Page 62 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3902
^Ls.'soaiBia
C l b i N T A R E â TO V ARĂŞ U LU I
NICOLÂE CEAUŞESOEI m in
isc! o m
(Urmare din pag. I) evidenţă şi ceea ce a fost bun loc o oarecare stare de auto- vitate specială — trebuie să sa activitate în faţa partidului
şi ceea ce a fost râu, de a ana linişlire şi aulomuUumire. Au lucreze în strînsâ legătură cu şî guvernului şi sîntem încre
liza cauzele fenomenelor nega apărut unele manifestări de organele de partid şi sub con dinţaţi câ se va strădui să lu
Idr şi greşelilor, pentru ridica tive pentru ca ele să nu se slăbire a vigilentei fată de creze astfel Incit să corespun
rea întregii noastre activităţi mai poată manifesta niciodată, acţiunile elementelor descom ducerea acestora, ţinind sea dă pe deplin încrederii acor
la nivelul cerinţelor dezvoltării pentru a asigura perfecţionarea puse, care încearcă să aducă ma ca toate măsurile pe care date ; dorim tuturor tovarăşi
societăţii socialiste; totodată a întregii noastre activităţi. (A- prejudicii economiei naţiona le iau să asigure munca paş lor din securitate succes de
ceasta este o dovadă a forţei plauzc). Este adevărat că ase nică a celor ce muncesc, să plin in activitatea lor.
partidului şi regimului nostru menea stări de lucruri aparţin le, construcţiei socialiste. Şi a împiedice orice activitate de M-am oprit în mod deosebit
socialist.’ trecutului şi unele chiar tre supra acestei laturi s-a vor spionaj împotriva patriei, să asupra activităţii organelor
Pe drept, în cuvîntul lor. u cutului îndepărtat, că în de bit în plenară, s-a discutat şi contribuie la întărirea şi lăr de securitate, dar în cadrul Fondurile de investiţii desti s-a realizat pînă la această da cele de distribuţie a apel, sta
nii tovarăşi s-au referit la fap cursul anilor, şi în special în în cadrul activului de partid girea continuă a influentei şi Ministerului Afacerilor Inter nate dezvoltării continue a po lă 5G,(J la sută din planul anu ţia de compresoare şi altele
tul că în decursul anilor, mai ultimii ani, s-au luat măsuri al lucrătorilor Ministerului autorităţii partidului nostru ne îşi desfăşoară activitatea tenţialului economic al raionu al. I. F. Baia de Criş 53 la su Nu putem fi mulţumiţi nici
ales în perioada de început, în holârîle penlru curmarea ori Afacerilor Interne .şi consider în rîndul maselor largi popu - şi alte unităţi, care, de ase lui Brad au sporit <Je la un an tă, I. G. O. 57,G la sută şi şan cu faptul câ din totalul obiec
activitatea organelor de securi că nu este necesar să mai in lare. Organele de securitate menea, au un rol important la altul. Pentru anul în curs, tierul T R.C H, 49.5 la sută. tivelor de investiţii, un număr
tate a lipsit uneori discernâ- cărui fel de abuzuri, pentru sist. E de la sine înţeles câ nu trebuie să se bazeze pe spriji în viaţa societăţii noastre. Aş valoarea lucrărilor de investi Merită sâ fie evidenţiat, dc de 9G au realizări sub 50 la su
mîntul politic, nu s-a făcut dis respectarea riguroasă a legali există nici un temei, mai cu nul larg şi permanent al ma dori sâ menţionez cu deose ţii se ridică aici la aproape 100 asemenea, faptul că echipele tă faţă de plan. Asemenea o
tincţie între activitatea duşmă tăţii socialiste. Organele de seamă pentru lucrătorii dm selor, al întregului nostru po bire rolul sî sarcinile impor milioane lei, din care cea mai conduse de comunişti se situea biective sînt: instalaţiile de e
noasă, îndreptată împotriva cu partid exercită un control tot securitate şi din Ministerul por Cu „cît vor fi mai puter tante ce revin miliţiei atît în mare pondere o au fondurile ză în fruntea celor care au ob vacuare a apei de la orizontu
ceririlor revoluţionare ale po mai larg asupra activităţii or Afacerilor Interne, de a se nice legăturile lor cu măsele apărarea avutuluî obstesc, cît destinate creşterii rezervelor de ţinut cele mai bune rezultate rile 180 şi 2G0 Valea Morii,
porului şi unele manifestări le ganelor de securitate. Plenara lăsa pradă autolini.ştirii si au- de oameni ai muncii, cu cît şî în lupta împotriva diferite minereu la I. M. Barza şi E M. în realizarea sarcinilor de plan. rostogolul colector la orizontul
gate de procesul firesc de Comitetului Central a insistat lomulţumirii. toate măsurile pe care le iau lor infracţiuni sau abateri de Bâiţa, deschiderii cîmpului mi Multe din asemenea exemple 250-290 Musariu, circuitul de
transformare a conştiinţei şi a însă asupra acestor probleme In orientarea activităţii a- se vor baza pe respectarea cu la normele de convieţuire so nier Mesteacăn al I M. Ţebea, le întilnim la I. M. Barza (echi la suprafaţa puţului central
modului de a gîndi al oameni pentru că le-a socotit de im paralului securităţii de stat, sfinţenie a legalităţii socialis cială. Făta îndoială câ şi în achiziţionării şi montării de u pele conduse de Nicolae Vădan, Hîrnicu (toate la I. M. Barza),
lor. Din această cauză s-au co portanţă principială pentru Comitetul Central pleacă de te, cu atît vor fi mai bine pri acest domeniu de activitate tilaje la întreprinderile minie care lucrează la galeria trans galeria transversală spre blo
mis unele abuzuri şi încălcări îmbunătăţirea radicală a acti la faptul că în urma uriaşelor mite de întregul popor şi se re, construcţiilor social-cultura- versală Valea Morii, Nicolae cul G şi galeria direcţională
ale legalităţii socialiste, au fost vităţii organelor de securitate, transformări petrecute în so vor bucura de sprijinul lui avem o serie de rezultate bu leşi îndeosebi a construcţiilor Chiţac de la sectorul 330 Mu- est la I. M. Ţebea. Aceeaşi si
luate împotriva unor cetăţeni pentru dezvoltarea şi perfec cietatea românească, a lichi unanim. In munca organelor ne ; organele noastre de mi de locuinţe în oraşul Brad. Ţi- sariu, Viorel Hetcu. Gheorghe tuaţie se găseşte şi la şantierul
măsuri care nu au fost Justifi ţionarea continuă a democraţi dării exploatării omului de că de securitate trebuie să treacă liţie reuşesc din ce in ce mai nînd seama de amploarea şi Vasilovici şi Augustin Sicoe). T.R.C H. — blocurile B5 şî B24
cate de actele şi manifestările ei socialiste, pentru întărirea tre om, a victoriei depline a ca un fir roşu respectarea le bine să-şi îndeplinească rolul importanţa lucrărilor, comite Şi brigăzile conduse de Nicolae — la racordul de apâ-canaliza-
şi misiunea încredinţată. Nu
legăturilor partidului şi statu
lor. Au fost din păcate şi ca lui cu masele largi ale între socialismului a dispărut baza galităţii socialiste, a legilor pot însă sâ nu subliniez fap tul raional de partid a acordat Cristea. Terente Câsâlean Şi re. iluminat public, drumuri şi
zuri de abuz împotriva unor socială a reacţiunii, s-a îngus patriei noastre, mnnifestîndu- o atenţie deosebită pregătirii loan Lazăr care lucrează la la alte lucrări de amenajări ex
activişti de partid şi de stat gului popor. tat şi continuă să se îngusteze se cea mai mare fermi tul câ în lupta pentru apăra condiţiilor tehnico-materiale în deschiderea minei Mesteacăn, terioare între blocuri, unde rit
rea avutului obştesc continuă
care, în anumite împrejurări, Plenara a reafirmat cu tărie cîmpul de activitate al ele tate în apărarea interese vederea executării şi dării în au înregistrat depăşiri de 14-21 mul de execuţie este încă ne-
au avut păreri diferite cu pri necesitatea de a fi luate toate mentelor duşmănoase. Progre lor socialismului, ale poporu sâ se mai manifeste neajun folosinţă la termenele stabilite satisfăcâtor
vire la unele aspecte ale liniei măsurile pentru respectarea sul nestăvilit al vieţii econo lui. ale patriei noastre socia suri — unele dintre ele foarte a obiectivelor prevăzute în pla Deficienţele amintite puteau
politice, sau au comis greşeli strictă o legalităţii, pentru ca mice şi sociale a ţării, activi liste. serioase. nurile de investiţii. In acest PEJANÎiERELE fi evitate dacă unităţile de
în activitatea lor. In loc ca a nici un cetăţean să nu poată tatea ideologică educativă a Stimaţi tovarăşi, Se mai găsesc încă elemen scop. organizaţiile de partid şi construcţii nu urmăreau exe
semenea probleme să fie solu fi atestat fără un motiv înte partidului, a societăţii socia te înapoiate care sustrag bu conducerile tehnico-administra- cutarea de lucrări cu aşa-zisă
ţionate prin discuţii partinice, meiat şi dovedit, pentru ca nici liste, realitatea însâsi — cel In măsurile luate penlru nuri din avutul obştesc, dela tive ale unităţilor beneficiare şi productivitate ridicată, nu ne
ele au fost deferite uneori or un activist, şi, in general, nici mai convingător argument al îmbunătăţirea activităţii orga pidează fonduri materiale şi te sâ asigure din timp lucră DE glijau finisajele şi alte lucrări
de construcţii au (ost îndruma
ganelor de securitate, creîn- un membru de partid, să nu superiorităţii orînduirii noi — nelor de securitate, a tuturor financiare şi, din păcate, nu „mărunte". Organizaţiile de
du-se condiţii pentru ameste poată fi anchetaţi sau atestaţi au exercitat o influenţă pu organelor Ministerului Aface întotdeauna organele noastre rile cu proiecte şi documenta partid, îndeosebi cele de la şan
cul acestora în viaţa de partid, fără aprobarea organelor de ternică asupra multor elemen rilor Tnlerne, Comitetul Cen de miliţie şi celelalte organe ţii. finanţarea, exproprierile, u tierele T R.C H. şi T.C.M.M.,
prejudiciindu-se grav autorita partid. te provenite din vechile clase tral porneşte de Ia necesita chemate sâ apere avutul ob tilajele. materialele şi toată nu au reuşit sâ desfăşoare o a
forţa de muncă necesară în aşa
tea şi rolul conducător al parti Este ştiut că în diferite do exploatatoare, sau care au a tea ca întregul conţinut al a ştesc îşi îndeplinesc cum tre fel, îiicît lasfîrşitul semestrului CONSTRUCŢII * 20 semenea muncă politică în rîn
dului. menii ale vastei şi tot mai parţinut unor organizaţii po cesteia să corespundă tot mai buie îndatorirea Este necesar dul salariaţilor ineît să mobi
Comitetul Central a conside complexei activităţi dc con litice reacţionare. Debarasîn- bine evoluţiei funcţiilor statu ca faţă de aceste elemente să I.sâ (ie executat cel puţin 50 la lizeze tot colectivul la realiza
rat necesar să se oprească a strucţie a socialismului persis du-se de prejudecăţi şi influ lui, dezvoltării democraţiei so se creeze o puternică opinie sută din planul anual de inves rea ritmică a sarcinilor ce le
supra lipsurilor şi greşelilor tă o serie de neajunsuri, de de cialiste. întăririi continue a u- publică de masă, un climat tiţii. Aşa se face câ. faţă de la sută faţă de sarcina de plan. revin, n-au luat la timp mă
sâvîrşîte in trecut pentru a su fecţiuni, de lipsuri, supuse, pe ente străine, cea mai mare nităţîi întregii noastre naţiuni. care să facă imposibilă comi anii trecuţi, toate unităţile nu Rezultate dintre cele mai sem surile cele mal potrivite pen
blinia inadmisibilitatea unor a drept cuvînt, în ultimul timp, parte a acestor elemente s-au Accentul principal al muncii terea unor astfel de acte anti intrat în acest an mult mai nificative au mai obţinut echi tru respectarea riguroasă a
semenea practici în activitatea unei critici serioase din partea încadrat într-o activitate ones securităţii trebuie pus în ac sociale. Pînă la urmă. lovind pregătite în vederea executării pele conduse dc loan Vancu şi graficului de lucru, pentru
organelor noastre de securitate conducerii de partid şi de stat, tă. spre binele lor şi al pa tualele condiţii pe lupta îm în proprietatea oamenilor sarcinilor de plan la investiţii. Ionii Cosma de la I. F. Baia de combaterea actelor de indisci
în viitor. Asemenea stări de lu precum şi a opiniei publice, în triei. se bucură dc toate drep potriva activităţii duşmănoa muncii, ele capătă caracterul Pentru ca ele să primească Criş. comuniştii loan Găianu. plină ce s-au manifestat Ele
cruri se impuneau analizate cu scopul lichidării lor cît mai turile şi libertăţile garantate se a spionajului străin, pe a- unor acte contrarevoluţionare, sprijin permanent şi compe Nicolae Dineş şi Emil Pîrvn de n-au reuşit încă sâ atragă toa
atit mai mult cu cît, în trecut, rapide Este firesc ca lipsurile de regimul nostru tuturor ce pârarea intereselor statului profund dăunătoare construc tent, membrii comitetului raio la şantierul TR.CH. te forţele de care dispun în
vreme îndelungată s-a căutat care se răsfrîng asupra mase tăţenilor patriei. In acelaşi nostru socialist, pe asigurarea ţiei socialiste şî trebuie tra nal de partid şi alţi activişti de Cu toate rezultatele bune ob vederea realizării sarcinilor de
să se minimalizeze gravitatea lor populare să facă obiectul timp, nu putem să nu ţinem muncii paşnice de construcţie tate ca atare. Sînt, desigur, li partid au prim it sarcini con ţinute în realizarea sarcinilor mare răspundere ce revin con
unor încălcări şi abuzuri. Or. criticii cetăţenilor, Criticarea seama câ mai sînt unele ele socialistă a poporului român. nele defecţiuni în domeniul crete pentru a ajuta organiza dc pian in sectorul de investi structorilor. In viitor, comite
chiar dacă acestea nu au avut de către masele largi a neajun mente din rîndul fostelor cla (Aplauze). Lărgirea continuă a ordinci financiare şi al disci ţiile de bază şi conducerile u- ţii. trebuie sâ arătăm câ în a tul raional de partid le va spri
amploarea şi gravitatea celor surilor constituie un sprijin pe se exploatatoare sau din rin- democraţiei socialiste presu plinei economice ; in această nilăţilor în realizarea sarcini cest domeniu s-au semnalat şi jini mai mult în exercitarea
petrecute în alte ţâri socialiste, care organele de partid şi de dul foştilor membri a» orga pune participarea tot mai ‘ac privinţă, în cadrul acţiunii de lor de plan. S-a urmărit îndeo o sene de deficienţe. Mai exis dreptului de control şi a celor
nu se poate să se treacă cu u- stat îl primesc în activitatea nizaţiilor reacţionare, fasciste tivă a maselor atit la viaţa îmbunătăţire a conducerii şi sebi ca ele sâ desfăşoare o sus tă încă obiective de investiţii, lalte atribuţii ce le revin. în
şurinţâ peste ele. Trebuie, lor şi, in acelaşi timp, o dovadă — e drept din ce în ce mai politicâ-socială, cît şî la lupta organizării economiei, vor tre ţinută muncă politică în rîndul unde ritmul execuţiei este sub viaţa şantierelor şi faţă dc câ^
de asemenea, subliniat că şi în a încrederii cetăţenilor in or puţine — care continuă să împotriva a tot ce este vechi bui luate măsuri pentru creş tuturor salariaţilor de pe şan cel realizat pe raion. La I. M. poartă ţoală răspunderea.* J
România au fost manifestări ganele de part'd şi de stat că privească spre ti^ecut, şi nu s-ar şi perimat, la apărarea orîn terea răspunderii faţă de gos tiere. să-şi întărească rînduri- Tobe a. de exemplu, realizarea O analiză mai profundă a
de sustragere a organelor de rora li se adresează şi de la ca da înapoi chiar de la acţiuni duirii noastre socialiste. Toc podărirea avutului obştesc, le cu cei mai bum şi înaintaţi planului anual dc investiţii la cauzelor râmînerilor în urmă
securitate de sub controlul re aşteaptă măsuri de îndrep ostile. Este incontestabil că mai îmbinarea luptei organe pentru lichidarea manifestări muncitori, să-şi repartizeze 20 iunie era de numai 41 la arată câ. dacă toate organiza
partidului. Aşa cum s-a subli tare. Desigur, nu se poate scă posibilitatea lor de a acţiona lor de securitate cu participa lor de birocratism care favo mai judicios forţele în cadrul sută din care la lucrări minie ţiile de bază voi reuşi sâ mo
niat. pe drept cuvînt, in plena pa din vedere că elementele este foarte limitată, e> negâ- rea şi aportul maselor largi rizează abuzurile şi înlesnesc formaţiilor dc lucru. Periodic, re în regie proprie 42,2 la .sută, bilizeze toate forţele colectivu
ra Comitetului Central, era duşmănoase folosesc cîteodală sind nici un fel de sprijin în populare oferă garanţia zădăr infracţiunile şi, cîteodală, îm în (ala constructorilor au (ost iar cele in antrepriza şantieru lui. sâ folosească mai bine re
greu să se pătrundă la Minis neajunsurile în scopuri ostile, rîndul poporului român. Dară nicirii oricăror activităţi în ping chiar )a ilegalităţi, Desi prezentate expuneri pe diferi lui T.C.M.M. 3G.n la sută In ul zervele existente, sâ dirijeze cu
terul Afacerilor Interne, con- dar noi trebuie să ştim să de- asemenea elemente pot găsi dreptate împotriva patriei gur, ele nu pot în nici un caz te teme legate de folosirea ju timul caz. rămînerile în urmă mai multă competenţă întrea
siderîndu-se amestec în activi-., -osebim activitatea răuvoitoare vreodată sprijin undeva, apoi noastre. (Aplauze). sâ justifice infracţiunile sau dicioasă a timpului dc lucru şi sînt la cele din incinta princi ga activitate de pe şantiere,
tatea-ncestuî sector, de care ni- de criticile îndreptăţite, juste, acesta poale veni numai din Creşterea rolului conducător sâ determine o atitudine in dc respectarea disciplinei In pală unde realizările reprezin prinlr-o susţinută muncă po
meiiii<Anici o secţie sau ,orcan exprimate de oamenii muncii. afară, de ..la cercurile reacţio al partidului în întreaga viaţă dulgentă fată de asemenea producţie, tă numai 28 la sută In antre litică, vie şi creatoare, obiec
de partid nu se puteau ocupa. Trebuie să spunem că a e nare, imperialiste. Nu trebuie social-economică a ţârii face acte. Este necesar ca organele Este pozitiv faptul câ in n- priza acestui şantier sînt obiec tivele prevăzute în planul de
Asemenea stări de lucruri au să uităm că atîta timp cît e necesare măsuri holârîle pen de miliţie, de procuratură şi tive rare nici acum nu sînt a- investiţii în acest an vor fi re
avut loc atit la regiuni şi ra xistat în trecut tendinţa, şi . xistă imperialismul şi inacţiu tru întărirea controlului si în justiţie sâ dovedească mal cest an organizaţiile dc bază tacale ca : împrejmuirea incin alizate integral. Trebuie să ac-
din păcate nu a dispărut cu
ioane, cit şi la Ministerul Afa desăvîrşire, de a privi cu sus nea mondială, se menţine şi drumării de către partid a or multă exigenţă si operativita din sectoarele de investiţii s-nu tei. platforma la staţia dc sor lionâm încă de pe acum pen
cerilor Interne. Or, e de înţeles piciune sau de a considera pericolul unor acţiuni îndrep ganelor de securitate, la toate te împotriva tuturor încălcări întărit cu încă 10 membri dc tare. iluminatul exterior, lăm- tru ca tonte organizaţiile de
că nici un fel de caracter se chiar manifestare duşmănoa tate împotriva ţârilor socialis nivelele. Organele de partid lor legilor stalului. In mod partid şi — ca urmare a unei puria. baia. sala de apel. bi partid, conducerile unităţilor
mai bune repartizări a lor în
cret sau de conspirativitate nu te, deci si a tării noastre. Ex trebuie să acţioneze pentru o- deosebit consider câ este ne rourile şi alte lucrări în valoa beneficiare şi de construcţii,
putea şi nu poale fi motiv să orice critică la adresa nea perienţa arată câ serviciile 1‘ientarea şi îndrumarea per cesar ca procuratura şi justi producţie — s-a ajuns ca peste re de peste 1 milion de lei. De sâ ia cele mai energice mă
de sustragere de sub contro junsurilor existente în dife străine încearcă să recruteze manentă « lucrătorilor din ţia să fie mai exigente, sâ li 70 la sută din formaţiile de lu şi conducerea şantierului a lu suri pentru îndeplinirea exem
cru sâ fie încadrate şi conduse
rite sectoare de activitate. Ase
lul activităţii partidului a u menea mentalitate constituie din rîndul elementelor înapo securitatea de stat, asigurîud chideze atitudinea de indul de comunişti. In mare măsură, at în ultimul timp o serie de plară a fiecărui obiectiv d o ^ -
nui organ, cu atît mai un anacronism, o manifestare iate. descompuse, tot felul de ca în activitatea acestora să genţă manifestată fală de au acest lucru a determinat rea măsuri bune privind organiza vestiţii din acest an. pentfu vi»-'
rea muncii, totuşi
rezultatele
mult a organelor de securitate a vechiului, un mod nejust agenţi, pentru a-î folosi în do nu se mai repete sub nici o torii unor abuzuri, ilegalităţi, lizarea planului anual de In în prezent nu sînt rele dorite. sigurnrea de pe acum a tutu
care, prin specificul muncii şi de a înţelege cerinţele dez meniul spionajului economio formă stările de lucruri ne sustrageri din avutul obştesc. Mai ales că sînt obiective cu ror condiţiilor lehnico-materî-
atribuţiunilor lor, trebuie să se voltării sociale, şi care ponte şî militar, pentru acţiuni dău gative din trecut, creînd con Orice indulgentă faţă de aceş vestiţii pe ansamblul raionu termene expirate, nu se acţio alc necesare îndeplinirii planu
afle permanent sub îndruma deveni o frinâ in perfecţiona nătoare construcţiei socialis diţii pentru îmbunătăţirea tia constituie, în fond. o în lui (pînă la 20 iunie a.e.), în nează încă destul de hotărît lui de investiţii pentru anul
rea şi controlul organelor de rea activităţii, in calea mersu te, intereselor generale ale po muncii organelor de secui i la curajare pentru acte antiso proporţie de 50.14 la sută. Din pentru terminarea şi darea lor viitor.
partid. Numai astfel se poate lui nostru înainte. porului. Pentru a unelti îm te, în pas cu cerinţele actua ciale, răsfrîngîndu-se negativ cele 107 obiective, 22 au fost în folosinţă : asu se întîmplâ
asigura o activitate corespun potriva cuceririlor revoluţio le ale dezvoltării societăţii. asupra mersului înainte al so cu staţia de încărcare a cărbu IOAN MANATE
zătoare, se pot evita abuzu Aici s-au subliniat o serie nare ale poporului român, Trebuie subliniat încă o dală cietăţii noastre. terminate şi date în folosinţă nelui. reţelele de canalizare şi secretar nl Comitetului
raional Brad ol P.C R.
rile şi greşelile. de aspecte ale acestor tendin cercurile imperialiste şl ser necesitatea ca şi organele de Atributiuni sporite au şl ser iar la G9 au fost înregistrate
O serie de neajunsuri au fost ţe, ele au fost relevate şi în viciile lor de spionaj nu se partid regionale să tragă în viciile de circulaţie ale m ili realizări între 50 şî 90 la sulă.
posibile datorită faptului că plenara Comitetului Central pot bizui decît pe asemenea văţăminte din neajunsurile din ţiei şl celelalte organe şk ser Cele mai bune rezultate au fost
multe măsuri de importanţă al partidului şt de aceea, nu elemente, pe rămăşiţe ale fos trecut, să acorde mai multă vicii dîn Ministerul Afaceri obţinute la I. M. Barza unde
deosebită pentru viaţa ţării doresc să mă mai opresc asu telor clase exploatatoare, pe atenţie decît pînă acum în lor Interne.
noastre, au fost luate în tre pra lor. Consider însă că orga foşti membri ai organizaţiilor drumării concrete a muncii Organele M A. I.. procu
cut fără o analiză temeinică şî nele de securitate, organele reacţionare, fasciste, care, în organelor de securitate, edu ratura şi justiţia sînt che Citiţi „Agricultura socialistă"
o dezbatere colectivă în orga Ministerului Afacerilor Inter loc să se încadreze în muncă cării lucrătorilor din M A I. mate să acţioneze cu fer
nele de conducere ale partidu ne trebuie să tină seamă de a- cinstită pentru progresul ţării In acest spirit, plenara Co mitate pentru asigurarea res
lui. Plenara Comitetului Cen ceastâ problemă în activitatea noastre, sînt gata să se pună mitetului Central a adoptat şi pectării drepturilor prevăzute L O T O caic vă Informează săptăm înal despre ce este nou şi
tral a socotit necesar să ia ati lor de viitor. Activitatea organe în slujba reacţiunii străine, măsuri organizatorice privind în Constituţie şi in legile ţării REZULTATELE TRAGERII înaintat in practica şi ştiin ţa agricolă din ţară şi de
tudine hotârilâ faţă de aceste lor de securitate trebuie îndrep să-şi trădeze patria, să-şi vîn- îmbunătăţirea activităţii M i pentru toţi cetăţenii patriei peste hotare.
stări de lucruri, să ia toate mă tată numai împotriva elemen dâ poporul pentru un pumn nisterului Afacerilor interne. noastre ; ele trebuie sâ veghe AUTOTURISMELOR
surile pentru ca ele să nu se telor care se dedau la acţiuni de arginţi. Crearea Consiliului Securităţii ze la respectarea prevederilor din 18 Iulie 1907 Paginile revistei mai cuprind ru b rici ca:
mai poată repeta niciodată. ostile construcţiei socialiste, Faţă de asemenea elemente, Statului — organ colectiv ce-şi privind egalitatea în drepturi — dialog redacţie — c itito ri,
Un vechi dicton spune că care atentează la cuceririle organele noastre de securita desfăşoară activitatea în ca a tuturor cetăţenilor, fără deo 1AZA I — vitrin a cu varietăţi
lupta justifică totul. El este în revoluţionare ale poporului, te trebuie să-şi menţină trează drul Ministerului Afacerilor sebire de naţionalitate. Aceste li 11 47 12 39 — interviul nostru
să numai în parte adevărat. care se pun în slujba reac- vigilenţa revoluţionară, pentru Interne — urmăreşte să asi instituţii au datoria sâ asigu 2: 13 GG 35 30 — in obiectiv
Desigur. în vălmăşagul bătăli ţiunii străine, devenind prin a le zădărnici orice acţiune gure ca cele mai imoortante re ca toţi cetăţenii sâ poată 3: HG 22 74 70 — din program ul de radio şi televiziune etc.
ilor revoluţionare, în focul aceasta trădători de patrie îndreptată împotriva patriei. probleme să fie dezbătute în găsi sprijin şî ajutor atunci 4: 27 G7 52 13
luptei de clasă, dură şi aspră, In legătură cu aceasta, tre (Aplauze). Faţă de agenţii colectiv, pe baza unei analize cînd într-un fel sau altul le 5: 25 58 75 37 Revista se poate procura la vînzarea cu bucata
este posibil să se facă şi gre buie menţionat că în urma reacţiunii străine, de trădăto temeinice a faptelor, evitîn- sînt lezate interesele şî drep G: 40 18 47 9 prin unităţile cooperatiste şl prin unităţile P.T.T.R.
şeli. se pot ivi şi cazuri de ne succeselor mari obţinute de rii patriei şi ai intereselor du-se practicile greşite din tre turile prevăzute în Constitu 7: 47 10 G3 18 Abonamentele se fac la oficiile şi agenţiile P.T.T.R.,
dreptăţi. de suferinţe individu poporul nostru în construcţia poporului român se impune o cut. Se ştie că măsurile din ţia si legile tării. Aceasta con H: fii 75 GG 87 factorii poştali şi difuzorii de presă săteşti.
ale nejustificate. Dar. privind economică şi socială, în orga atitudine fermă, necruţătoare. domeniul securităţii statului stituie o îndatorire de onoare 9: 28 89 16 11
retrospectiv desfăşurarea revo nele de securitate şi în cele Apărarea securităţii statu au mari implicaţii politice, a organelor de miliţie, a pro 10: 44 9 86 G8
luţiei şi construcţiei socialiste, lalte organe ale Ministerului lui, lupta împotriva acţiunilor sociale, atît interne, cît şi in curaturii si justiţiei si consi
noi avem datoria de a pune in Afacerilor Interne şi-a făcut duşmănoase constituie o pro ternaţionale. ele angajează derăm că pentru îndeplinirea FAZA A II-A
blemă a întregului partid, a tara. partidul. întreaga socie ei trebuie acţionat cu mai 11: 75 5G 78 G3
întregului nostru popor. Ea tate Introducînc! regulile de multă fermitate si hotărire : 12: 43 5G 89 48 întreprinderea raională de
impune sporirea vigilenţei din care nm vorbit mai înainte, este una din cerinţele de bază 13: 18 :ig 75 14
ale dezvoltării continue a de
Masă oferifă în cinstea partea activiştilor de rolului •asigurăm ca măsuri ce privesc mocraţiei noastre socialiste, 14: 53 38 72 45
partid
II
15: 36
G
21
şi de stat. ridicarea
viata politică,
economică si
organizaţiilor de partid şi ob socială a poporului, dezvolta care asigură participarea tnt FAZA A f 11-A industrie locală Alba Iulia
mai activă a tuturor cetăţe
participanţilor şteşti, îmbunătăţirea multila rea sa. să nu mai pontă fi lua nilor patriei la întreaga viaţă 16: 48 49 15 78 Angajează imediat 30 bărbaţi necaîificaţi Ia sec
terală a muncii de
te de un singur om. indiferent
educare
patriotică a cetăţenilor. Fie cine ar fi el. ci să fie rodul politică şi socială. 17: 7G 3 89 14 torul ceramic Sintim bru.
Comitetul Central al Parti subliniez câ aprecierile date a care cetăţean trebuie să fie judecăţii şi gîndirii colective. In condiţiile social-politice 18: 10 30 35 HO Se asigură cazarea.
dului Comunist Român, Consi supra muncii tovarăşilor care conştient de răspunderea ce Subliniem toate acestea întrn- actuale ale ţârii noastre, per 19: 27 15 48 55 Salarizarea în acord.
liul de Stat şi Consiliul de M i lucrează în acest sector atît de o are faţă de progresul gene cît se pare câ în trecut nu a fecţionarea activităţii organe FAZA A IV-A
niştri au oferit marţi dupâ-a- însemnat nu pot fi diminuate ral al patriei, pentru apăra fost înţeleasă suficient aceas lor de securitate, a tuturor or 20: 82 73 40 37 In fo rm a ţii suplim entare se pot obţine de la ser
miazâ, la Snagov, o masă în prin criticile făcute unor nea rea cuceririlor noastre revo tă problemă în activitatea Mi ganelor M A I, constituie o viciul personal, telefon 503 Alba Iulia.
cinstea participanţilor la adu junsuri. Secretarul general al luţionare. Organizaţiile de nisterului Afacerilor Interne. sarcină deosebit de actuală şi Fond dc premii : 2.505.061 Ici
narea activului de bază al M i CC. al PC.R. a exprimat în partid şi obşteşti, instituţiile Fără îndoială că noua or importantă pentru dezvolta
nisterului Afacerilor Interne. crederea în faptul că toate ca de stat trebuie să se preocu ganizare, oricît de bună’ ar fi, rea societăţii. O condiţie a ri
Au luat parte tovarăşii drele clin M A.I. şi organele sa pe îndeaproape de educarea şi nu poate face minuni dacă nu dicării continue a nivelului I.MT.F SEBEŞ
Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoi le vor lupta pentru a imprima reeducarea unor categorii de este aplicată cum trebuie. Este muncii tuturor lucrătorilor din
ca, Emil Bodnaraş, Alexandru activităţii lor un spirit tot mal oameni apartinînd fostelor necesar ca munca noului or domeniul securităţii si celor
Bîrlâdeanu, Paul Niculescu- partinic, pentru a deveni clase exploatatoare, sau care gan de securitate să stea per lalte unităţi ale M A I este Planul tematic de inovaţii pe anul 1967
Mizil. Ilie Verdeţ, membri şi luptător» fermi pentru cauza s-au aflat sub influenţa gru manent în atenţia partidului imbunătâlirea pregătirii lor
membri supleanţi ai Comite comunismului în România. părilor politice reacţionare. şi statului, asigurîndu-se ana profesionale, ridicarea nivelu
tului Executiv ol CC. al Tovarăşul Cornel Onescu. Viaţa arată că întotdeauna lizarea cu toată răspunderea a lui lor politic, ideologic, lărgi
P.C R., secretari ai C.C. al ministrul afacerilor interne, a problemelor ce-i stau in faţă, rea orizontului lor de cultu
P C.R., vicepreşedinţi ai Consi dat glas sentimentelor de fier serviciile de spionaj se folo studierea lor sub toate aspec ră generală. Aceasta Ie dă po Nr. Denumirea temei de inovaţii Situaţia actuală şi Ce sc urmăreşte prin
liului de Stat şi ai Consiliului binte recunoştinţă ale tuturor sesc de slăbiciunile si trăsă tele, o bună informare pen sibilitatea de a înţelege mai cri. dezavantajele prezentate tema de inovaţii
de Miniştri. lucrătorilor ministerului pen turile negative de caracter ale tru ca toate hotâririle să fie bine menirea si rolul pe care
In aceste zile, a spus tovară tru grija şi atenţia acordate dc unor oameni, pentru a-i atrage luate in deplină cunoştinţă Ie au in societatea noastră, de L Instalaţie mobilă uşoară Pornirea autocamioanelor Sc urmăreşte realizarea
şul Nicolae Ceauşescu în toas conducerea partidului şi statu în activitatea duşmănoasă. De de cauză. Practica dovedeşte a-si îndeplini în condiţii tot producătoare "de aburi ne- şi tractoarelor se face foar- unei Instalaţii uşoare, mo-
tul său, s-au dezbătut în adu lui. pentru înaltele aprecieri cu aceea, este necesar ca orga că pe baza unor informaţii mai bune sarcinile ce le sînt cesară p o rn irii autocamioa- te greu în tim pul iernii ne- bile care să poată fi trac-
narea activului de bază din privire la munca organelor nizaţiile de partid să dezvolte încredinţate.
Ministerul Afacerilor Inter Ministerului Afacerilor Inter o puternică opinie împotriva greşite se ajunge la măsuri şi îmi exprim convingerea că nelor şi tractoarelor în tini- cesitînd tim p penlru incâl- lată de autovehicule.
ne probleme deosebit de im ne. Vorbitorul a subliniat an mentalităţilor înapoiate, a vi concluzii eronate, dăunătoare activul de bază al Ministeru pul iernii, Ia coloana auto zire.
portante privind orientarea pe gajamentul solemn al întregu ciilor, să desfăşoare o largă In lumina ultimelor evenimen lui Afacerilor Interne, toţi lu şi tractoare.
viitor a activităţii. Faptul că lui personal al ministerului de activitate educativă pentru te internaţionale apare şi mai crătorii din M.A.T.. vor munci
plenara Comitetului Central al a munci cu si mai multă pa dezvoltarea spiritului de răs necesar ca organele de secu cu şî mai multă hotârîre pen 2-
partidului a analizat aceste siune şi holârîrc, de a-şi dă pundere cetăţenesc, pentru res ritate să aibă capacitatea de a tru îndeplinirea sarcinilor de Banc pentru încercat ser- Se face em piric şi nu prc- Se urmăreşte reducerea
mecanismul l rinei
probleme arată preocuparea, rui întreaga energie, tot ce au pectarea secretului de partid studia cu toată seriozitatea mare răspundere ce le revin, vo mecanismul frin e i la au- zintă siguranţă în circula- accidentelor de circulaţie.
grija partidului ca activitatea mai bun pentru îndeplinirea şi de stat. pentru cultivarea materialul informativ, verif i - centru îmbunătăţirea genera tocamioanelc SR 113. ţie.
organelor Ministerului Aface oricărei misiuni încredinţate unor trăsături morale înain cîndu-1 în mod temeinic pen lă a activităţii organelor de
rilor Interne care au un rol de de partid şi guvern, pentru a- tate ca modestia, cinstea, so lru a avea certitudinea exac securitate si celorlalte unităţi 3. Dispozitiv de ridicat pie Se face em piric şi nu pre
seamă în statul nostru s5 se părnrea cuceririlor revoluţio brietatea. dragostea fată de tităţii sale, concordantei sale ale M AI., pentru creşterea Sc urmăreşte realizarea
îmbunătăţească, să aducă o nare ale poporului nostru. patrie si popor. (Aplauze). cu realitatea ; numai pe o ase contribuţiei lor la Drngresul sele grele, metoda hidrau zintă siguranţă în funcţio unei instalaţii practice ca
contribuţie tot mai valoroasă Inlîlnirea s-a desfăşurat în- Integrîndu-se acestei activi menea bază se pot stabili mă general al României socialiste. lică. nare. re sfi prezinte siguranţă în
la dezvoltarea generală a so tr-o atmosferă caldă, tovără tăţi generale a societăţii noas suri eficiente. Vă doresc succes în activi funcţionare şi asigurarea
cietăţii noastre socialiste A şească tre socialiste, organele de Consiliul Securităţii Statu tatea dumneavoastră. (Aplau securităţii m uncitorilor.
vem cadre bune şi doresc să (Agerpres) securitate — organe cu acti- lui va răspunde de întreaga ze prelungite, urale).