Page 63 - Drumul_socialismului_1967_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3902

Prefecţii lui Avram lancu: cc nu ştie m

A X E N T IE O altă călătorie în jurul vatică" pe fundul lacului să­ Tip nou de far de
rat Varna, la o adîncime de
lumii 10 metri. „Casa" lor, denumi­ automobil
tă 0Hebros-G7", este alcătuită
După Fiancis Chiehesler, un din trei încăperi — o cameră Inventatorul polonez A. O-
alt navigator englez, Alee de locuit, un laborator şi un grodnilc a patentat faruri de
Figura lui Axentie Sever a cu promptitudine. A făcut par­ 1848-1849, Axentie reuşi cu le­ Rose, in vîrstâ de 59 de ani, depozit. Aici. cei doi cerce­ automobil caic nu-i orbesc cu
rămas in amintirea poporului te din societatea „Frăţia", ală­ giunea sa să dezarmeze toate a părăsit duminică Portsmo- tători vor rămîne şapte zile. lumina lor pe conducătorii
nostru ca un munte de neclin­ turi de Bâlcescu şi ceilalţi re­ gărzile nobilimii maghiare, nu uth pentru a întreprinde, la Fi vor lucra cîte cinci ore pc autovehiculelor ce vin din di­
tit, dur şi aspru. Pe drept cu- voluţionari din Ţara Româ­ numai din jurul Blajului, ci şi bordul Unei mici ambarcaţi­ zi. iar restul timpului şi-l vor recţie contrară. Aceste foruri
vint el s-a bucurat de o mare nească. Revoluţia din 1848 a clin satele de pe cîmpie. A reu­ uni, o terhepară câlătore in petrece la fel ca pe uscat nu­ pot fi folosite la orice auto­
popularitate de care numai privit-o cu însufleţire şi dărui­ şit să stăvilească pustiitoarele jurul lumii. Rose va naviga pc mai câ în condiţiile unei sin­ vehicul şi acţiunea lor este e-
lancu a avut parte, devenind o re, fiind numit, alături de Tri- atacuri ale secuilor asupra sa­ acelaşi traseu străbătut de gurătăţi absolute şi a lipsei ficienlâ şi pe timp de ceaţă"
figură legendară. Acelaşi luciu boniu Laurean, de către guver­ telor româneşti şi să lichideze Chiehesler. Anul viitor, în complete de zgomot. Noile faruri ou vin grălar
l-a consemnat, în 1906, „Gaze­ nul provizoriu revoluţionar, cuibul de rezistenţă a nobilimii mai, solitaPul navigator spe­ Scopul acestei prime expe­ compus din plăci înclinate
ta Transilvaniei", cu ocazia comisar de propagandă în ju­ maghiare de la Aiud. care a că­ ră să se înapoieze în Anglia, rienţe subacvatice este de a sub unghiuri diferite. Luihiha
morţii prefectului alît de iubit deţul Ilfov. A fost trimis cu zut |a 8 ianuarie 1849. Legiu­ după ce va fi parcurs 25 000 culege date cu privire la po­ caic trece printr-uiv astfel de
de românii de pe Tîrnave şi din Aron Florian la Uraiova să în­ nea lui a luat parte la campa­ mile. sibilităţile omului de a trăi „filtru" se dispersează şi este
Jurul Albei : „Căci dacă Avram lăture autorităţile reacţionare nia din nordul Ardealului clin şi lucra sub apă. dirijată pe şosea, iluminînd un
lancu era o expresie vină al care nu vroiau să recunoască decembrie 1R48 La sfîrşitul sector de 3-30 m.
idealului şi a aspiraţiilor po­ guvernul provizoriu. lunii decembrie. Iui Axentie ii 9.000 de kilometri fără Autovehiculele înzestrate cu
porului, nu mai puţin cunoscut In timpul revoluţiei din 1848 reveni sarcina de a menţine re­ Cunrţ sintetic deosebit astfel de faruri trebuie să fie
era Axentie, despre care ştie din Ţara Românească, Axentie zistenţa în stînga Mureşului, escală echipate separat cu faiuri de
mic şi marc că a fost sufletul Sever devine omul de acţiune, îhcepînd de Ia Râzboîeni şi de rezistent la radiaţii fază mare.
organizaliunii şi acţiunii răz­ îşi maturizează concepţiile re­ pînă la Alba Iulia. formind Noul avion sovietic dc că­
boinice a legiunilor române în voluţionare şi îşi căleşte ca- flancul sting al liniei de rezis­ lători „lL-62" c u 186 de locuri Masluarea temperaturii
anii acela, şi că el a contribuit tenţă de pe Tîrnave A dat cî- a străbătut fără escală o dis­ Fuma „Herauesscholl", din
mult la apărarea eroică a mun­ teva bătălii îndrăzneţe cu oas­ tanţă de 9.000 dc kilometri in Hanau (R FC ), şi laboratoa­ planetei Uranus
ţilor Apuseni şi a forlăretei din tea Iul Bem la Blaj şi pe Tir- 11 oro. Avionul n decolat la rele de cercetări ale firmei
Alba Iul ia". nave. menţinîndu-şi poziţii în Murmansk, n trecut peste Ro­ „Siemens" au pus la punct un Temperatura planetei Ura­
Popularitatea lui Axentie a Din istoria slînga Mureşului pină în mar­ lul Nord. peste Insula NoVaia cnaiţ sintetic deosebit de re­ nus. a şaplea din sistemul so­
sporit şi mai mult datorită fap­ tie 1840. După căderea Sibiului Zemlia, peste oraşul Sveid- zistent la radiaţii. Acest cuarţ lar. a fost luată cu ajutorul
tului că după revoluţie s-a sta­ la 11 martie in mîna trupelor lovslc şi a aterizat la Mosco­ a fost supus în cursul experi­ undelor radio. Fa este între
bilit în locurile şi între oame­ străbună maghiare. Axentie se retrage va. La aterizare s-a constatat enţelor la o cantitate de ra­ peste 1G° şi sub 159°K, după
nii care i-au fost tovarăşi cre­ în părţile Albei, stabilindu-şi câ avionul mai dispunea dc diaţii egală eh aceea pe care cum relatează .1.'Klein şi V.
dincioşi in luptele din 1848­ sediul la Cricâii. Pînă la sfîr­ combustibil penlru încă o oră ar primi-o un satelit care a Seling, de la Observatorul ra-
1849, supravieţuind apoi celor a pămînvu'ui şitul revoluţiei el va acţiona cu de 2bor. răhias un an pe orbită şi el dioastronomic la Universităţii
mai mulţi dintre prefecţii şi legiunea sa în jurul oraşului Michignn.
tribunii revoluţiei. hunedorean Alba Iulia. incluzînd satele de La 14 iulie, noul avion a t- a dovedit proprietăţi izolan- Fi au efectuat un total de
Axentie Sever, pe numele lui la nord de Teiuş. podgoria Al­ fectuat prima cursă pc ruta le superioare în comparaţie cu 593 examene ale planetei, fo­
adevărat Ion Baciu, s-a născut bei şi valea Ampoiului. De a­ Moscova-Taşkent. In curlnd. acelea ale sliclei obţinute pc losind un radiolelescop cu un
in 1821 în satul Frîua (azi A- ceste meleaguri se va lega cel el va deservi numeroase lini; baza topirii cristalului de diametru de 85 picioare pc o
xentie Sever), pe Tîrnave. Pă­ racterul. Iorga îl caracterizea­ mai mult. deoarece, aici. el des­ Interne şi internaţionale, prin­ frecvenţă de 8 miliarde cirlî/
rinţii săi erau oameni cu pu­ ză cu cuvintele cele mai potri­ făşoară cea mai rodnică acti­ tre care cele care leagă capi­ rocă. sec. Temperatura obţinută, îh
ţină stare, reuşind astfel să-şi vite : „LI era dinainte cfştigat vitate revoluţionară pentru a- tala sovietică de Montrea!, Inventatorii săi sînt de pă­ combinaţie cu o măsurare an­
trimită copilul ]a şcoală... pentru cauza nealîrnării naţio­ pârarea rezistenţei româneşti Londra, Paris. rere câ acest cuarţ s-ar preta terioară a lemperaturii de 2.7
Cursurile elementare le-a făcut nale. In împrejurimile Bucu- din munţii Apuseni şi a cetăţii în mod deosebit la realizarea miliarde cicli/sec, arată câ
la Blaj între anii 1831-1835, ca reştiului, ca şi în Oltenia, el din Alba Iulia. ÎIebros-C7 spectrul de microunde al pla­
apoi să treacă la Sibiu, între merse prin sate propovăduind luiblourilor sau învelişurilor netei Uranus, spre deosebire
1835-1836, si din nou la Blaj in­ robilor noua evanghelie dc li­ proî. G1T ANGHFL Axentie Sever, după o fotografie din Jurul anului 18C0. Doi cercelâlori din Riovdiv bateriilor solare penlru sate­ de ol Ivii Jupiter, nu are o e­
tre 1840 şi 1846. bertate pe care el o va fi în­ au coborît cu o „casă s u b a c ­ liţi si rnbi’ie spaţiale. misiune sîncrotronâ puternică.
Axentie a găsit la tineretul ţeles altfel decît domnişorii
şcolar din Blaj o atmosferă ro­ franţuziţi din Bucureşti". Internarea de urgentă, pe o
mânească, plină de avînt revo­ După înăbuşirea revoluţiei perioadă de trei /un/, penlru
luţionar. Aici el cunoaşte pe din Ţara Românească, Axentie tratament. Boală giavă Iurtul
Bărnuţiu şi pe alţi studenţi, se reîntoarce în Ardeal cu un din avutul obştesc l
care au încercat să imprime plan de începere a revoluţiei
şcolilor din Blaj un caracter de in toată Transilvania, asemă­
luptă naţională şi democrati­ nător întrucîtva cu cel pe ca- Mila normatorului
că. să le facă focare de răspîn- re-1 va elabora comitetul revo­ să şi-o repare, Tribunalul
dire a ideilor revoluţionare în luţionar român după cea de a Bara de direcţie popular ol raionului Btad i-a Murgoci Dragomir eră nor-
sinul maselor populare. Con­ treia adunare de la Blaj. La li dat o „vacanta'1 de 6 luni. Cu matnr la I M. Barza. Om tare
trar acestor aspiraţii era epis­ septembrie 1848 ia parte la a­ După cc a ieşit pe două câ­ bilet de trimitere şi cu pază la milos si sărilor la nevoie, mal
copul Lemeny, care, în 1846, a dunarea grănicerilor din OrJat, rtiri din restaurant. Toma Sa- poartă, bineînţeles. ales atunci etnd nu dă din
intrat într-un grav conflict cu de unde, însoţit de 200 de oa­ vu. lost şofer la întreprinde­ buzunarul ptopriu, ci din al
o parte din studenţii neconfor- meni înarmaţi, pleacă la 14 rea dc explorări miniere s-a statului. L-a văzul el pe Săsio-
mişti ce au fost înlăturaţi. septembrie la cea de a treia n- urcat fn maşină, la volan. I Confuzie pa/co Ştefan, ajutor de miner
Printre cei 12 studenţi elimi­ dunnre de pe cîmpia Blajului, s-a ptirul cri pe patru roti se cum omoară timpul in mină şl
naţi se aflau, in primul rînd, njungînd la destinaţie cu 4,000 va tine mai bine dccit pe douti In capul lui Câtânici L loan i s-a făcut milă dc el. „Tre­
Axentie Sever şî Simion Băr- de ţărani strînşi pe drum. A- picioare. Şi, vesel nevoie ma­ din satul Romoşcl, (osl şei de buie să-l aful — şi-a spus nor-
nuţiu. lâluri de Iaticu, cu cei 6.000 de re, a pornit la drum. Dar pc parchet la LF. Orăştic, s-a pro­ maiorul. Nu lucrează dedt 2-3
Ca şi alţi tineri ardeleni stu­ moţi, Axentie cu oamenii săi măsuţa ce înainta şi lua viie- dus o contuzie. Ceva s-a de­ orc pe zi. cum să clştigc mal
dioşi. şi Axentie se hotărăşte nu format forţa care a dat a- zri. drumul parcti se îngusta reglat acolo In creier, incit o­ mult ?" $/ i-a ajutat. L-a pon­
şi caute norocul în Ţara clunurii din 16 septembrie si­ tot mai mult. La un moment mul începuse să confunde avu­ tai lictiv pentru primă de ros­
»mânenscâ. In 1847. cu o zes- guranţa şi încrederea deplină dat. cca/a bc(ici i s-a pus pe tul obştesc cu cel personal. A togol. Că Sestnpalco nu lucra
i. . ce se compunea clin doi cai. în justeţea hotârîrilor ei. Cu n- ochi, miinilc au scăpat volanul umblat el mult pe la medici la rcsioqoale. asia a contai
primiţi de la tatăl său. el tre­ ceastă ocazie Axentie Sever a şi... accidentul s-a ptodus. A să se vindece, dar aceştia nu moi puţin penlru Murgoci.
ce Carpaţii la Bucureşti unde a fost numit prefect al legiunii tamponai un alt autovehicul l-au pulul ajuta. Şi lotuşi, re­ Mare lucru mila omului! Din
găsit o societate românească de pe Tîrnave cu sediul la ce venea din partea opusă. mediul l-a găsii unde nu se bunătatea normatorului, ajuto­
mai înţelegătoare Şi cu vădite Blaj. El a reuşit, în scurt timp. Lucrătorilor dc miliţie ve­ aştepla de loc: la tribunal. rul de miner s-a ales cu o pri­
intenţii de a ajuta pe tinerii să-şi formeze o unitate destul niţi ia la(a locului, eroul beat Cum ? mă de 2.115 lei. fără sd mişte
ardeleni fugiţi de exploatarea de bine înarmată cu puşti şi ai tntîmpltirii de mai sus Ic-a Confundind avutul obştesc un deget.
unui Jug străin. La Bucureşti lănci, încorporînd oamenii din spus cti i s-a rupt bara de di­ cu cel personal. Cătănici a Lucrurile s-au aliat Insă şi.
a fost prolesor de limba latină satele de pe Tîrnave şi din recţie. Aceştia nu l-au crezut vjndul lemne dc loc din gesti­ atil milosul cit şi pomanagiul,
IR ^institute particulare apoi la părţile Vingardului şi Mihal­ insă pe cuvint dc onoare şi au une şi banii şi i-a insuşii. De, au ajuns pe banca acuzaţilor,
’ (folegiul ..Sf. Sn\ ra°. Aici a con­ ţului. Aven ca ajutor pe loco­ cercetai. Şi au constatat cu era omul bolnav. Miliţia. g ri­ la tribunal. Şi ca să nu se su­
tinuat să râmînă acelaşi înflă­ tenentul de grăniceri Mihai adevărat că o bară de direcţie julie. l-a trimis spre consulta­ pere. ou primit pedepse ega­
cărat revoluţionar înclinat spic Novac. se rupsese. Dar nu a maşinii, re la tribunal. Aici i s-au făcut le : cile un an de închisoare
fnple mari, gata să le execute In toamna şi iarna anului ci a şoferului. Ca să aibă timp toate analizele şi s-a dispus coreclională. R.l*. POLONA. — Un grup de oameni de ştiinţă şi tehnicieni de la Institutul de cerce­
tări nucleare din Lodz în colaborare cu Centrul de fizică experimentală al Universităţii
Fişe întocmite dc din Lodz avi realizat un novi tip de aparatură electronică pentru cercetarea radiaţiilor cos­
PAUL BÎRLADEANU mice.
Gîndirea economică
Noutăţi în Editura Academiei: a lui Nicolae Bâlcescu

nostru nr. 38GG am primit ur­
Lucrarea îşi propune să cla­ LA ĂRTIf-OLliLE CRIJICE mătorul răspuns: „Conducerea
Iobăgia în Transilvania, rănimii iobage. Autorul subli­ că în ansamblul istoriei feuda­ rifice poziţia de clasă a lui Uzinei de preparare a mine­
le, Transilvania şi-a avut con­
niază că acum iobagii se bu­
reurilor din Teliuc a analizat
cură de unele drepturi şi li­ diţiile şi particularităţile ei Nicolae Bâlcescu in condiţiile articolul şi a constatat câ cele
de la mijlocul
social-politice
în secolul al XVI*lea bertăţi, dar care treptat sînt a- proprii, cu fenomenele şi ex­ secolului trecut şi — pe aceas­
nulale, iar ei devin „legaţi dc plicaţiile ei aparte, in special tă bază — concepţia lui gene­ ALE ZIARULUI. ORGANELE semnalate în ziar sînt adevă­
glie". faptul că marea majoritate a rală social-politicâ şi ideologi­ rate. Ca urmare a nerespec-
Monografia tratează. în com­ Acest fenomen social-econo- populaţiei, fiind românească, că, subliniind îndeosebi gîndi­ târii termenelor de dare în
plexitatea vieţii feudale tran­ mic devine general in secolul nu era impusă la unele sarcini rea lui economică, atît în ce funcţiune a unor linii tehno­
silvănene, evoluţia iobăgiei. al XVI-lea, şi este tratat în feudale generale, ci avea obli­ priveşte unele probleme ale
Prima pacte a volumului, in­ partea a doua, intitulată „Pri­ gaţii aparte, râmase din vechi­ cercetării economice funda­ logice cît şi din cauza unor
titulată „Privire introductivă, vire generală, 1514-1600", cînd, me şi adoptate de feudalii un­ mentale, cit mai ales cerceta­ mohidraulic, deschiderea unor deficienţe de exploatare a in­
1437-1514", expune sintetic con­ o dală cu dezvoltarea sa, dome­ guri. rea de specialitate privind pro­ cursuri de calificare pentru stalaţiilor, în trimestrul IV
venţiile dintre ţărani şi nobili niul feudal încearcă să-şi or­ Din sumar : Dijmele ; Mono­ blemele concrete ale economiei VIZATE RĂSPUND cocsaii. S-n acordat o mai
în timpul răscoalei de la Bo- ganizeze producţia pe baze polurile seniorale ; Judecarea celor două ţâri române (pro­ mare atenţie muncii politice 19GG şi in trimestrul I ac.,
bîlna şi situaţia în preajma şi proprii, dar folosind intens iobagului : Dreptul de strămu­ blema agrară, politica econo­ de masă. In această direcţie uzina noastră a înregistrat
după răscoala condusă de Gh. mică preconizată de el şi pro­ comitetul de partid de la uzi­ importante pierderi de pro­
Dojn. analizează stadiul rentei forţa de muncă Iobagă. tare ; Legiurile din 1514 („Tri- bleme economice teoretice). na cocso-chimicâ a Iviat mă­ ducţie şi cheltuieli suplimen­
feudale şi sarcinile impuse ţă­ Prezenta monografie relevă partitum1’). Lucrarea subliniază contri­ Măsuri pentru tru îmbunătăţirea calităţii coc­ suri de renctivizare a gazetei
buţia originală adusă de Băl- sului. La indicaţia comitetului de perete, popularizarea re­ tare la preţul de cost. Defici­
eescu în rezolvarea acestor de partid s-a organizat p zultatelor şi experienţei pozi­ enţele au fost şi sînt pe cale
probleme, în comparaţie cu îmbunătăţirea consfătuire care o avut ca tive a cocsai i lor. organizarea de a fi lichidate. In această
predecesorii săi, şi caracteris­ temă îmbvinălâţiren calităţii unor concursuri gen „Cine ştie direcţie s-a stabilit şi aplicat
ticile poziţiei lui în lupta ideo­ cocsului. La aceaslă consfă­ meserie, cişligâ" ş.o.
logică desfăşurată in acel timp. calităţii tuire au participat specialişti, Măsurile aplicate şi cele ca­ vin complex de măsuri care
superioritatea gîndirii lui faţă cadre tehnico-inginereşli şi re vor fi Iviate în viitor au vizează creşterea indicilor de
de reprezentanţii boierimii muncitori din sectoarele fur­ dus şi vor dvice în continua­ ulilîzare a maşinilor şi insta­
feudale cît şi ai burgheziei li­ cocsului nale, aglomerare, cocserie, ser­ re la îmbunătăţirea calităţii laţiilor, îmbunătăţirea întreţi­
berale. viciul do cercetări şi controlul cocsului. nerii şi reparării maşinilor,
Sumar : Rădăcinile sociale a­ tehnic care au venit cu pro­
le gîndirii economice n lui N In ziarul nostru nr. 3842 a puneri şi măsuri menite să du­ respectarea procesului tehno­
Bâlcescu ; Personalitatea lui fost publicat articolul „O ini­ că la eliminarea deficienţe­ Reviriment logic, organizarea mai judi­
N Bâlcescu ; Analiza relaţiilor ţiativă care îşi păstrează ac­ lor semnalate. Dintre acestea cioasă a muncii ş.a. Majorita­
dc producţie feudale din Ţara tualitatea". In acest articol se amintim prelungirea timpului tea măsurilor prevăzute au
Românească şî Moldova : Ana­ criticau anumite deficiente ca­ de cocsificare, asigurarea re­ în activitatea
liza procesului de intensificare ic au influenţat negativ cali­ fost aplicate. Ca urmare, ex­
tatea cocsului, mai ales re­ cepţiei superioare a materiei tracţia de metal în concentrat
a exploatării ţărănimii depen­
dente in feudalism ; Concepţia zistenţa acestuia la cald. Răs­ prime, reorganizarea depozi­ uzinei s-a îmbunătăţit cu 1,2 la su­
democrat-revoluţionară cu pri­ punzând criticii ziarului, co­ tului acoperit pentru asigu­ tă, iar calilatea concentratu­
mitetul de partid de la Com­
vire la rezolvarea problemei binatul siderurgic din Hune­ rarea fiecărei mărci de căr­ La articolul „Rentabilitatea lui a înregistrat o creştere fa­
agrare; Politica economică doara ne aduce la cunoştinţă bune în cîte două silozuri, uzinei de preparare a mine­ ţă de lvinile anterioare".
preconizată de N. Bâlcescu. câ au fost luate măsuri pen­ îmbunătăţirea regimului ter- reurilor" publicat în ziarul

PR O G R AM U L II : 7.I3 Muzică popu­
lară interpretată de l:lnrir» Bogdan.
Penfru I • rada m elodiilor : M7â Pc scenele clu ­
Ivnn I.ik Îii ji llenone Damian ; X.uo l-T-
burilor ; 9,‘itl Noua geografie a patriei
(emisiune pentru şcolari) ; iP .ltl H ibliu-
lecă de literatură română ; (iii). M iba- UDO Tclecmnicn ecnnmndu Industria-
i-scn — ,.Nuvele' : MI.43 Din comoara
S tiu in e o v o a s fro libsr perâ : . Alckn* de Ualtmaninov (frag­ . A la-II ui a : . D ilili-o fnaie He M r-
18.30
cnn.\fruc|iilur ;
r*a
Penlru
l idcloriilui nostru ; I 1,0S Mat ineu dc n-
('misiune
i facem u jucărie* ;
mente) ; 12 tui M uriră românească
in
ni studenţi : „A lm a M a lc r*. Iline-
repertoriul Interpreţilor de peste hota­ • estivale ; 19.in Telejurnalul de
re ; 12..10 Odă lim bii române (rrlnxre) ;
l.'l.tll I ucu i s Itine în cotidian ; 1-1,01 Con­ i ; IH.30 Buletinul meteorologie ;
U R IC A N I : In lircare iî. • aslmlnaic : pionieri) : S JO Mmnenl pnelie : fi.O.' l.a cert ,le prni7 ; l",.'l() Teatru serial ! • ..Mur.ică uţo.ir.V . ţi nu pica 1* ;
Miercuri BARPATF.Nf s llamle» : PAROŞENI s nneinfnn, melodia preferai» ; II.2.1 SI» ln>v ; 10.20 Din cele mai cunoscute rin- 11 Film T V ; Mănăstirea Neamţului ;
dc Ilf }i Pc-
„Dimăsprcr.ecc -scaune"
Goslul m ierli ; Zile reci i A L 0 A IU L IA ;
iul ineditului : Igiena muncii pc şanti­
Leac contra dragoilcî (..V ictoria")\ Fan* erele de c o n ţin u ţii; 1t.AH ,.I )c la m un­ tere populare ; Iti.'lit Inlciprevi ai m u ri­ 11 Avanpremieră : 21.13 Film arii st ie:
Iernai ic dc*laii|nie (,,'M Angu«t“ )s A<- te. la mare' — pragram înnrical ; 10 In rii preclasice : orchestra dc cameră din i noastră i 22.13 Telejurnalul de
19 IULIE callone (grădina „V lM o rîa “ J : TEIUŞ Curs de limlm franceri (reluare) ; 11 Saac. d irija tă dc Karl U islrnpart : I7.4H
Coordonate
Crnpica rcnim m iiă ; 12,1.1
Memoria pîim fnlnlm românesc (reluare)!
Carlen dc la Şnn M lthcle i Z L A T N A :
Cim aronj SEBF.Ş : Evadare In licerc culturale ■ G;]*iţi iitlrrcsanlâ activitatea I-H.23 Aclnalilalea cinematografică. Edi­
( „ r m c if it il11) : In lrr dnt (..SebeJ»d") : cultural artWlieă din .Mulitmea tinde v i ţie pentru einrelubun : I*), 10 Curs de
X rO L D U L DF. SUS: P o cire a proniei |ie!recf(l ennrediul iii- ndilmă ? (radin- limba germană . I'l. lă ’l ribuua radio ;
mele: OR AŞTfF: Cerul «î Iadul („P a ­ rcpnrlaj) ; 12. lâ Cinlfl \!;lri.i CnMrlea. 2t>.'.ti Nunţile bpnă. copii : poveste*
tria") : Câratorie de lormă („Flacăra") ; HumUrii Hule* }i N io i C urtailic ; 13.:M ..Ghiveciul fără flo ri* : 2t.(r« RevisU 6 A L
Valurile D unJril (grădina „P a lrîa ")t CU- In tilnirc cu melodia ţi inler|irctut pre­ cintceelnr ; s o lijti Pumpilin Sloinn ji
GIR : Nimeni nil voia i.l moara (.,7 N o­ ferat ; I 1.1)0 Snlistll l'rance H ali ji Ni Claudin V llln ; ‘21.30 Tcalrn radiofonic;
DEVA : T im idu l (clocm.ilogrAlnl ,.P;«- iembrie") ; FJră pajapnrt în (« ri «Irăi- enlae Nite*cn ; 11.12 De ec ? De unde? ..Şeful sccloriilui .suflete" dc Alexandru rtN IT ifJ 24 OKK
tria") < Sechestratul din Aliena (.. A t i a “ ); n i („M uncIlorfAe") ; ln cu rtă liirn bledc- De cînd ? 13,Hă AdualMalea literară
W tnntlou |I (grădină) j SIM ER IA : M o­ mală (grădina „7 N n-îinSric") : Olivcr Literatura in rrvislclc regionale de ittl- M irtul,in. fnlerpreteară un colectiv a r­ Vreme neslalnlft cu cerul nnroţ. Lo­
mentul adevărului ; H U N r.D O A R A : T«*-|»t (prAdina ,.Slad!t«n U .M .C .") ; iură : iri.lă Recital de operă Petre $lc- tistic al Teatrului dc Comedie din llu - cal vor cădea averse de ploaie insolite
Sărbătoarea Coreei (.,Klnei4ra“ ) ; A dis­ BRAD i Rit* Cnnrbni i G U R ARAR ZA : fâncscn G oangă; 17,111 (JălAlnric în is- cureili ; ‘22.10 „N um e dragi* — mutică dc dcscârcăci electrice. Vînt moderat din
părut un Fragunartl („S id c rn tf islnl") : R oteam * 7D ; H AŢEG • Omul care l-a W i* rrv ilirn |ic i (reluare) ; IS.Uâ Ueina nord vest gi nord Temperatura sla|io-
naiă ; maainiclc vor fi cuprinse intre 24
C ailoiirSc (gradina „S id tr u r jijin !“ ) ; nci* pc l.iberly Valante : IL IA : Fa|a va/.ntâ de aproape : 11.10 Antena Itne- ujnarâ ; 24,22 Val ju ri penlru pâini voci ji 20 gi.rdc iar minimele între 13 şi 18
S.'lUO.OilO de martori („C onslsnilnsid") ţ îclu bii ; ,, A rilv iiirlt ta... modtit opta­ )i pian la palm m im i <le Braluns ; 23,32
(j H F L A R : In nnrd. spre A ’osVn ; TE- pierduta. tiv* j 19,.10 Spori ; 20.(IM Kadiogatela Meridiane... melodii. grade
l.ltJC*. A lfabetul Iric ii; C a L A N : T riu m ­ de seară : 20.10 G melodie pc adresa RENTRU URMĂTOARELE
ful lui Kohin H..od: PETR O ŞAN I: M unl- dumneavoastră; 2I.U3 Atenţiune. pă- Buletine de jlir i s* radiojurnale.
namaste 19 (.,Republic,'«*“) : (Joplli Iul irsj 2 ZILE
bod O uijotc ţ.,7 N oîtm bfie") ; Minnh.i rin li ! „P 3 rln |i vitregi* : 22.43 Moment 7,00 ; 9,00 ; 11.00 ; 13,00 : 13.00
la A ngelici (grădina „Stadion") i LO- m . poetic. ,.Freamăt dc codru" ; 22,30 Pie­ lfi.00 ; 13,00 ; 20 00 ; 22,00 ; 24,00
NEA : Carbă rojic «vriile I }i II ( „ M i­ se pentru clavecin de kamcati ; 27,00 2,33 [programul 1) ; <,30 : 8.30 ; 10,00 Vreme ncslabiW cu cerul nnros după*
nerul") ; LU P IlN I : Un film ni o falit amiara. Vor cădea averse de pluaie.
De cvirind a (ost dat în folosinţă hi Geougiu-Uâi un Inimos local fermecătoare („C u llo ra l'1) ; V U LC A N : ri'O G R A M U L I : : . i ; Sumarul pre­ Album ul cinlecclor dragi ; 2.02 M elodi­ 12.00: 14,00; 17,00; 111.00; 21.00 Tcm pcralui.i in ujoara crejlcrc la slir*
In loto ; Vedere spre noul restaurant „Parc". Foto : V. ONOIU D iplom atul gol • PETR1LA : l ;auJt X X ; se! ; 8.00 T o i înainte (emisiune penlru ile Il0p|ii. 2J.OO ; 0,55 (programul II). situl intervalului.