Page 64 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 64
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3902
In Adunarea Generală a O.N.U.
GINDURI
Examinarea raportului Comisiei MĂRTURISITE
„ Noul itinerar de zbor"
— sub acest titlu, piloţii a
mericani copt ura fi au înce
verificării deplinelor puteri put să scoată mi zior, scris
de mină, care circulă prin
lagărele de prizonieri. Re
cunoaşteri tîrzii, reflecţii ,,Mini-min ele*
amare asupra consecinţe
CUVINTUL REPREZENTANTULUI PERMANENT AL ROMÂNIEI lor agresiunii, rcniuşcări — Un avion m ilitar al
iată ce caracterizează scur S.U.A., ce zbura deasupra
NEW YORK 18 — Trimisul ră atmosfera internaţională, or realităţile foarte complexe ale tele însemnări inserate în Floridei de nord, a scăpaf
special Agerpres, R. Câplescu, ganizaţia noastră nu se dove vieţii internaţionale. Aceasta această foaie de cei care aproximativ 6000 de „m ini-
transmite : După ce a hotărît o deşte totdeauna la înălţimea constituie una din sursele ezi au sim ţit nevoia să-.şi măr mine" (mine miniaturale,
nouă suspendare a lucrărilor importantei misiuni care îi in tărilor şi insucceselor sale de turisească gindurile ce îi care au forma unei monede
sesiunii sale speciale în proble cumbă. potrivit scopurilor şi ani de zile, a subliniat el Tara frămînlă. Semnificativ în şt au fost puse la punct de
ma Orientului Mijlociu, pen principiilor sale". Dezbaterile mea a demonstrat în perma acest sens este editorialul aviaţia americană ca o ar
tru a da posibilitate delegaţi care s-au desfăşurat în cursul nenţă necesitatea unei prezen prim ului număr, în care se mă de luptă impotriva par
lor să-şi continue consultările, sesiunilor Adunării Generale, ţe efective a Chinei la O.N.U., spune: „Am. părăsit State tizanilor ascunşi in junglă).
Adunarea Generală a O.N.U a arătat în continuare -vorbi faptul că singurul guvern care le Unite, (ara noastră iu Autorităţile au invitat pe
şi-a consacrat şedinţa de luni torul. au scos în evidenţă, în are capacitatea iundicâ de a o bită — care acum este atit vilcgiaturiştii şi turiştii ca
mai multe rînduri, existenţa reprezenta aici. ca şi in toate de departe de noi. Am pă re ocupă de obicei 19 km
dupâ-amiazâ examinării rapor răsit plajele Californiei, ale
tului întocmit de către Comi unor factori care acţionează celelalte organisme internaţio Floridei scăldate in soare. de plajă in această regiu
sia verificării deplinelor pu negativ şi care lac ca prezen nale, este cel al Republicii Ne-am- părăsit soţiile şi co ne, să nu se apropie de li
teri Cu acest prilej, reprezen ta Naţiunilor Unite in contex Populare Chineze". toral. Aceasta pentru că,
tanţi ai numeroase state au tul actual al vieţii internaţio In încheiere, reprezentantul după cum a declarat un
contestat valabilitatea manda nale să nu poată fi exercitată român a scos in evidenţă ■ purtător de cuvînt al avia
tului reprezentantului ciankai- cu toată eficacitatea. că scrisorile de acredita ţiei S.U.A,, „m ini-m inele"
şist, „Unul din aceşti factor» re re ale reprezentanţilor lui I se găseau intr-o ladă care
A luat apoi cuvîntul amba zidă, fără îndoială, in faptul Cia Kai Si nu emană de la 1 a căzut în mare cind avio
sadorul Gheorghe Diaconescu. că organizaţia noastră este în guvernul legitim al poporului piii noştri — pentru ce ? R. D. GERMANA. — Vedere panoramică a localităţii Gieilswald. nul în care se afla a făcut
chinez.
reprezentantul permanent al Pentru a arunca bombe si I o manevră neprevăzută.
Republicii Socialiste România că departe de a satisface prin Următoarea şedinţă a Adu obuze asupra altor femei Boumedienne
la O.N U„ care a spus că „în cipiul universalităţii, că ea es nării Generale va avea loc joi şi copii, asupra oraşelor şi I
faţa evenimentelor care tulbu te încă departe de a reflecta la ora 11,30. satelor înverzite ale acestui şi Aref au părăsit Şedinţa Comisiei permanente C.A.E.R. I „Sensibilă
pămint îndepărtat.,
Cine sînt aceşti oameni ? I şi onorabilă”
Corespondentul special al Moscova pentru energie electrică I
DEZBATERILE DIN CONSILIUL ziarului Armatei Populare Agenţia TASS anunţă că in ur BRATSK 18 (Agerpres). — probleme de colaborare a 'a I I Salisbury pentru tatonarea
MOSCOVA 18 (Agerpres) —
Vizita lordului Alport la
Vietnameze, care i-a vizi
tat, relevă că unii
luptă
pentru dolari, a lţii au fost ma vizitei de două zile pe care La Bralsk a avut loc rilor membre ale C.A.E.R. în terenului în vederea reluă
forţaţi de îm prejurări etc. au făcut-o în U.R.SS Hou- şedinţa Comisiei permanente domeniul proiectării, constiuo- I rii negocierilor anglo-rho-
ari Boumedienne, preşedinte
ţiei şî exploatării centralelor l
C.A.E.R. pentru energie elec
Comandamentul american
dcsicne, esle viu comenta
ECONOMIC $1 SOCIAL AL 0. N. U. a recurs acum la acţiuni cu le Consiliului Naţional al Re trică, la care au participat de atomoeleclrice. precum şi a lu I tonul folosit în declaraţia
tă de presa britanică. Din
voluţiei şî
prim-ministru al
legaţii din Bulgaria, Cehoslo
crărilor de cercetări in dome
totul absurde. In aceste zile,
au fost lansate de la para Algeriei, şi Abdel Rahman A- vacia, R.D.O., Mongolia, Po niul elcctro-energeticii care făcută la sosirea la Londra
Irakului, la
ref, preşedintele
lonia.
România,
Ungaria.
prezintă interes reciproc.
Intervenţia reprezentantului român lela 17 pînă in preajma Moscova a (ost dat publicităţii U.R.S.S., şi un reprezentant Şedinţa s-a desfăşurat într-o a lui Alport, se pot trage
Hanoiului, 16 milioane de
puţine speranţe că va fi re
un comunicat in care se arată
manifeste in care se cere că în cursul convorbirilor pe din partea Iugoslaviei. atmosferă de prietenie şi de zolvată criza anglo-rhode-
populaţiei să „ajute" prizo . Comisia a examinat unele plină înţelege reciprocă, siană, scrie ziarul „Times".
GENEVA 18 (Agerpres). — Mai mult ca oricînd esle nece terstatale trebuie privită nu nierii americani să evadeze. care oaspeţii le-au avut cu Alport a remarcat — pre
Consiliul Economic şi Social sar ca în conştiinţa oamenilor numai prin prisma mijloacelor Se promit 2.000 de dolari Leonid Brejnev şi Alexei Ko- cizează ziarul respectiv —
al O.N.U. (ECOSOC), a conti să pătrundă adevărul că întă puse la dispoziţia ei, ci şi în in aur sau în oricare mo sîghin au lost discutate proble că „majoritatea opiniei albe
nuat dezbaterile asupra situa rirea păcii mondiale, a secu lumina obiectivelor spre care nedă celui care ajută avia me referitoare la situaţia in Situaţia din Nigeria j rhodesiene doreşte să se a
ţiei economice mondiale, Luni rităţii internaţionale, a încre este orientată, a principiilor torii americani să scape. Orientul Apropiat. jungă la. o soluţie negociată
şi-au expus punctul de vede derii între popoare şi progre pe care se întemeiază. Coope Este culmea cinismului să Agenţia TASS anunţă că la 18 LAGOS 18 (Agerpres). — „ sensibilă şi onorabila" a
re şefii delegaţiilor Perului, sul economic sînt două aspec rarea internaţională nu este te adresezi unor oameni zi iulie Houari Boumedienne, pre purlălorul de cuvînt a făcut crizei. Se pune problema
Venezuelei, U.R.S.S., Cubei, te ale aceluiaşi proces. un scop în sine, ci un instru şi noapte bombardaţi, a că şedintele Consiliului Naţional Un purtător de cuvînt al cunoscut că „rebelii se regru insă ce înseamnă „sensi
guvernului central de Ia La
Libiei, Tanzaniei ete. O a doua problemă privind ment ; scopul ei trebuie să fie ror patrie a fost atacată, al Revoluţiei şi primul mm is gos a anunţat că avioane ale pează acum pentru a-şi apăra b il“ $i „onorabil" pentru
tm al Algeriei, şi Abdel Rah
In şedinţa de marii dimi evoluţia economiei mondiale, creşterea potenţialului econo să ajute să evadeze pe cei man Aref, preşedintele Iraku forţelor federale, echipate cu capitala". In acest timp, a rhodesienii moderaţi. Cele
neaţă, a luat cuvintuî şeful asupra căreia s-a oprit delega mic şi tehnico-stiinţific al fie care le-au transformat ora lui. care au făcut o vizită mitraliere, au atacai obiective adăugat purtătorul de cuvînt, 18 luni de la proclamarea
trupele federale înaintează în
delegaţiei române, Costin Mur- tul român, se referă la core cărei ţâri. întărirea bazei na şele şi satele în ruine, pro prietenească de două zile în din Enugu, capitala regiunii sectorul localităţii Ogoja. La unilaterală a independentei,
gescu. In prima parte a cu- laţia dintre efortul naţional ţionale, pe care să se poată pria casă in cenuşă, care Uniunea^Sovicticâ. au părăsit de est rebele, precum si din rîndul lor, trupele regiunii de adaugă ziarul, au demon
vîntării, el s-a referit la in al fiecărei, ţâri şi extinderea afirma cit mai deplin egali le-au ucis pe cineva drag Moscova, îndreptîndu-se spre alte localităţi. Keferindu-sc la est folosesc atacuri prin sur strat că esle o mare dife
fluenţa pe care o exercită si cooperării economice şi tehni- tatea în drepturi a statelor, din familie. patrie. situaţia militară din Nigeria, prindere. Elicoptere, aparţi- renţă faţă de ceea ce An-
tuaţia politică internaţională co-ştiintifice internaţionale. Nu proclamată de Cartă. Consi ADRIAN IONESCU olia consideră „onorabil".
şşugra creşterii economice. există soluţie durabilă pentru liului Economic şi Social îi corespondentul Agerpres nînd autorităţilor de la Enu Problema cheie la care tre
Cooperarea economică inter mci':nna din complexele• pro revine o importantă răspunde la Hanoi gu, au lansat explozive asupra buie să răspundă lordul
naţională nu poate fi promo re în elaborarea unei decla poziţiilor trupelor federale Alport, relevă acelaşi ziar,
bleme ale creşterii economice
vată atunci cînd se aglome şi progresului social, decît da raţii cu privire la normele ca „cererii de iertare” a „fără sâ provoace însă pier este aceea referitoare la ca
rează focare de neînţelegere că se bazează pe mobilizarea re trebuie sâ călăuzească sta HANOI deri”, s-a comunicat la Lagos. lea 1q care trebuie să se
între state şi izbucnesc con de către fiecare ţară a tutu tele in relaţiile lor economice Guvernul cenlral a reafirmat recurqă pentru soluţionarea
flicte militare, care pun in pe ror resurselor materiale şi u reciproce, norme decurgînd criminalului nazist W. Reder că in rîndul trupelor rebele crizei anolo-rhndesiene, ac
ricol pacea întregii lumi, a mane de care dispune, in ve din principiile independenţei acţionează mercenari. Unii l ceptată de majoritatea rlio-
spus delegatul român. El a derea atingerii obiectivelor fi şi suveranităţii naţionale, ega Alte avioane ame< dintre aceşlia au fost făcuţi i desienilor.
condamnat continuarea agre xate. In legătură cu rezulta lităţii în drepturi şi neames ROMA 18 corespondentul A- leriţâ paşnică intre toate po prizonieri. ■
siunii S.U.A. împotriva R. D. tele care pot fi obţinute pe a- tecului în treburile interne. gerpres N. Puicea, transmite : poarele... Votul nostru nu este * ~ I
Vietnam şi încălcarea dreptu ceaslâ cale, delegatul tării In încheiere, reprezentantul ricane doborîte La Marzabotto a avut loc un numai al italienilor, ci al tutu EN’UGU 18 (Agerpres)
lui poporului vietnamez de României s-a ocupat de rapor eveniment care a (ost urmării ror popoarelor cate doresc pa Guvernatorul provinciei o- Războiul cărnii
a-şi hotărî singur soarta, atrâ- noastre a schiţat un tablou tul secretarului general pri cu interes de către opinia pu cea, care luptă pentru a o a rienlale a Nigeriei, cunoscută
gînd atenţia Consiliului asupra al dinamismului economiei vind punerea în valoare a re HANOI 18 (Agerpres). — A blică italiană. In sala cinema vea". şi sub numele de „Biafra”, Intre Franţa şi Argentina
consecinţelor militare, politice României şi a înfăţişat orien surselor umane. El a subliniat genţia V.N.A. transmite râ in tografului „Moderno" s-a întru Odumegwu Ojukwu. a ţinut este pe punctul de a izbucni
si economice pe care le are a tarea spre ridicarea eficientei interesul pe care îl acordă lara timpul raidurilor aviaţiei ame nit in şedinţă extraordinară Primarul din Marzabotto a luni la Enugu o conferinţă de un război al cărnii. Conflic
supra relaţiilor internaţionale activităţii în toate domeniile, noastră acestei probleme. De ricane asupra R. D. Vietnam, consiliul comunal, pentru a anunţat că o delegaţie a locui presă, în cursul căreia a de tul este generat de runda
conflictul m ilitar din Orien spre construirea unei economii legaţia română, a spus el. spe la 17 iulie au fost doborîte do răspunde ..cererii de iertare" torilor comunei, alcătuită din clarat : ,.Nu mâ gîndesc decît Kennedy, in cursul căreia,
reprezentanţii partidelor care
tul Apropiat, înfătişînd pozi socialiste moderne. ră că Consiliul Economic şi uă avioane agresoare in pro adresată de criminalul nazist lormea/.â administraţia comu la ducerea războiului pînă Ia reprezentantul Pieţei co
ţia de principiu a României Referindu-se în continuare Social nu se va limita la a lua vinciile Thanh Hoa şi Ha Bac. Walter Reder, care îşi ispăşeş nală. vn duce preşedintelui ţă capăt. Nu cunosc nici o for mune, tratind şi in numele
la extinderea cooperării in act de raportul menţionat, ci La IR iulie, unităţile antiaeri te în prezent condamnarea la mulă prin care aş putea a
în această problemă. Ţara ene din provinciile Ha Tai], rii documentele privind votul junge la o înţelegere" cu La Franţ.e.i, a acceptat in mod
mea, a spus el, crede în ca ternaţionale ca o cerinţă o va căuta căile pentru a asi Hoa Bunh şi Nani Ha au do- nuincă silnică pe viaţă. care a avut loc la Marzabotto. gosul. inexplicabil, după părerea
pacitatea popoarelor de a im biectivă a societăţii contempo gura transpunerea in viată a boi’ît încă patru avioane ame In septembrie-octombrie 1944. ziarului „Le Figaro\ scăde
prima evenimentelor un1 curs rane. Coslin Murgescu a tre sugestiilor pe care le conţine. ricane. comandînd un batalion SS, ofi rea exagerat de mare a ta
raţional şî de a soluţiona pro cut în revistă unele iniţiative In continuarea şedinţei ple Pînă la 18 iulie, foiţele ar ţerul hitlei ist a ucis în mod rifelor vamale pentru car
blemele care apar. orîcît ^ de apărute în sistemul Naţiuni nare de marţi dimineaţa, au mate ale R. D. Vietnam au do- bestial, numai la Marzabotto, ne, scădere care favorizea
lor Unite şi a subliniat
eâ
complicate ar fi ele. Ar fi însă promovarea cooperării econo luat cuvîntul şefii delegaţiilor borît în total 2.10G avioane a 1 830 de bâtrînr, leniei şi coph. ză exporturile Argentinei
o iluzie să se creadă că se Mexicului şi Guatemalei. mericane. Crime asemănătoare au fost in Piaţa comună. Această
pot lichida subdezvoltarea, mice şi tehnieo-ştiinţifice in comise de el şi în alte locali scădere nu avantajeoză pe
foametea, bolile şî ignoranta taţi italiene. agricultorii francezi. De a
în lume, atunci cînd tensiunea După cum s-a stabilit acum ceea, îndată ce au fost pu
pe.planul relaţiilor dintre sfa- cîteva zile. răspunsul Ia cererea blicate acordurile de la Ge
l.e face ca acestea să dea aiiă DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI MOBUTU de iertare l-au dat în cadrul u neva, organizaţiile profesio
destinaţie resurselor lor ma nui referendum chiar persoa nale din Franţa au cerut
teriale şi umane. Vorbitorul nele cele mai îndreptăţite la m inistrului agriculturii să
a arătat că ascuţirea armelor aceasta : părinţii, copiii sau ru obţină modificarea acordu
consumă astăzi in lume m ij • PRESA OCCIDENTALA N-A FOST NICIODATĂ de unde încearcă să scape, fo dele victimelor. Din totalul de lui. La intervenţia Franţei,
loacele de care au nevoie oa losind diverse mijloace. El a 288 voturi exprimate, 282 de a fost prezentată o contra
menii pentru a se instrui, a-şi OBIECTIVA IN RELATAREA FAPTELOR ÎN LEGA precizat insă că armata con persoane au spus NU şi doar propunere Argentinei dar
îngriji sănătatea, a trăi mai TURA CU SITUAŢIA DIN CONGO. goleză controlează căile rutie patru au spus DA cererii că aceasta a respins-o ca fiind
bine şi a se bucura de binefa # AUTORITATILE CONGOLEZE SÎNT ÎN POSE re şi întreprinde acţiuni de lăului nazist. Un buletin de vot contrară spiritului negocie
cerile civilizaţiei contempora SIA UNOR DOCUMENTE CARE ATESTA CA MER recunoaştere şi depistare a ca a fost prezentat în alb. iar un rilo r tarifare ale rundei
ne. Analizând cheltuielile fă mioanelor furate de mercenari. altul a |ost anulat. Kennedy. Agricultorii din
cute de O.N.U. şi de statele CENARII STRĂINI INTENŢIONAU SA-L READUCA Din Kinshasa se anunţă că După anunţarea votului, pri Argentina, la rîndul lor, nu
membre în cursul „deceniului LA PUTERE PE CHOMBE. autorităţile congoleze se află marul Bottonelli a citit o de cerut guvernului ca drent
dezvoltării", Costin Murgescu acum în posesia unor docu claraţie a consiliului comunal, represalii să limiteze im
a arătat că pentru fiecare do mente descoperite la Kindu, în care se spune, între altele : porturile din Franţa Presa
lar destinat dezvoltării sînţ KINSHASA 18 (Agerpres). nunţat actul „agresorilor oraş clin estul statului, care a- „Verdictul nostru este defini argentiniană reflectă ne
cheltuiţi peste cinci dolari Preşedintele stalului Congo străini1* şi a păstrat tăcere a testâ că mercenarii străini in tiv şi nu-1 pliveşte numai pe mulţumirea opiniei publice
pentru mijloace de distingere. (Kinshasa), Joseph Mobutu, supra faptului că mercenarii tenţionau sâ-1 readucă la pu Reder. El priveşte, de aseme şi califică atitudinea Fran
s-a înlilnit luni cu ziariştii au făcut numeroase victime. nea. nazismul, fascismul, răz ţei drept . necurtenitoare şi
străini, care timp de mai mul Aceeaşi presă nu a reflectat tere pe Moise Chombe. Docu boiul, violenţa, intoleranţa, ra R. S. CEHOSLOVACA. — Vedere aeriană a satului In dispreţuitoare".
mentele aparţineau locotenen
sismul. ura faţă de alte popoa
te zile au fost reţinuţi ca osta- eforturile guvernului de la dice, aşa cum arată el astăzi, la 25 de ani după raderea sa
VAL DE CĂLDURĂ teci în oraşul Kisangani de Kinshasa in vederea protejării tului Michel Heinrîch. şeful re, tot,ceea ce împiedică dru de pe faţa pămîntuluî, de către hoardele hitlerisle.
mercenari. „De la începutul cetăţenilor străini, a spus pre mercenarilor din Kindu. mul spre pace şi spre coexis-
NEOBIŞNUITĂ ÎN IRAN evenimentelor din Kisangani, şedintele congolez. Referin
Bukavu şi Kindu, presa occi du-se la situaţia actuală din
dentală n-a fost niciodată o- ţară, Mobutu a făcut cunoscut
TEHERAN 18 (Agerpres). biectivâ în relatarea faptelor ziariştilor că cei care au par izbucnirea grevei a contribuit in mod deosebit ucis de o persoană necunoscută in momentul
Valul de căldură neobiş în legătură cu situaţia din ticipat la agresiunea împotriva înrăutăţirea nivelului de trai datorită creşterii cind se pregătea să interogheze un „suspect". Că
nuită care s-a abătut zilele Congo1*, a spus preşedintele autorităţilor congoleze, se as CURI ER preţurilor din ultimul timp. pitanul Padilla stringea toate inlormaţiile cu
trecute asupra unor regiuni Mobutu. Şeful statului congo- cund acum, după toate pro privire la partizani şi cei cc îi sprijineau, exer
din. sudul Iranului, conti lez a arătat interlocutorilor lui babilităţile, în regiunea Punia, 0 O adevărată „escadrilă” dc obiecte luminoa cita cenzura asupra tuturor telegramelor trimise
nuă să paralizeze activita că presa occidentală nu a de Ia 200 km de oraşul Kisangani, 0 Reprezentanţi din noua ţări africane situa se. asemănătoare stelelor incandescente, a putut din Camiri şi controla coletele şi scrisorile adre
tea in localităţile Shushtar te in regiunile de est şi de centru ale continentu fi observată pe cer în noaptea de luni spre sate ziaristului şi scriitorului francez Rcgis Dc-
si Avhaz. Serviciile meteo lui participă. în capitala Zambiei. Ia o conferinţă marţi de locuitorii din Paris. Nantes, Strasbourg brav, detinut în acest oraş sub acuzaţia dc a fi
rologice locale au precizat ale cărei lucrări sini consacrate problemelor coo şi din alte oraşe ale Franţei. Se presupune că colaborat cu partizanii.
că au fost înregistrate tem perării în domeniul comerţului şi at comunicaţii aceste obiecte strălucitoare care. potrivit relată
peraturi record pentru a lor Preşedintele ţării gazde, Kenncth Kaunda, a rilor martorilor oculari, sc deplasau cu o viteză O Ştiri din Port au Prince, sosite la Santo Do-
ceste reg iu n i: la Avhaz 64 rostit luni cuvîntul inaugural Lucrările acestei considerabilă spre sud-estul Franţei, dispărîml mingo. anunţă că rude ale fostului ambasador
prade C. la umbră, iar in reuniuni vor continua încă trei zile. după un minut, ar li lost misterioasele „farlurii liaitian din Republica Dominicană. Kobert The-
localitatea Shushtar 52,5 zburătoare", despre care nu se ştie încă dacă sînt ard. au cerul azil politic la diferite ambasade la-
grade C. Căldura a scos din 0 Uganda a luat importante măsuri de pază fenomene cu caracter cosmic sau pur şi sim tino-americane.
funcţiune frigiderele şi in la frontiera sa cu Congo (Kinshasa) împotriva u plu un anume lip de sateliţi artificiali.
stalaţiile de aer condiţio nei eventuale sosiri a mercenarilor care au eva
nat. Numeroşi locuitori au cuat recent Kisangani. Controlul frontierei a fost 0 Uruguayul nu poale accepta condiţiile pu 0 La Tokio se construieşte uu monument în
căpătat insolaţii, iar şase puternic întărit cu trupe, dar pînă în prezent nu se de Fondul Monetar Internaţional (FÎW.f.) pen chinat memoriei victimelor bombardamentului
atomic de la lîiro.şima şi Nagasaki. Valoarea lu
persoane şi-au pierdut via s-a semnalat prezenţa nici unui mercenar. tru acordarea unor fonduri destinate să amelio crărilor de construcţie, in curs de desfăşurare-
ta.. Situaţia celor 50.000 de reze (Situaţia financiară a ţării — a declarat în
locuitori din aceste regiuni 0 80.000 de salariaţi de slat din Uruguay au tr-o cuvîntarc radiotelevizată, ministrul de fi este evaluată la 1.200.000 yeni. Primul monument
a fost agravată şi de iz declarat o grevă de scurtă durată revendicînd nanţe uruguayan Amilcar Vasconcellos Fondul consacrat memoriei victimelor bombardamentu
bucnirea unei puternice majorarea salariilor. Reprezentanţii greviştilor au Monetar Internaţional a cerul, între altele, deva lui atomic a (ost construit în Parcul păcii din Hi-
roşinia, pe locul exploziei bombei atomice.
furtuni de nisip. onunţat că vor înceta din nou lucru! dacă re lorizarea cu 30 la sută a peso-ului Acceptarea
Potrivit datelor oficiale, vendicarea lor nu va fi satisfăcută. condiţiilor puse de F M I., a spus ministrul, ar
asemenea temperatură ri Pe de altă parte, se anunţă că joi va ii declan contraveni intereselor ţării. 0 Furtuni puternice. însoţite în unele locuri
dicată a mai fost înregis şată o grevă generală de 24 de ore în semn de de căderi de zăpadă, s-au abătut asupra unor
trată la 11 august 1933 in protest împotriva creşterii costului vieţii. 0 Căpitanul Hugo Padilla, şeful serviciului de vaste zone din Republica Chile. Numeroase fa
localitatea San Luis din informaţii al forţelor armate bolivicne care ope m ilii au trebuit să fie evacuate. La Santiago de
Mexic (aceasta fiind cea 0 Muncitorii de la serviciile municipale ale o rează în regiunile unde acţionează partizanii a Chile a fost întreruptă aprovizionarea cu ener
mai ridicată temperatură1 raşului Mogadiscio (Somalia) au declarat la 17 fost găsit mort într-un liotei din oraşul Camiri gie electrică Furtuna a îngreunat navigaţia dc
înregistrată pînă in prezent iulie grevă, revendicînd majorarea salariilor. La După cum scrie ziarul „Presencia", Padilla a fost coastă.
pe glob). LAOS. — Luptători ai forţelor patriotice laoţiene în
timpul pregătirii militare.
40.065
B E D A C Ţ I A Ş ! A D M I N I S T R A Ţ I A ' Z I A B U M J I s a tr. D r . P e lru G r o is o r, 35, telefoo 12 75, 15 85, 23 17. T I P A B U U In lre p rio i’ ’ '- ■ p o lig rafice H u n e d o a ra -P e v a .