Page 79 - Drumul_socialismului_1967_07

RUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3906

IULT DORITUL REVIRIMENT

STE PE OALE DE A SE (Urinare din pag. 1) nu reuşesc să descongestione­ meni nu a dat curs propune­ care s-a realizat doar în pro­ organizării producţiei condu­
cerea tehnică nu se ocupă —
Considerăm orice comenta­
în repetate rînduri construirea
toare. De multe ori muncito­ ze locul de carne. Am propus rii noastre". porţie de 87 la sulă. cel puţin aşa arată faptele ci­
Ţinem să subliniem încă un
rea disciplinei în toate compar, lucreze in acord numai 20 Ia rii care fac transportul cu tăvi unor cărucioare speciale. Ni- amănunt relatat de muncitorii riu de prisos, deoarece tovară­ tate — întărirea disciplinei
timentele şi-au spus cu hotărî-
IEALIZA re cuvîntul în realizarea pla­ — In prezent, majoritatea Aurel Bucur şi Silvestru Pop. şilor din conducerea unităţii este „datoria" sindicatului. A­
sută ?
le sînt bine cunoscute fapte­
tunci tovarăşii din conducei-ea
Este vorba despre un polizor
nului. Cu timpul, evident că şi
oamenii s-au familiarizat cu muncitorilor ce exploatează mecanic pentru ascuţit cuţi­ le. Trec doar zilnic prin sec­ tehnică ce datorii au ?
Am enumerat
doar cîteva
sau deservesc unele Instalaţii
ţii. Curios e însă că ele n-au
tele. „Polizorul n-are motoraş.
utilajele, le cunosc şi stăpînesc şi utilaje sînt simpli execu­ fost „văzute", ^sesizate" de or­ cauze subiective care au influ­
In cursul acestui an, zia- Motoarele stau pierdute prin
nostru a analizat de mai mai bine şi In consecinţă pro­ tanţi. îndeplinesc mecanic a­ curte. E nevoie de doî oameni ganizatorii producţiei, deşi, de enţat negativ realizările sec­
ilte ori în coloanele sale ii­ ductivitatea muncii a crescut numite operaţiuni, fără a cu­ ca să poţi ascuţi un cuţit. U­ ce n-am spune lucrurilor pe ţiei abator din Haţeg a în­
de la 83 tone la peste 100 tone
agregatele.
noaşte şl stăpîni
le deficiente şi neajunsuri pe schimb. Din această cauză s-a mărit nul ascute şl altul ţine locul nume, sînt probleme de strictă treprinderii regionale de in­
i activitatea economico-fi- Caracteristic noilor întreprin­ numărul muncitorilor auxiliari motorului, învîrtind piatra po­ organizare a muncii. Ba mai dustrializare a cărnii. Ele sînt
nciară a Fabricii de produse deri, printre care se numără şi pentru a putea Interveni ope­ lizorului cu o manivela. Se mult, la propunerile bine in­ însă mai multe. Rău este că
ractare din Alba Iulia. In pierd ore preţioase*. tenţionate ale muncitorilor n-a tovarăşii din conducerea uni­
-imul articol intitulat „Pro- Fabrica de produse refractare, rativ în remedierea unor de­ Toate aceste pierderi de timp plecat nimeni urechea, n-a tăţii, deşi le cunosc, tărăgănea­
isele refractare trebuie golite este organizarea mai sistemati­ ranjamente şi efectuarea repa­ sînt compensate printr-un nu­ mişcat nimeni un deget mă­ ză luarea de măsuri pentru
reziduurile dezorganizării**» că a muncii şi producţiei şi a­ raţiilor. De la o vreme încoa­ măr sporit de muncitori, în car pentru rezolvarea lor. Şi, prevenirea şi eliminarea de­
ârut cu două luni în urmă, tingerea în scurtă vreme a pa- ce ne-am orientat ca muncito­ vreme ce unele secţii duc lip­ în această conjunctură, se a- ficienţelor.
critica faptul că rezultatele rul ce deserveşte instalaţiile să să de oameni. „La prelucrare firmâ că sarcinile de pian nu După cum am văzut la sec­
it mult sub nivelul posibili- fie în primul rînd lăcătuş. La ne-a declarat tovarăşul Va- se realizează „din lipsa ma­ ţia abator din Haţeg există
ilor şi gradului înalt de me- 30 de posturi am şi efectuat a­ silc Băneasa — de mişcarea teriei prime". Tocmai aici îşi multe deficienţe organizatori­
Tizare al fluxului tehnologic. La Fabrica ceastă schimbare. In aplicarea produselor pe bandă se ocupă are de fapt izvorul nepăsarea ce cu efecte negative asupra
acestei măsuri este însă nevoie
La sfîrşitul primului semes- cu care sînt privite şi rezol­ bunului mers al producţiei.
u al anului am revenit pe de timp pentru pregătirea şi doar doi muncitori. De multe vate propunerile muncitorilor De fapt ele pot fi considerate
rina articolelor publicate, or- de produse formarea muncitorilor. In felul ori ei nu reuşesc să descon­ privind îmbunătăţirea condi­ rezerve interne descoperite cu
ianizînd o anchetă în rîndurile acesta numărul muncitorilor gestioneze banda şi sintem ne­ ţiilor de lucru. De altfel, ni se curaj de muncitori cu scopul
.i>ai multor cadre tehnico-ingi- auxiliari se va micşora în mod voiţi s-o oprim cîte 20-25 de pare deosebit de semnificati­ vădit de a duce la îmbunătă­
nc rşti şi de conducere din ca­ refractare din substanţial. minute, încureînd astfel între­ vă în acest sens atitudinea şe­ ţirea activităţii. Exemplele ci­
drul fabricii Primul nostru in­ Cît priveşte celălalt aspect al gul flux tehnologic". Al doi­ fului secţiei, inginerul Dumi­ tate sînt edificatoare. Surprin­
terlocutor, tovarăşul Ghcor- extinderii muncii în acord, lea om de la polizor nu putea tru Stâtescu faţă de măsurile de însă faptul câ conducerea
gh<' Ignat» şeful serviciului Alba Iulia tocmai am definitivat un stu­ fi trecut la prelucrare ? Aces­ pe care conducerea tehnică secţiei nu le ia în seamă, nu
'• anizarea producţiei. diu ale cărui concluzii sînt de-a te deficienţe de organizare sînt trebuia să le ia pentru întă­ rezolvă propunerile muncito­
— Vă sînt desigur curios- dreptul paradoxale De necre­ — Să ştii că de mline nu mai vreau sd liu angajat pe post de altfel concretizate în pro­ rirea disciplinei de producţie, rilor, acceptînd în schimb iro­
:ule uncie lipsuri, care an zut, dar normele au fost stabi­ de... motor electric I ductivitatea muncii, indicator lichidarea absenţelor nemoti­ sirea timpului de lucru, cu
nllueniat negativ activitatea rometrilor proiectaţi. Acesta a lite sub nivelul şi capacitatea vate şi pierderilor de timp. toate implicaţiile asupra rea­
le producţie mai ales tn fost şi motivul pentru care proiectată a multor utilaje. „Organul sindical se mulţu­ lizării sarcinilor de producţie.
crimele luni ale anului. După ne-am adresat ing. Mircea Liş- Este lesne de înţeles .că proce- meşte cu această situaţie, nu Organizaţia de partid va tre­
jnsamb/ut de măsuri luate, cu, responsabilul colectivului dîndu-se astfel s-a dat posibi­ ia măsuri pentru reducerea ab­ bui să analizeze aceste as­
:e ne putefi spune la slu ­ de organizare ştiinţifică a pro­ litate depăşirii normelor fără senţelor. E de datoria lui s-o pecte cu exigenţa cuvenită şi
tivităţii muncii. Prin cronome- B
ţitu l primului semestru ? ducţie şi a muncii, cu întreba­ o creştere realmente a produc­ R E V I A R
rea : facă să ceară conducerii rezolvarea
— Fâcînd o legătură cu tot trările şi fotografierile făcute, Curioasă optică de a privi operativă a propunerilor va­
ce s-a scris anul acesta despre — Numărul mare al mun­ normele au fost puse de acord lucrurile ! De îmbunătăţirea loroase făcute de muncitori.
î'osurile existente pot să alirm citorilor auxiliari şi slaba cu nivelul tehnic al producţiei / n prima jumătate a lunii „anticamera" matematicii pînă „Poesis'’. Printre titlurile pre­
i este pentru prima dată cînd pregătire şi.electuare a re­ şi pregătirea profesională a * iulie, librăriile au pus Ja la ultimele ei „secrete" şi pro­ zentate în cuprinsul cărţii a­
>l< ctivul fabricii noastre se paraţiilor a îost de multe muncitorilor. îndemîna cititorilor o gamă bleme. mintim : „C liant d* autome",
. .‘czintă la jumătatea anului cu ori vizată In ziar. Am dori Pînă la avizarea studiului, u­ variată de titluri editoriale. Colecţia „Savanţi de pretu­ „Trois ans apres", „La lune
I rincipalii indicatori de plan să cunoaştem ce a[l între­ nele probleme cu certă efici­ In Editura Ştiinţifică reţine tindeni" a aceleiaşi edituri a blonde", „II pleut sur mon
realizaţi. Exprimată în graiul prins In acest sens ? enţă economică au şi fost apli­ atenţia cartea lui Iorgu Iordan: pus la îndemîna cititorilor car­ coeur, commc il pleut sur la O .C.L. Industrial Deva
sintetic al cifrelor situaţia pri­ — Aş vrea să precizez de la cate Acum două luni s-au in­ „Structura morfologică a limbii tea lui Nanu I. Sava „Benja­ viile".
mului semestru se prezintă început că rezolvarea completă trodus norme cu motivare teh­ române contemporane". min Franklin'*. In monografia / ubirilc lui Beethoven** este
astfel: planul producţiei globa­ a problemelor amintite necesi­ nică la un număr de 30 do Lucrarea prezintă, sub as­ sa despre viaţa Şi activitatea ultima carte a ciclului „Ma­ aduce la cunoştinţa publicului că numai pînă la
le şi marfă a fost depăşit cu tă încă eforturi susţinute fiind muncitori ce lucrează la des­ pect teoretic şi practic, princi­ ştiinţifică şi social-politică a rile epoci creatoare",dedicat de
5,2 şî respectiv cu 4,9 la sută, condiţionată în primul rînd de cărcarea vagoanelor şi la echi­ marelui clasic american, B. llomain Rolland vieţii şi crea­ 19 august 1967 se poate aproviziona cu mărfuri cu o
c»;ea ce echivalează cu un spor efectuarea tuturor lucrărilor pele de lăcătuşi ce repară va­ palele elemente ale structurii Franklin, autorul reîmprospă­ ţiei lui Ludwig von Beethoven; reducere de pre( de 30 Ia sută — ţesături de mătase»
morfologice româneşti actuale.
viloric de producţie de 5.053.000 prevăzute în proiect. Fireşte că goanele pentru cuptorul tu­ Volumul pune în discuţie pro­ tează cunoştinţele cititorilor cu cuprinde viaţa sentimentală a
Jti. La indicatorul producţie aceasta nu exclude posibilita­ nel. Munca în acord poate li bleme de gramatică teoretică, o imagine amplă, grăitoare marelui compozitor, legată de bumbac» confecţii bărbaţi şi femei» tricotaje» articole
marfă vîndută şi încasată pla­ tea folosirii mai bune a forţei extinsă şi în alte sectoare. despre omul care în cele mai principalele sale opere create de copii.
nul a fost îndeplinit In propor­ de muncă şi organizării raţio­ Pentru aceasta, trebuie stabi­ de cultivare a limbii (norme, dramatice momente'istorice ale în acest context. Expunerea se
abateri, tendinţe, în limba ro­
ţie de 102,4 la sută. In ce pri­ nale a muncii. Ca dovadă, din lite criterii ştiinţifice, precise, mână contemporană) şi de sti­ Republicii Statelor Unite ale bazează pe numeroase scrisori
ceşte planul la cele două sor- studiile efectuate ‘ pînâ acum de determinare a volumului de Americii a ştiut să-i salveze şi documente, în special pe jur­
imente de bază — cărămizi re- cu privire la structura organi­ muncă prestată de fiecare om. listică. prestigiul şi drepturile acesteia nalul intim al titanului. Volu­
lactare şi şamotă refractară, zatorică a personalului tehni- Revirimentul mult dorit des­ Adresîndu-se specialiştilor, printr-o activitate politică di­ mul a apărut în Editura Muzi­ Uniunea regională a cooperativelor
2U produs în afara sarcinilor co-administrativ, am ajuns la pre care ne vorbea inginerul cercetătorilor, studenţilor şi plomatică înţeleaptă, despre o­ cală
*e plan 2.247 tone. Neavînd concluzia că este absolut nece­ şef al fabricii acum două luni celor care vor să-şi cultive cu­ mul care „a smuls tiranilor Aceeaşi editură prezintă tra­
ic?- definitivată situaţia lu- sară înfiinţarea unui serviciu este pe cale de a se înfăptui, noştinţele generale de lingvisti­ sceptrul, far cerului fulgerul", ducerea din limba germană de consuni Deva
ărlor de investiţii, după da- de programare, lansare şi ur­ întrebarea este: va şti oare că românească, lucrarea re­ căci acest mare american a lă­ .Aşa am devenit pianist" a lui
\ operative, vă pot spune că mărire a comenzilor. Actual­ colectivul tinerei unităţi in­ prezintă o carte valoroasă care sat, în urma sa, nu numai Gieselcing Walter. Lucrarea cu­
^est indicator s-a reali- mente aceste atribuţiuni sînt dustriale din Alba Iulia să fa­ va umple un gol in literatura mari realizări sociale, care au prinde concluziile la care a a­
mult de 50 la sută din suplinite de patru servicii di­ că din succesele obţinute o ba­ de specialitate. stat la temelia tinerei repu­ juns. după o viaţă de experien­
revăzută pe întregul ferite. Din această cauză nu ză de plecare spre rentabiliza­ Aceeaşi editură prezintă lu­ blici americane, dar şi în şti­ ţă artistică, acest gigant al ar­
se pot delimita atribuţiunile rea fabricii ? Răspunsul l-am crarea i „De la punct la a pa­ inţă, el fiind înlr-adevâr omul tei pianistice. Redactarea sin­
mulţimea măsurilor fiecăruia şi în mod frecvent au primit din partea tovarăşului tra dimensiune". Autorul E. ţâre a ştiut să îmblînzească ceră, directă, conferă cărţii un
zare consideraţi că loc paralelisme, suprapuneri, ing. Victor Bertalan, directorul Colerus şi-a propus să găseas­ fulgerul, intuind totodată une­ caracter vioi şi atrăgător. Car­
cea mal mare e/lca- încurcături. fabricii. că drumurile care lămuresc le dintre cele inai interesante tea este foarte intersantă şi in­
,n doblndirea Qceslor — Vd rugăm să răspun­ — Sub îndrumarea comite­ cîteva dintre conceptele funda­ realizări ale electrotehnicii de structivă, oferind exemplul
.Ale ? deţi concret întrebării puse tului de partid colectivul nos­ mentale ale ştiinţei numerelor mai tîrziu. vieţii de muncă acerbă şi pa­
,şterea răspunderii per- şi sd explicaţi cum e posibil tru va acţiona cu mai multă şi analizei lor, mergînd pînă ditura pentru Literatură sionată a unui mare pian’st.
,e a fiecărui om şi întări­ ca din totalul muncitorilor să hotărîre pe linia folosirii mai la noţiunea de integrală. Ana­ £ Universală prezintă roma­ Cd>tura Tineretului a com­
liza foarte delicată a unor pro­
dedicate
pletat rafturile
bune a forţei de muncă şi tim­ bleme uşor de urmărit pentru nul lui V. Tendriakov : „Intîl- creaţiilor pentru copii cu ba­
pului de lucru, insistînd în­ orice cititor dispus să parcurgă nire cu Nelertiti”. cea mal bună lada haiducească „Toma AIî-
deosebi asupra creşterii indici­ un text susţinut, ajută la o carte a lui V. Tendriakov şi, moş". Toma Alimoş în luptă
lor de utilizare a principalelor clasificare a unor noţiuni din­ în acelaşi timp, unul din suc­ cu boierul Manea reprezintă
agregate, reducerii opririlor tre cele mai importante pentru cesele literaturii sovietice din chintesenţa celor mai luminoa­
accidentale şi punerii în ex­ matematică : valoarea medie, ultimii ani. De data aceasta se calităţi ale poporului, ex­
ploatare a unor noi capacităţi operaţia de integrare, operaţie scriitorul abordează, cu în­ primată într-o formă artistică
de producţie. In felul acesta, de diferenţiere, operaţia de de­ drăzneală şi totodată într-o aleasă Prin publicarea acestei
vor fi recuperate pînâ la sfîr­ rivare etc. E. Colerus a reuşit manieră sobră, o temă nouă : balade haiduceşti, bogat ilus­
şitul anului cele 3 milioane viaţa artiştilor plastici, căută­ trată, se cultivă în sufletele
pierderi la preţul de cost şi să ofere un adevărat îndreptar, rile lor în domeniul creaţiei copiilor dragostea pentru tre­
vom realiza circa 4.000.000 lei care ajută pe cititor să învin­ autentice. cutul istoric, pentru eroii de­
beneficii peste plan. gă, fără eforturi prea mari, di­ In limba franceză pot li gă­ veniţi legendari. Cartea se a-
T. OVIDIU ficultăţile întîmpinote de la site versurile lui Paul Verlaine dreseazâ şcolarilor mici. mz&i
Cooperativele de consum cumpără de la dv. cu
plata pe loc otice cantităţi de borcane şl sttcle goale
C i n e m a t o g r a f e l e în s e z o n u l estival prin :
— toate magazinele care vînd produse alimen­
tare ;
— centrele speciale de achiziţii de sticle şi bor*
(Urmare din pag. 1) ţile de distracţie ce Ie sînt o- să creeze modalităţi instruc­ turi 1900"). Nu au fost progra­ cane;
oferite, mai precis, cel fel de tive de distracţie oamenilor mate filme specifice vîrstei, cu — achizitori autorizaţi care se prezintă la domi­
„Răscoala") sau filme despre filme. muncii, să aducă în faţa ecra­ un puternic caracter educativ, ciliu.
viaţa şi munca oamenilor de — Noi trebuie să ţinem pa­ nelor un număr cît mai mare aşa cum sint „Amintiri din
astăzi („La porţile pămîntu- sul cu dezvoltarea staţiunilor de spectatori. copilărie", „Dacii", „Tudor",
lui", „Dimineţile unui băiat din regiune — ne-a declarat Cu toate acestea, locuitorii „Neamul Şoimâreştilor" şi aL-
cuminte"). tovarăşul Alexandru Mardare, raioanelor Brad, Haţeg şi Ilia lele.
Tot în seria reluărilor se în­ de la I.C.R.S. — aici sosind nu dispun de nici un cinema­ Un aspect întîlnit încă în
scriu producţiile seriale de oameni ai muncii din toată tograf în aer liber, în timp cinematografele in aer liber întreprinderea minieră
succes, care prilejuiesc reîn- ţara, chiar oaspeţi străini. In ce în alte raioane există două este generat de atitudinea u­
tîlnirea cu Jean Marais şi Să­ acest an am instalat la Geoa- sau chiar mai multe. între­ nor spectatori care cred câ se
rită Montîel, acestea consti­ giu-Băi două noi aparate de prinderea cinematografică re­ află pe sta.dion sau Ia serbare
tuind o invitaţie pentru ama­ proiecţie pentru bandă de 35 gională, în colaborare cu sfa­ cimpenească, anmcînd pe jos Moldova Nouă
torii filmelor de aventuri şi mm şi am făcut instruirea ne­ turile populare ale raioanelor resturi de seminţe şi fructe,
muzicale. cesară operatorilor ce le de­ amintite, trebuie să urgenteze mucuri de ţigară şi hîrtii. îm­
Paralel cu aceste reluări, pe servesc. De asemenea, s-au amenajarea noilor grădini de potriva acestor moravuri tre­ cu sediul în oraşul Moldova Nouă,
ecranele grădinilor de vară vor amplasat vitrine pentru afişa­ vară. De asemenea, în staţiu­ buie să se ridice in primul
rula numeroase premiere, li­ rea programelor, s-a instalat nile balneo-climaterice este rînd personalul care deserveş­
nele pelicule fiind proiectate o nouă firmă. necesară organizarea matîne- te aceste localuri, opinia spec­ raionul Moldova Nouă, regiunea Banat
concomitent cu programele de O măsură luată de către în­ elor pentru copiii oamenilor tatorilor.
sală. treprinderea noastră este a­ aflaţi la odihnă, programe a- îmbunătăţirile aduse reţelei ANGAJEAZĂ :
Şi pentru că sîntem în se­ ceea de a programa filmele pe decvale micilor spectatori. cinematografice din regiunea
zonul de vară, în plin sezon bandă îngustă în primul rînd In taberele de pionieri şi Hunedoara vin în sprijinul ce­
al concediilor, iar obiectivele în staţiunile Vaţa şi Miercu­ şcolari ale regiunii au fost lor angajaţi în procesul de — muncitori mineri şi necalificaţi pentru mină.
turistice şi staţiunile balneo­ rea — aflate în mediul rural proiectate o serie de filme, dar producţie sau aflaţi în con­ Se asigură salarizare ia reţeaua maximă la care se
climaterice ale regiunii Hune­ — ne mai aplicîndu-se princi­ din numărul lor reţinem doar cediu, dar lipsurile semnalate adaugă şi spor.
doara sînt ţinta numeroşilor piul „în circuit" ca pinâ a­ o mică parte de filme româ­ şi altele existente trebuie să Cazarea se asigură în dormitoarele întreprinderii,
doritori de drumeţie şi trata­ cum. neşti („Vizita conducătorilor de constituie probleme ce se cer tar masa contra cost la cantină.
(Jmbrc şî lumini. ment din întreaga ţară, ne-a Asistăm deci la luarea unor partid şi de stat în regiunea rezolvate înainte de sfîrşitul Sînt create posibilităţi de calificare prin cursuri­
Foto : N. MOLDOVEANU interesat care sînt posibilită­ măsuri organizatorice menite Hunedoara", „Haiducii", „Mof­ sezonului estival.
le şi şcolile ce funcţionează în cadrul întreprinderii.
Pentru copii există şcoli de toate gradele în loca­
IVTSe. - K B Z OBDBS O 0330 tfi tUUBI B B E D 6 Ib v J C II
litate.
Primirea se va face prin delegat în gara Orşova.
20,10 Interpretul preferat M utica popu­ M E R IA i Lenio In Polonia ; Locom oti­ d ii populare cu Juslina )Iâln(eami ;
lară la cererea telespectatorilor ; 20,90 va furată ; H U N ED O AR A i îndrăgosti­ 10.40 Din comoara folclorului nostru ; Informaţii suplimentare se primesc între orele
ţii din Marona („Flacăra") ; Printre 17.10 Antena tinerelului ; 13.05 Orizont
S5 rirlem cu Stan fi Bran : 21,00 „Cea­ vu ito ri („S id e ru rg itlu l") ; Legea fi fo r­ ştiin ţific ; IS.40 Incursiune in cotidian ; 7—15,30 la serviciul personal din întreprindere, telefon
k l e n f l n i t e sul «le nur*. Scenariu de (elevitiune de ţa (grădina „Flacăra") ; Post restant 19.30 Sport ; 20.00 Radingazcla dc sea­ nr. 117-174.
ră : 20,20 O melodie pe adresa
(gradina „S id e ru rg icu l") ;
dum­
G H ELAR :
Jean Cbude D risville : 22.07 Un cfntec
Teama ; C A LA N : Cric patru zile ale neavoastră ; 20.45 Teatru radiofonic :
vechi, o am intire ; 22,45 Telejurnalul oraţulul Neapole i Intre doi ; PETRO­ „Tezaurul lui Justinian*, comedie dc
% Kdl«sf@ avoasiră liber dc noapte ; 23,00 Telesport. Ş A N I I Bucătăreasa („R epublica") ; A n­ A l. V o itin ; 22.15 „Sunet pentru dra­
gostea noastră* muzică n jo a ri ;
gelica fi regele („7 Noiembrie") t LO ­
22.50
(„M in e ­
N EA : Giutcppc la Varşovia
„D e la A la Z* — muzică uşoara ; 2.02
rul") ; LUPEN1 i Rio Conchoi ■ V U L ­ M elodiile uupt'i.
C AN : Femeia nisipurilor ; PE TR ILA i
Jandarmul din Saint Tropcz ; U R IC A N I: TR O G RAM U L II : 7.45 „U n flăcău întreprinderea de gospodărie
SEBEŞ : Omul care l-a ucis pe Liberty TR O G R AM U L II : 7,35 Cu cinteeul Operaţiunea „ î “ i BAR BATEN I r Casa cu mîndrn lu i* — emisiune de folclur ;
< Duminică Valancc („Progresul") : Cine c }li d-to, ji jocul pe meleagurile patriei : 8,00 PENTRU 24 ORE din Montevideo ; A N IN O A S A i Cele 3,20 „Frumoasă ne este (inereK’A* —
Caleidoscop muzical ; 9,30 Tieie instru­
două orfeline ; PAROŞENI : Omol din
d-le Sorge („Sebcjol* i ; A P O LD U L DE
program de cîntece : 3,35 „T ra n d a fir de
SUS : Cei 7 din Teba i ORAŞTIE . mentale }i vocale de mare popularitate; Rin i A L B A IU L IA : Sanjuro („V ic to ­ In M oldova" — melodii populare ; 10.03
Saojuro („P a tria " ); Sechestratul din 9,4(1 „O t i frumoasă* muzică usnAră ; Vremea rămîne călduroasă, dar oeala- ria") ; Feri(i-vă aolom obilol („23 A n- Din repertoriul orchestrei simfonice a orăşenească Hunedoara
23 IULIE Alfona („Plac ra") ; H aiducii (grădina cinematografică : 12.10 „Poiana cu bilă. cu cerul noroi. Vor cădea preci­ gust") ; TE IU Ş : Anun( m atrim onial ; Filarm onicii dc stal din Oradea ; 10,43
I<1.03 Radio atlas ; 10,45
Actualitatea
..P atria") ; CUG IR : Anaconda („7 No­
p ita ţii locale sub formă dc averse, In ­
Program pentru iu b ito ri ai muzicii popu­
iem brie") ; Leac contra dragostei („M u n ­ (lori* — muzică uşoară ; 12,55 „F ru m o ji solite de descărcări electrice. V în lu l va Z L A T N A • Omul care l-a ncls pc L i­ lare ; 11,30 C iclul ; Să înţelegem mu­
citoresc") : Ziua fe ric irii (grădina „30 ochi are badea* — emisiune de folclor; suila moderat cu intensificări locale din berty Valance ; SEBEŞ ■ Omni lir a pa- zica* ; 12,26 Cintă viorile : Jean lo- angajează urgent:
Decembrie") ; Strigătul corlei (grădina 13.18 Concert de prîn t ; 14,10 Chită sud si sud-est. Temperatura va fi cu­ faporl („Progresul") ; Noroc, Kehek nesen fi llclm u th Zacharias ; 13,00 A l­
„S tadion U M .C .ji B R A D : W arlorh i entru dumneavoastră Ilinca Cerbacev ji prinsă ziua intre 28 şi 31 grade iar („Sebeşul") | A P O LD U L DE SUS : M i­ bum folcloric ; 13.30 De toate pentru
G U R A D A R ZA i M aigrct fi afacerea P lirico Macias : 14,30 Unda vesela (re­ noaptea intre 12 (1 18 grade. to ii ; 15.00 A rii din operele interpretate — 1 inginer constructor pentru funcţia de şef ser­
Saint Fiacrc ; H A ŢE G i Lumea comică luare) ; 15,10 Concurs cu j>ublic ; 10.05 cul pescar * Complotul ambasadorilor ; «le Constanta Cîmpeanu ; 15.3(1 „Ţ u ra -n -
a lu i Harold Loyd ; IL IA ; Laguna do­ RevislA (lagărelor — muzică u jo a rl ; PENTRU URMĂTOARELE ORAŞTIE : Un film co o faîă ferme­ Ireafă e o floare’ — emisiune dc cînlc- viciu tehnic şi organizarea prestaţiilor cu un salariu ta­
l)EVA j M aiorul (I moartea (cinema­ rinţelor. 10,30 „L a horă-n sat* — cîntece gi jocuri cătoare („P a tria ") ; Păfiad prin Mosco­ cc fi jocuri ; 10,30 Muzică de estradă ; rifar de 2.400 Iei lunar;
... raful „P a tria ") | Fcrnand cowboy populare : 17,00 CSntâ L ili Bulacsi (i 2 ZILE 17.40 Cronica literară ; 13.00 Muzică u-
..A ria ,,| ; U l'itoa cavalcadă #pre San- Gianni M orandi ; 18,00 Opereta „F ru ­ va („Flacăra") i H aiducii (grădina „P a ­ jo a ri de Radu Ştrban $i Florentin D cl- — 1 inginer constructor» sau arhitect pentru func­
i C n u (grădină) ; S IM E K IA : F.l G rc- moasa mea doamnă* de Loewe (montaj tria ") | CUG IR i Anaconda („7 Noiem­ inar : IS.25 Vechi melodii populare ; ţia de şef serviciu elaborarea documentaţiilor tehnice
» | H UN ED O AR A : In genunchi mă m uzical-literar) ; 19,20 Oameni de sca­ Vreme neslabilă cu cerul noroi ziua. brie") ; Leac contra dragostei („M u n ci* 19.03 Formaţia «le muzică tifonrâ Fel re
. orc li» rine i N il «ini demn de mă. Ronsard ; 19,50 „ Z i- i bade cu flu ­ Se vor semnala precipitaţii locale. Mngdin ; l'J.10 Curs dc limba engleză ; cu un salariu tarifar lunar de 2.400 lei»*
> e („Flaeura") ; re in tre vo ituri („S i- iera* — melodii populare ; 20,30 Con­ torese"); Ziua fe ric irii (grădina „30 De­ 19,50 „F a lnici sînteti, m unţilor* — emi­ — 1 inginer constructor sau arhitect pentru func­
I. urgislul") ; Albă ca zăpada PR O G R AM U L I : 8.00 Teatru radio­ cert de melodii rom ăncjti ; 21,10 So- cembrie*') i Strigătul corlei (grădina siune de folclor ; 19,45 Actualitatea tea­
eci 7 «altioibanci (gradina „S iJ m ir . fonic pentru copii : „Ju rna lu l unei prie­ l ij l ii Nicolac Ni(cscu ti Anette ; ?2,UU „Stadion U .M .C .) ; BRAD : W arloch ; ţia de inginer principal proiectant cu un salariu tarifar
• tul**): Atigclica, marchiza „în g e rilo r"; te n ii” ; 9,15 Transmitem pentru sate ; Muzică ujoară ; 22,19 O ratoriul „U liste trală ; 20,00 Interpreţi ai muzicii cla­
I nnnuta Angelica („C onU ruclorul") i 10,30 Itinerar fo lc lo ric ; 0,03 Ilustrate plîngînd* de Tadeusa Szelignvski. în Luni G U R AD AR ZA : M aigrct «I afacerea sice : Rdwin Fischer fi D iclrich Fisclier lunar de 2.100 lei;
• IEI.AR j Teama ; T E L IU C i Repulsie; muzicale ; 12.00 Dc toate pentru tu li ; scenariu radiofonic : 22,30 C iclul sim ­ Saint Flaere ; H A ŢE G i Zile dc lio r fi Dirskau ; 21,05 Metronom >67 ; 21,50 — 1 tehnician constructor sau conductor arhitect
'.LA N : Cele nntru tile ale oralului 13,10 Estrada duminicală ; 14,15 Pro­ fo n iilo r de Beethoven ; 23.53 Dans în rîs | IL IA t Laguna dorinţelor. pentru funcţia de tehnician I proiectant cu un salariu
'•'apole i Intre doi ; PETROŞANI : Bu- gramul orchestrei de muaică populară a miez de noapte. Poveftile operetei : „Fetitele din Pădu­
arcasa („R epublica") ; Angelica | i Radiotclevieiunii ; 15,10 Personaje fi in ­ 24 IULIE rea Neagră* de Leon Jess*l ; 23.07 M e­ tarifar lunar de 1.600 le i;
• ,elc („7 Noiem brie") : LONEA ; terpreţii lor : 15,30 In lîln ire cu melodia lod ii romAnefti ; 23,22 C iclul : „Sa cu­
I iiit X X („M in e ru l") : 1 U P E N I : Rlo populară (i interpretul preferai; 16310 — 1 economist cu studii superioare cu un sala­
i.nchns : V U LC A N : Femeia n u in u ri- Selec(iuni din opereta „Joc de a rtific ii* noaştem creaţia enesciană ; 0,10 M elodii riu tarifar lunar de 2.000 le i;
i • ; PE TR ILA : Jaodurmul din Saint de Paul Burkhard : 17,10 ..La braţ cu pentru ore tirrii.
I ro pn ; U R IC A N f : Operaţiunea „1“ ; tine" — m niică uşoară ; 19,00 Album — 1 maistru în specialitatea mecanică auto cu un
H ' R BÂTEN I : Casa din Montevideo | folcloric ; 20.10 Cintă M ăria Lăl5rc(u 9.02 F.misiune pentru copii ţi tinerelul PROGRAM UL I : 8.00 Tot înainte (c- Dufetine dc ştiri ]i radiojurnale. salariu tarifar lunar de 1.700 lei.
AT4INOASA i Cele două orfeline ; PA- ti Em il G a v rij : 20.30 Teatru scurt. mieiune pentru pionieri) ; 8.25 La m i­ 7,00: 9.00 ; 11,00; 13,00; 15,00; Informaţii suplimentare se dau de către btroul or­
RUŞENT : Omul din Rio t A LR A Premiera : „A nalfabetul*. Comedie de jcolar : „T re c trubadurii* — incursiune crofon, melodia preferată ; 9,30 „D e la 16.00 ; 18,00 ; 20,00 : 22,00 ; 24,00 ;
" L IA : Ri'laxtază-te, dragă („V ie to - Drnnislav N u jic i ; 20,52 Vă invităm la în legende : 10.05 Film ul „Povestea ţi­ munte fa marc* ; 11,03 Cronică econo­ 2.55 (programul I) ; 7.30 ; 8,90 10,00; ganizarea muncii din centrala întreprinderii» Piaţa Li­
nui doctor* ; t0,20 Recreaţia mare în.,
j “ ); Raby M athîai („23 August") ; dans ; 22.30 Moment poetic ; 23.00 Ritm vacantă ; 10,50 Emisiune pentru sale ; DEVA : Via|a la castel (cinemafogia- mică ; 13,13 Succese ale muzicii uşoa­ 12.00 ; 17.00 ; 19.00 ; 21,00 ; 23.00 ; bertăţii nr. 27, telefon 1693.
I E1UŞ s Golgota ; Z L A T N A ; Omul ti gratie — muzică de dans ; 2,02 Me­ 15.30 Magazin II I : 19.15 X Y Z ; 19.40 lu l „P a tria ") ; Ierburi amare („A ria ‘‘i ■ re ; 15,05 Afiş radiofonie ; 15,50 M elo­ 0,55 (prugrauMj) II).
r u t l-a ucis oe Liberty Valancc ; lod iile nop(ii. Telejurnalul de scară ; 19,55 Tclcglob ; ’Jn lucru făcut la timp (grădini) ; SI-