- să împiedice realizarea aspira şi Consiliul de Miniştri dau o iniţia în continuare. Iată con terinar Ilarie Bolea, se preo dică din nou problema încă ne-
pe larg, cu spirit de răspun vine an (le an tot mai puter târîlor al economiei naţionale. ţiilor oamenilor muncii. In a- apreciere deosebită muncii or semnate cîteva aspecte mai cupă de. activitatea brigăzilor rezolvală, ca forul tutelar sâ
dere, în lumina holărîrilor re nică. îndeplinindu-şi cu cinste Succese însemnate s-au obţi ceastâ luptă grea cu clasele ganelor de securitate şi celor semnificative reieşite din dis zootehnice de la Cîlnic şi Viu- acţioneze cu operativitate pgn-
centei plenare a Comitetului misiunea istorică de clasă con nut în 1966 în producţia agri exploatatoare, cu (oi ţele reac lalte unităţi ale Minjsterului cuţie: gard, iar inginera Maria Florea tru preluarea acestora de că
Central al partidului, princi ducătoare a societăţii noastre colă, iar perspectivele recolte ţionare. interne şi externe, ro Afacerilor Interne, aportului Ţinînd seama de faptul că a preluat conducerea brigăzi tre alte unităţi.
palele probleme ale activităţii socialiste, ţărănimea coopera lor acestui an sînt de aseme lul hotărîtor l-au jucat masele lor la obţinerea marilor înfăp gospodărirea judicioasă a po lor de ci mp şi viticolă de la Un aspect negativ se semna
desfăşurate pînă în prezent de tistă s-a transformat într-o nea îmbucurătoare. populare, partidul, politica sa tuiri ale poporului român pe tenţialului economic nu este Cîlnic. Demn de remarcat este lează şi în ce priveşte trecerea
acest important organ de stat. clasă nouă, care joacă un rol marxist-leninistă. uriaşa sa ac- calea construirii socialismului. posibilă fără a asigura o con că în urma aplicării acestei la noua formă de evidenţă con
precum şi sarcinile sale de din ce în ce mai important în Se realizează cu succes pre ctivitate de mobilizare a po Pentru activitatea rodnică de ducere ştiinţifică a procesului măsuri se resimte un interes tabilă. domeniu in care pînă a-
viitor. vederile privind dezvoltarea porului. Partidul s-a sprijinit pusă pînă acum, felicit din toa_ de producţie, ca o primă mă mai mare din partea specialiş rum nu s-a întreprins nimic.
întreaga viaţă economicâ-so- învăţământului de toate gra
Aşa după cum este cunoscut, cialâ a României ; intelectua dele, activitatea de cercetare pe clasa muncitoare, pe ţărăni tă inima. în numele conducerii sură înfăptuită pe această linie tilor şi a celorlalţi lucrători Se pare că dacă în celelalte
in perioada care a trecut de litatea, ale cărei rîiuluri au ştiinţifică, activitatea cultu me şi intelectualitate, bucurîn- de partid şi de stat, pe lucră se înscrie repartizarea specia faţă de soarta producţiei. Con sectoare de activitate se fac e
la Congresul al IX-lea, parti crescut continuu în anii con rală, ridicarea nivelului de du-se de adeziunea deplină a torii Ministerului Afacerilor liştilor la conducerea directă cludent este exemplul brigăzi forturi susţinute pentru aplica
dul şi guvernul avi iniţiat şi strucţiei socialiste. participă viaţă al întregului popor. Ca tuturor oamenilor muncii, fără Interne. (Aplauze prelungite). a activităţii brigăzilor. Astfel, lor de la Cîlnic. unde în anii rea prevederilor holărîrii parti
înfăptuit o serie de măsuri de activ la vasta operă de fău urmare a dezvoltării continue deosebire de naţionalitate, care Tovarăşi, unui număr de patru specia trecuţi s-a constatat că fie dului. în birouri lucrurile se
care brigadier se străduia să-şi
lişti, care înainte îndeplineau
mare însemnătate pentru îm rire a noii orînduiri sociale. a democraţiei socialiste, se lăr l-au urmat cu încredere în Vorbind despre succese, con funcţii de natură administrati asigure mijloacele necesare urnesc mai greu din loc.
bunătăţirea aclivilăţii noastre Alianţa dintre clasa muncitoa geşte tot mai mult participa toate împrejurările. Politica sider totodată necesar să men vă. li s-a încredinţat sarcina de pentru realizarea planului, fără Tn timpul scurt care a trecut
în diferite domenii ale con re şî ţărănime — baza orîn- rea activă a maselor la rezol partidului a repurtat în aceas ţionez şi neajunsurile manifes a-l interesa prea mult dacă de la adoptarea hotărârii cu
strucţiei socialismului, ale vie duîrii noastre socialiste — se varea treburilor de stat şi ob tă luptă o victorie strălucită, tate în activitatea securităţii şi a răspunde de rezolvarea pro cealaltă brigadă are condiţii de toate că rezultatele practice nu
ţii economice şi sociale. Comi ridică pe o treaptă tot mal şteşti. la elaborarea şi înfăp care se oglindeşte in măreţele celorlalte unităţi ale Ministe blemelor ce se ridică în privin a-şi executa In timp lucrările. s-au materializat încă. se poa
ţa organizării muncii, folosirii
tetul Central — organul su înaltă pe măsura perfecţionă tuirea politicii partidului şi transformări revoluţionare în rului Afacerilor Interne. In raţionale a utilajelor şi a for In prezent .specialistul este di te aprecia că activitatea în ca
prem al partidului între con rii continue a relaţiilor so guvernului. făptuite în viaţa socială a ţârii, concepţia partidului nostru, a ţei de muncă în cîte două bri drul întreprinderii cunoaşte o
grese — examinează în mod ciale. în mersul înainte al României naliza critică şi autocritică a găzi, care nu conturul viitoare rect interesat ca ambele bri îmbunătăţire continuă. Specia
Se poate spune deci că si
liştii urmăresc cu mai mult in
aprofundat tonte aspectele e In ambianţa marilor prefa tuaţia politică, economică şi so pe drumul prosperităţii. Clasa activităţii este o condiţie esen lor ferme. Inginerul Cornel Re- găzi să obţină rezultate cit mai teres şi răspundere desfăşura
muncitoare, ţărănimea, intelec
bune.
senţiale ale muncii de partid ceri pi in care trece ţara noas tualitatea — întregul popor a ţială pentru lichidarea lipsuri- mete. de pildă, conduce activi Paralel cu trecerea specialiş rea procesului de producţie, lu
şi de stat. stabilind căile şi tră, sub îndrumarea atentă a cială din ţara noastră este devenit stăpîn pe destinele pa tatea celor trei brigăzi zooteh tilor la conducerea aclivilăţii cru concretizat în starea bună
metodele în vederea ridicării partidului şi guvernului, a în foarte bună, că. într-o atmosfe triei. făuritor al vieţii sale noi. (Continuare în pag. a 2-a) nice de la Petreşti, avînd un e de producţie, s-a făcut şi o re de dezvoltare a culturilor şi în
întregii noastre activităţi pe tregii societăţi, creşte un tine ră de entuziasm creator şi de (Aplauze). fectiv de peste 800 bovine, din ducere a posturilor inutile, ră- grija manifestată faţă de soar
o treaptă superioară, corespun ret viguros, devotat patriei, încredere în ziua de mîine, in care 560 vaci. In urm* studie mînind ca lucrători numai acei ta producţiei animaliere.
viitorul luminos al patriei, în
zător cerinţelor actuale ale orînduiiii socialiste, dornic să tregul popor român îşi consa In lupta complexă care a
trebuit dusă în procesul revo
dezvoltării societăţii. înveţe,' să-şi însuşească como cră energia şi puterea de mun luţiei şi construcţiei socialiste
In contextul acestor preocu rile ştiinţei şi culturii univer că operei de edificare socialis cu forţele reacţiunii interne şi
pări generale, conducerea sale, să se pregătească temei tă. înfăptuirii programului externe, un rol însemnat a re
partidului a analizat în u lti nic pentru viată, pentru mun partidului de dezvoltare m ulti venit organelor de securitate Şi
ma vreme şi activitatea M i că, pentru a duce mai departe laterală a României pe drumul celorlalte unităţi ale Ministe
nisterului Afacerilor Interne şî cu succes măreaţa operă de civilizaţiei şî progresului. (A- rului Afacerilor Interne. Ca in
a stabilit măsuri de perfec edificare a socialismului şî co plauzc). strument al puterii oamenilor
ţionare a muncii acestuia — munismului în România. Orîn- Numeroasele întâlniri ale muncii, al partidului şi statu
lucru deosebit de necesar în d ui rea noastră a deschis fe conducerii de partid şi de stat lui, chemat să apere cuceririle
condiţiile transformărilor pro meilor largi posibilităţi de a- cu oamenii muncii din diferite revoluţionare ale celor ce mun
funde petrecute în viata socie f:rmare în viaţa socială, le-n regiuni, din întreprinderi, uni cesc împotriva uneltirilor şi ac
tăţii noastre, ale etapei desâ- creat condiţii penlru a-şi pune tăţi agricole, instituţii de ştiin ţiunilor duşmanilor construcţi
vîrşîrii construcţiei socialis tot mai mult in valoare ta ţă şi cultură, manifestările de ei socialiste — securitatea şi-a
mului. lentul şi aptitudinile, energia, entuziasm care au avut loc eu îndeplinit în bune condiţii me
Consfătuirea aclivuluî dc spiritul gospodăresc. aceste ocazii sînt o expresie nirea sa. Activitatea organelor
bază al Ministerului Afaceri In ţara noastră au fost în vie a legăturii strînse dintre de securitate este o parte in
lor Interne se înscrie în preo lăturate pentru totdeauna ine partid şi popor, a încrederii tegrantă a activităţii generale
cupările generale ale conduce galităţile şi discriminările de nemărginite a oamenilor mun a statului socialist, rezultatele
rii partidului de a se consulta natură naţională ; toţi oame cii în politica marxist-leninis- muncii lor oglindindu-se in
pe larg asupra problemei'»! nii muncii, fără deosebire de tâ a partidului şi guvernului, succesele de ansamblu ale ţării
politicii interne şi externe cvi naţionalitate, muncesc umăr care corespunde pe deplin in noastre.
activul de partid si de str.t. la umăr pentru înflorirea pa tereselor şi aspiraţiilor lor fun Desigur, în primii ani după
cu masele largi ale întregului triei comune. înfăptuiesc nea damentale. (Aplauze). înfiinţare, organelor de secur:-
nostru popor, crcmdu-se astfel bătut politica internă şi ex tale le-au lipsit experienţa şi
condiţii ca hotârîrilc adoptate ternă a Partidului Comunist Orînduirea noastră socialistă priceperea, uneori au prim it şi
să corespundă cit mai bine Român. (Aplauze). şi-a dovedit pe deplin superi îndrumări greşite, dar, în an
sarcinilor actuale ale dezvol Schimbări profunde au loc oritatea, forţa şi trăinicia de samblu, putem spune că ele au
tării si totodată să asigure în conştiinţa oamenilor mun granit; putem alirma cu. de corespuns misiunii pentru care
participarea largă a activului cii, în etica socială. în con plin temei că niciodată nu au au fost „create, şi-au îndeplinit
de partid şi de stat, a mase cepţia despre viată, despre în fost atît de strins unite mase cu cinste şi devotament sarcî-
le largi ale oamenilor muncii
lor la înfăptuirea lor. Tn a de la oraşe şi sate in jurul .nile.încredinţate de partid şi
ceasta constă, de altfel, foiţa datoririle cetăţeneşti ale indivi partidului şi guvernului, nicio guvern (Aplauze), aducind 6
şi tăria partidului, a orîndui- dului; patriotismul socialist re dată mi au fost atît de mari contribuţie însemnată Ja înfăp
riî noastre socialiste. (Aplau prezintă o uriaşă forţă motrice prestigiul şi autoritatea parti tuirea politicii generale a .parti
ze). în asigurarea progresului eco dului nostru în faţa întregului dului şi statului. Doresc, de a
nomic şi social al României.
România socialistă înfăţişea Un rol hotărîtor in realiza popor. (Aplauze). semenea, să subliniez.aici con?
ză tabloul unei ţâri în plin a- rea acestor mari victorii ale Subliniind mările realizări tribuţia adusă de unităţile mi
vinl economic, politic şi so poporului român îl are vasia obţinute in anii socialismului, litare ale Ministerului de In
cial ; patria noastră înaintea activitate organizatorică şi po nu putem să nu relevăm însă terne în întreaga perioadă a
ză în ritm rapid pe drumul litică/ desfăşurată de partidul că în uriaşa noastră activitate luptei împotriva elementelor
progresului si civilizaţiei, al comunist, politica sa justă, ba de construire a noii orînduiri reacţionare, pentru apărarea
bunăstării materiale şi spiri zată pe aplicarea creatoare a sociale s-au manifestat şi lip cuceririlor revoluţionare ale
tuale a poporului. După cum oamenilor muncii. Partidul a
se ştie, într-o perioadă relativ marxism-leninismului la con suri. s-au comis şi greşeli. Este acordat o atenţie deosebită a- ExecuLarea arăturilor de vară în vederea însămînţării culturilor duble se impune ca o necesitate imediat după
scurtă, poporul român a ob diţiile concrete ale ţării noas însă caracteristic faptul că sigurăriî cu cadrele necesare a eliberarea terenului. La cooperativa agricolă de producţie Sintandrei, mecanizator-ii Oclavian Fiiip şi Gheorghe Ştef,
ţinut succese remarcabile în tre, pe studierea aprofundată partidul a ştiut şi ştie să în organelor de securitate şi a ce executind această lucrare pe o suprafaţă de 17 hectare. Tofo : V. ONOIU