Page 8 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 8
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3888
Cuvin ta rea lui A. Novotny la Conferinţa diplomatică
Şcoala Superioară de Partid de la Stockholm
PRAGA 1. Corespondentul antipartinice şi s-au pronunţai rile capitaliste, pentru a alege
Agerpres. E. lonescu, transmi In favoarea politicii partidu ceea ce este util socialismu
te: Intr-o cuvîntare rostită cu lui şi statului. lui". P C. din Cehoslovacia, Cuvîntul delegatului român
prilejul încheierii anului de s-a oprit asupra unor proble n declarat’ vorbitorul. înţelege
In continuare, A Novotny
învătămînt Ia Şcoala Superioa
Discutarea proiectelor de rezoluţie Cehoslovacia. Antonin Novot me legate de dez.voltarea şti că Cehoslovacia trebuie să se
ră de Partid a C C. al P C. din
încadreze pe deplin in icvolu-
ny, prim-secretar al CC. al inţei şi tehnicii în Cehoslova ţîa tehnico-ştiinţificâ. că pro STOCKHOLM I (Agerpres). completeze preambulul proiec
cia. „Dacă nu admitem împă
ducţia trebuie modernizată şi
tului de Convenţie cu o dispo
Continuindu-si
lucrările,
NEW YORK 1 — Trimisul tatea căilor maritime interna ate de Izrael pentru schimba P. C din Cehoslovacia, pre carea ru ideologia burgheză, a trebuie create condiţii pentru Conferinţa diplomatică de Ia ziţie in care sâ se afirme do
special Agerpres. R. Câplescu. ţionale". de a obţine „o solu rea statutului oraşului Ierusa şedintele R. S. Cehoslovace, spus el. asta nu înseamnă că creşterea productivităţii mun Stockholm pentru proprietatea rinţa părţilor contractante de
transmite; După încheierea ţionare completă a problemei lim şi prevede ca Adunarea s-a referit la sarcinile care vrem să ne barirnrlâm în faţa cii. Vorbitorul a arătat că Co intelectuală a luat în discuţie a contribui la o mai bună în
dezbaterilor generale ale se refugiaţilor" şi de a garanta Generală să dedare nule şi ne stau în fata partidului in toa cunoaşterii .ştiinţei mondiale, mitetul Central al P C. din proiectul de Convenţie privind ţelegere şi colaborare între
siunii extraordinare a Adună „Inviolabilitatea şi independen avenite aceste măsuri, să ceară te domeniile de activitate în râ nu vom urmări evoluţia cu Cehoslovacia va de/bafr înlr-n crearea unei organizaţii mon popoare, pe baza principiilor
rii Generale a O.N.U., în ca ta politică a statelor din a- Izraelului să le anuleze şi să se actuala etapă de dezvoltare a noştinţelor pe care le-au obţi şedinţă viitoare problema dez diale a proprietăţii intelectuale. respectării suveranităţii şi in
dru) cărora au hiat cuvîntul ceastâ regiune". Totodată, se abţină pe viitor de la orice ac societăţii socialiste. El a rele nut oamenii de ştiinţă din ţă voltării ştiinţei şi tehnicii. Luind cuvîntul. şelul delega dependenţei naţionale, a egali
69 de delegaţi, vineri dupâ-a- arată că este de dorit stabili ţiuni care ar modifica statutul vat importanta îndeplinirii ţiei române, ambasador ul Con tăţii în drepturi şi avantajului
miazâ a început discutarea rea unui regim internaţional oraşului Proiectul cere, de a sarcinilor sporite în cadrul stantin Stânescu, a arătat că reciproc, arătind câ acestea
proiectelor de rezoluţie. pentru oraşul Ierusalim, ches semenea. secretarului general noului sistem de conducere şi guvernul Republicii Socialiste sînt principiile pe care guver
înainte de începerea discu tiune care să fie examinată al O N U. să raporteze Adună planificare a economiei naţio Şedinţa C.C. al Uniunii Comuniştilor România este în principiu de nul român le promovează in
ţiei. preşedintele Adunării Ge de Adunarea Generală la cea rii Generale şi Consiliului de nale. Vorbitorul a arătat că acord cu crearea noii organi relaţiile sale internaţionale şi
Securitate asupra aplicării a
nerale, Abdul Rahman Paz’.i- de a 22-a sesiune a sa. cestei rezoluţii la nu mai mult unii lucrători pe fărîm ştiinţi zaţii şi a menţionat că în pre câ domeniul creaţiei intelectua
wak (Afganistan) a dat cuvîn După ce a comunicai unele de o sâptâmînâ de la aprobarea fic uită adesea principalul, şi din Iugoslavia ambulul proiectului de Con le prezintă posibilităţi deosebi
tul Jui P. V. I, Solomon, re probleme de procedură, pro sa. anume faptul că şi pe viitor venţie necesitatea creării noii te pentru promovarea colabo
prezentantul permanent al sta punând ca termen limită pînâ îa baza activităţii de condu BELGRAD 1 (Agerpres). — activitate al Comitetului Exe organizaţii este pr ivită sub as rării popoarelor pe baza aces
tului Trinidad-Tobago. care a cînd se mai pot depune alte Al doilea proiect de rezolu cere vor sta principiile socia La Belgrad au început lucră cutiv a) C.C. al U C I şi unele pecte tehnico-administrative, tor principii.
declarat că va prezenta în nu proiecte de rezoluţie ziua de ţie. avînd ca autoare 19 state liste în domeniul economiei. rile celei de a şaptea şedinţe probleme curente. fapt care nu reuşeşte să redea El a reafirmat apoi poziţia
mele a IA tari lalino-arjierica- sîmbâtâ 1 iulie, ora 12,00 (ora printre care : Argentina, Aus Subliniind necesitatea intensi a Comitetului Central al Uni Preşedintele U. C. h, fosrp întreaga importanţă a acestei guvernului român cu privire la
ficării luptei împotriva influ
ne — printre care Panama. locală), iar ca termen limită tria. Belgia. Danemarca, Eti unii Comuniştilor din Iugo Bro-/ Tilo, a vorbit despre li probleme. calitatea de membru al noii or
Argentina, Brazilia. Bolivia, pentru depunerea de amenda opia. Finlanda. India, Japonia, entelor ideologiei burgheze, A. slavia nele probleme ale situaţiei şi Şeful delegaţiei române a ganizaţii, arătind câ numai u-
Novotny s-a referit în această
Nigeria. Pakistan. Suedia şi Iu
Mexic. Venezuela. Columbia — mente ziua de duminică 2 iu goslavia, se referă la măsurile Pe ordinea de zi se află: u relaţiilor Internaţionale. propus. în continuare, să se niversalitntea acesteia, lipsa
un nou proiect de rezoluţie. lie ora 11.00. preşedintele A- de ordin umanitar în legătură ordine de idei la unele luări nele probleme ale situaţiei in oricărei discriminări în privin
Pe biroul Adunării Generale dunârii Generale n dat cuvîn cu problema refugiaţilor şi re de cuvînt ale scriitorilor ce ternaţionale şi relaţiilor inter ţa aderării Ia Convenţia care
se mai află alte patru aseme tul reprezentantului Izraelu- comandă măsuri de urgenţă hoslovaci la recentul Congres naţionale; probleme privind stabileşte organizaţia sint con
U.C.I.; probleme actuale ale O declaraţie a M.A.E.
nea proiecte, depuse respectiv 1 ui, Abba Eban, care a decla pentru uşurarea soartei aces al acestora, care constituiau dezvoltarea şi reorganizarea forme cu principiile dreptului
de U R.SS.. S.U.A.. Albania şi rat că se va ocupa doar de tora. fâcînd un ape) la toate „un atac la adresa politicii internaţional contemporan.
Poziţia delegaţiei române a
partidului, a politicii interne
de grupul celor 16 state (Iu proiectul de rezoluţie al celor guvernele, organizaţiile şi per şl externe a guvernului". „Pro luptătorilor din războiul de e- fost sprijinită de multe alte
goslavia şi 15 state afro-asia- 16, rezervîndu-şi dreptul să soanele particulare pentru a-şi babil, a spus A. Novotny. că Jiberare naţională; raportul de delegaţii.
tice). discute mai lîrzîu proiectul la- aduce contribuţia la U N.W.R.A. aceşti oameni intenţionează să al R.D. Vietnam
Rezoluţia celor lfi state la- 1 ino-amerîcan. El a precizat (Oficiul de ajutor şi lucrări Joace la noi in Cehoslovacia
tino-americane cuprinde patru că .respinge în întregime" pro O.N.U. pentru refugiaţii pa rolul unei a treia forţe, dar în Remaniere
paragrafe. Ea cere retragerea iectul prezentat de Iugoslavia lestinieni în Orientul Apropiat). realitate ei sint o forţă care HANOI I (Agerpres). — populate din centrul oraşului,
trupelor izraeliene din terito şi de grupul unor ţări afro-a- Se cere, de asemenea, secreta ajută reacţîuniî. Le răspundem Ministerul Afacerilor Exter precum şi asupra unor cartiere
riile pe care le-a ocupat în siatice. motivînd că acesta nr rului general al O.N.U. să su deschis: part idul va transpu guvernamentală ne al R D. Vietnam a dat pu mărginaşe. A fost atacat com
Iordania. Siria şi R.A.U., pre constitui .o recomandare pen pravegheze punerea efectivă în ne cu hotărîre în viată prin blicităţii o declaraţie în care binatul textil şi mai multe in
cum şi încetarea stării de be tru reluarea ostilităţilor", aplicare a rezoluţiei şi să ra cipiile socialiste". Ca şi în tre condamnă noile raiduri între stituţii publice şi şcoli. Decla tn
ligerantă în vederea statornici Intrucît nici un alt delegat porteze în acest sens Adunării cut. partidul se va baza în în Ghana prinse de aviaţia americană a raţia precizează câ acesta este
rii unei coexistente baz.ate pe nu s-a mai înscris la cuvînt, Generale. politica sa pe clasa muncitoa supra portului Haifong şi a al 75-lea raid aerian asupra
bună vecinătate. Declarînd că şedinţa a fost declarală închi re. ţărănime, intelectualitatea ACCRA 1 (Agerpres). — oraşului Nam Dinii, al treilea oraşului Nam Dinh.
„nici o ordine stabilă interna să. lucrările Adunării Gene progresistă, a spus A. Novotny, Consiliul Naţional de Eli oraş ca mărime din Vielnam. Guvernul R. D. Vietnam, se
ţională nu se poate baza pe rale u'-mînd a fi reluate luni, mentîonînd că la Congres au berare din Ghana (CNE) a dat Declaraţia precizează că la 29 spune în declaraţie, cere cu
ameninţarea cu forţa sau fo 3 iulie. întrevederile luat cuvîntul o serie de scri publicităţii vineri o proclama Iunie aviaţia americană a e- hotărîre ca guvernul S.U.A. sâ Alcxei Kosîghin, pre
losirea forţei" şi că „nu poate ★ itori de frunte, care au con ţie prin care sînt numiţi !7 fecluat două raiduri asupra o- pună capăt imediat bombar şedintele Consiliului de Mi
fi recunoscută validitatea ocu NEW YORK 1 - Trimisul damnat cu hotărîre atacurile comisari ai guvernului, care raşuluî Haifong. bombardînd damentelor şi tuturor actelor niştri al U.R.S.S., a avut la
pării sau dobîndirii de terito lui C. Mănescuj de război împotriva R. D. 1 iulie la Paris, o întrevede
special Agerpres. R. Câplescu. vor prelua conducerea diferi cartiere populate şi obiective re cu Charles de Gaullc, pre
rii prin asemenea mijloace", transmite : telor ministere. Comisarii in economice din centrul oralu Vietnam, sâ retragă toate tru şedintele Republicii France
rezoluţia cere. de asemenea. .Sîmbâtâ, la Secretariatul A- tră in funcţiune de la I iulie. lui. precum şi unele cartiere pele americano şi satelite din ze.
Consiliului de Securitate să dunârii Generale a ON U au Trei dintre aceştia sînt mem mărginaşe. Asupra străzilor Vietnamul de sud. să respecte In aceeaşi zi, Alexei Kosi-
examineze îr continuare, ani mai fost depuse două noi pro la New York I Rezoluţie adopta bri ai CNE. Potrivii procla principale şi a portului au fost drepturile naţionale funda gliin s-a înapoiat la Mos
mat de „spiritul urgentei", si iecte de rezoluţii Primul pro maţiei, a fost constituit un aruncate bombe cu bile. Un mentale ale poporului vietna cova.
tuaţia din Orientul Apropiat iect. al cărui autor este Pakis NEW YORK 1. — Trimisul Consiliu Executiv, cuprinzînd număr de nave comerciale mez aşa cum sînt recunoscute
cu scopul „de a garanta liber tanul, se referă la măsurile lu- specia! Agerpres. R. Câplescu, tă de Plenara 21 de membri, respectiv cei 7 străine ancorate în port au în acordurile de la Geneva Q La Budapesta au luat
transmite: Ministrul afacerilor membri ai CNE şi cei 14 comi fost avariate rntre 26 şi 2H din 1954. sfirşit sîmbâtâ lucrările ce
externe al Republicii Socia C.C. al P.C. sari. Se menţionează că sar Iunie, avioanele americane au ☆ lui de-nl 7-lea Congres al U
liste România, Corneliu Mă- cina acestui Consiliu Executiv efectuat raiduri asupra oralu TIANOr 1. — Corespondentul niunii Tineretului Comunist
nescu’ â avut o întrevedere cu esfe „conducerea generală şi lui Nam Dinii, aruneînd bombe Agerpres. Adrian lonescu. din- R. P. Ungară (KlSZh
® U Thant intenţionează să trimită un repre Abdul Rahman Pazlnvak. pre Francez controlul guvernului". şl racilele asupra unor cartiere transmite :
zentant al său in Orientul Apropiat şedintele Adunării Generale a ’ Una din cclc mai sîngeroase Q Agenţia sud-vfcfnâhtczi
O.N.U. Cu acest prilej a avut cnmc dc pînâ acum ale ame dc presâ „Eliberarea" a trans
PARIS 1 1 — Corespondentul
® Hussein : „Există căi şi mijloace pentru o so Joc o convorbire în legătură J PARIS ricanilor în nordul Vietnamu mis un comunicat al Comi
cu problemele aflate pe or di- I Agerpres. Georges Dascal, Kiesinger şi Brandt şi-au lui — astfel a fost caracteri tetului Central al Frontului
luţie justă, rezonabilă'4 nea de zi a actualei sesiuni 5 transmite : Plenara C. C. al zată de râtre ziarul „Nlian Naţional de Eliberare din
Plenara
cx!iaordinare a Adunării Ge Partidului Comunist Francez a Dan" bombardarea timp dc Vietnamul de sud, in care
6 Misiunea specială a F.A.O. va pleca şi in nerale. adoptat o rezoluţie cu privi amînat vizita la Washington cinci zile, fără încetare, «le se anunţă stabilirea unei mi
R.A.U. ☆ re la situaţia internaţională către aviaţie, navele dc râz- siuni diplomatice in Republi
NEW YORK 1. — Trimisul şi mişcarea muncitorească. BONN 1 (Agerpres). — Kiesinger. relatează agenţia hoî si artileria grea a S.U A ca Cuba şi nuntirea unui am
special Agerpres, Romulus Câ Rezoluţia declară că Parti Cancelarul Georg Kiesinger a satului Vinh Quang. situat basador al acesteia pc lingă
• N. Podgornîi a sosit Ia Damasc plescu. transmite: Ministrul n- dul Comunist Francez se pro şi ministrul său de externe, UJN, doreşte sâ obţină sâptâmî- în partea dc nord a zonei de C.C. al F.N.E.
na viitoare consimţâniînlul ca
facerilor externe al Republicii nunţă pentru o pace durabilă Willy Brandt. au cerut preşe binetului său şi al deputaţilor militarizate, pe malul rîului
m Socialiste România, Corneliu în Orientul Mijlociu, fără u dintelui Johnson sâ amine pen celor două partide guverna Bon Hai, la vărsarea în mare ţ Consiliul dc Miniştri al
Mănescu, a continuat să aibă m iliri şi «anexiuni teritoriale, tru o dată ulterioară vizita pe mentale pentru planul său fi Au avut loc aproximativ 200 R. P Polone a hotărât ca de
la Neiv York întîlnirî. consul bazată pe drepturile naţionale care urmau să o fată la Wa de raiduri aeriene. în timpul la 1 iulie să fie majorate
NEW YORK 1 (Agerpres). — leagă acest lucru, dacă este in nanciar prevăzut pc o perioa pensiile mici de bălrineţe,
Secretarul general al O.N.U., teresat cu adevărat intr-o pace tări şi discuţii în probleme le ale popoarelor arabe, cît şi pe shington la 7 şi 8 iulie. Un co dă de cinci nni. .Sursele bine cărora s-au lansat 3.700 de invaliditate şi pensiile acor
U Thant, a anunţat că intenţio trainică". gate de desfăşurarea sesiunii dreptul la existenţă al poporu municat olieial,. publicat la Informate, precizează aceeaşi bombe de mare calibru, pre date fam iliilor care şi-eu
nează să trimită un reprezen extraordinare a Adunării Ge lui şi stalului izraelian. Bonn. precizează că "dezbaterile agenţie, declară că cancelaru cum şi bombe cu bile. cu fos pierdut susţinătorul,
tant al său în Orientul Apro nerale a O N U. In legătură cu războiul din rare vor avea loc în probleme lui îi este teamă că. dacă va for şi gaze toxice, dublate de
piat care sâ-1 informeze despre Tn cursul dimineţii de sîm- Vietnam dus de imperialismul le de politică internă, atît în lăsa parlamentul sâ intre în tirul distrugător al lunurilor 0 Potrivit datelor poliţiei
situaţia refugiaţilor şi a prizo ROMA 1 (Agerpres). — bâtn. el s-a întîlnit cu A. Gro- american împotriva poporului sinul guvernului, cît şi în gru vnear.-ţâ înainte dc a aproba flotei a şaptea şi a obuziere ccylonezc în fiecare lună dis
nierilor de război, ca urmare a Misiunea specială a Organi mîko. ministru) afacerilor ex vietnamez, rezoluţia arată că purile parlamentare, „reclamă planul său financiar, acesta nu lor amplasate la sud de linia par aproximativ 200 dc co
conllictului dintre Izrael şi ţă zaţiei O N U. pentru alimenta terne al U.R SS. Au fost abor „Unirea şi acţiunea hotârîtâ a prezenţa la Bonn a şefilor de va pul ea fi aplicat clocit după de demarcaţie Ele au ras de pii de vîrslâ şcolară. Furtul
ţie şi agricultură (E A.O.), tri
rile arabe. Aceasta este una misă recent in Siria şi Iorda date diverse aspecte referitoa tuturor forţelor anliimperialis- partide ale coaliţiei guverna şase sâptâmîni. Economia vest- pe fala pămîrnului acest sat copiilor, după părerile expri
din măsurile pe care U Thant re la ultimele desfăşurări ale te şi paşnice, pe scară naţio mentale". Un purtător de cu- germanâ nu poate însă aştepta d» 3 000 de locuitori, ce se în- mate in presa ceyloneză, a
intenţionează să le ia pentru a nia în scopul evaluării nevoi drzhatcrilor de la ON U. nală şi internaţională, sînt mai vînt al Casei Albe a declarat un timp atît de lung. linele pe circa 2 km pătraţi. devenit o problemă naţiona
aduce Ia îndeplinire rezoluţia lor alimentare urgente ale re Evoluţia lucrărilor sesiunii necesare ca oricînd pentru a râ „preşedintele regretă faptul lă. In ultimele luni, ziarele
fugiaţilor arabi de după răz
Consiliului de Securitate al a fost. de asemenea, discutată izola pe imperialiştii americani că cancelarul nu poale veni a- au publicat ştiri despre des
O N.U. din 14 iunie care cere boiul arabo-izraelian, s-a îna în aceeaşi zi. în cursul unei şi a-i conslrînee să înceteze eum. dar că înţelege poziţia a coperirea a treî adevărate la
poiat la Roma, urmînd să ple
Izraelului şi ţârilor arabe să ce In R.A.U. întrevederi pe care ministrul agresiunea în Vietnam, pentru cestuia". Ac{iuni ale patrioţilor din Aden găre de muncă pentru co
respecte principiile umanitare afacerilor externe român a a a înlătura ameninţarea care Corespondenţii de presă a- pii Asemenea lagăre au fost
apasă din ce în ce mai greu
vut-o cu U Thant. secretarul
privind tratamentul prizonieri general al O.N.U. Schimbul asuora păcii lumii". ratâ că această hotârire a con ADEN 1 (Agerpres). — tul din Aden s-a produs o altă descoperite în Mancnara şi
ducătorilor politici de Ia Bonn
lor de război şi protecţia per DAMASC 1 (Agerpres). — de vederi care a avut loc cu Rcferindu-se la problemele se datorează gravităţii situa La Aden patrioţii arabi con explozie. A fost complet dis în apropiere de Trinkomali.
soanelor civile în timp de răz Râspunzînd invitaţiei şefu aceste prilejuri a evidenţiat, europene, rezoluţia arata că ţiei economice a ţârii. După tinuă «acţiunile împotriva au trus un avion al companiei 9 Mişcarea „Un miliard
boi". lui statului sirian, Nourcddin încă o dată, contribuţia pe ca r. C. Francez propune: aboli rum se ştie. după o perioadă torităţilor britanice şi ale aşa- „Aden Airways", subsidiară a pentru Vietnam" a anunţat
companiei britanice „Airways
El-Atassi, şi a guvernului Siri re înţelege să o aducă delega rea simultană a Pactului A de avînt. care a durat mai zisei Federaţii a Arabiei dc că pînâ in prezent a fost co
ei. la 1 iulie a sosit la Damasc ţia ţârii noastre la o soluţio tlantic şi a Tratatului de la mulţi ani. economia vest-ger- sud. După aruncarea în aer a Corporation". La locul explo lectată suma de 150 milioane
intr-o vizită de prietenie N. nare care să ţină seama de Varşovia si crearea unui sis manâ a intrat într-o perioadă rezervoarelor de combustibil ziei s-a produs un marc in franci vechi pentru sprijinul
NEW YORK 1 (Agerpres). — Podgornîi, preşedintele Prezi interesele tuturor părţilor în tem de securitate europeană de recesiune, unul din rezulta cendiu. Foiţele aeriene brita
Regele Iordaniei, Hussein. a cauză şi să asigure pe viitor rare să favorizeze realizarea tele căreia a fost şi demisia şi a conductei de petrol apar nice şi securitatea federală au financiar acordat poporului
declarat vineri in cadrul unei diului Sovietului Suprem al o pace trainică în regiunea dezarmării generale şi contro fostului guvern condus de Lud- ţinând- companiilor petroliere deschis o anchetă in rîndul lu vietnamez.
conferinţe de presă ţinute la U R.S S. Orientului Mijlociu. late. wig Erliard. Actualul cancelar, britanice, vineri, pe aeropor crătorilor aeroportului. O Franz Josef Strauss, mi
New York înainte de a pleca In aceeaşi zi, au început la nistrul vest-german ai finan
din S.U.A. că, după părerea sa Damasc convorbirile între N. ţelor, a fost reales simbătâ
ar putea exista posibilitatea u Podgornîi şi oficialităţile siri preşedinte al Uniunii creş-
nei soluţii a conflictului izrae- ene. acelaşi timp, viaţa şi moar dragon. Unul din oamenii tîn-sociale, în cadrul congre
liano-arab. „Consider — a spus tea, întoarcerea zilelor lungi costumaţi, ales cu mare pom sului acestui partid, întrunit
el — că uşa este deschisă şi nu UN ARHIPELAG VIKING: şi incinerarea unui străvechi pă, „ JarV, se urcă pe vasul la Munchen.
închisă pentru a se găsi căi şi şef viking — »Jarl a cărei proră este îndreptată
mijloace în care să poată ii CAIRO 1 (Agerpres). — Cu prilejul acestei sărbă spre mare. In cunnd sini a- Q Printr-un decret al re
realizată o soluţie — o soluţie In capitala R.A.U. au înce runcotc torţele aprinse asu gelui Idris, Abdcl Kader el
justă, rezonabilă". El a adău put sîmbâtâ lucrările Conferin tori, toţi locuitorii insulei fîadry a fost numit în func
gat râ principala acţiune in a ţei extraordinare a Organiza I N S U L E L E S H E T L A N U sint costumaţi, iar străzile pra vasului, care începe să ţia de prîm-ministru al L i
cest scop trebuie să fie retra ţiei de solidaritate a popoare sint invadate de războinici se mistuie in flăcări. în su biei şi însărcinat cu forma
gerea foiţelor izraeliene de pe lor afro-asiatice. Iau parte re cu căşti cu pene, înarmaţi cu netul cimpoaielor şi al tobe rea noului guvern în locul
teritoriile ocupate pe pâmîntul prezentanţi ai 70 de organiza lănci şi scuturi. Oamenii ne lor, in timp ce mulţimea in fostului premier Hussain Ma-
arab. „Este extrem de dificil, ţii din 50 de ţâri din Asia şi (Urmare (lin pag 1) ospătează sub clar-obscurul tre Insulele Shetland şi Ork- costumaţi in războinici poar tonează cintecul tradiţional ziq, care a prezentat demi
în fapt imposibil pentru noi în Africa, precum şi 100 observa dintre apusul şi răsăritul soa neyt se află Insula Fair Is- tă torţe care, in amurg, cre — „Up-Helly-Aa". sia cabinetului său săptămâ
Iordania şi pentru lumea arabă tori. Lucrările ei vor dura a- gul lor atît pe valuri, cit ţi relui. land, unde, în secolul XVI ează o atmosferă stranie. Ei Festivităţile durează piuă na trecută.
— a spus Hussein — să accep prox’imativ o săplâmînâ şi vor prin ierburi. Poneii sînt ves întregul arhipelag, care s-au stabilit marinarii spa se grupează, chitind, in ju a doua zi in zori, semn că
tăm ideea tratativelor atîla li consacrate discutării situa tiţi pentru rezistenţa lor fi face parte din componenţa nioli, care au reuşit să se sal rul unei nave lungi a cărei tnaţa a trium fat asupra mor # Comitetul executiv al
timp cit există actualele con ţiei actuale din Orientul Apro zică Cit despre oi, nu mai M arii Britanii constituind un veze din dezastrul falnicei proră reprezintă capul unui ţii. Federaţiei Internaţionale a
diţii. Izi-aelul trebuie să înţe piat. * Armade", spaniole pe tim Ziariştilor (FIZ) a adoptat.
puţin renumite, din lina lor comitat, are o suprafaţă lo
m m casm ■ u n m i pufoasă — care este smulsă cuibilă de 1.426 km.p. şi o pul reginei Elisabeta I Ei Ia sesiunea sa care s-a ţinut
cu mina, şi nu tunsă cu foar populaţie de numai 20.000 lo sint cei care au învăţat fe la Istanbul, o declaraţie in
fecele — se fac pulovere u cuitori. Capitala lui este ler- meile nordice arta tricotaju care îşi exprimă „profunda
Intîhirea internafională şoare şi foarte călduroase. wick, oraş cu 6.000 de locui lui şi a folosirii culorilor vii, îngrijorare" in legătură cu
suprimarea libertăţii presei
Se spune adesea că Insu tori, situat pe insula cea mai cunoscută astăzi in lumea în în Grecia.
treagă. Pe Mainland se află
mare — Mainland. Este un
a arhitecţilor lele Shetland sînt „insulele port pitoresc, cu străzi întor unul dintre cele mai izbitoa
Ce-l
verilor fără
noapte".
drept, la miezul nopţii nu se tocheate, mărginite de case re exemple ale arhitecturii % La un an după insta
PRAGA 1 (Agerpres). — Congresul, care îşi desfă vede soarele, dar de la înce vechi. Printre celelalte insule preistorice — rămăşiţele for- larea sa In putere, preşedin
La Praga şi în alte oraşe ale şoară activitatea în 5 secţiuni, putul lui iunie şi pînă la ju — care, de altfel, nu sint toa tăreţei „ Rroch of Mousa". tele Republicii Dominicane,
Cehoslovaciei au loc între 26 are ca temă „Arhitectura şl mătatea lui iulie, soarele nu te locuite — trebuie menţio Aeroportul se află tot pe In Joaquin Ualaguer, a operat o
iunie şi 12 iulie Congresul al mediul uman". Prof. Guslav mai dispare nici măcar o ju nat Unst, situată la nord, sula Mainland, In extremita serie de schimbări în guver
TX-lea. Adunarea a X-a şi Guşti, reprezentantul secţiei mătate de oră de pe orizont, Fetlar, Yell, Out Skerries şi tea sudică, la Sumburgh. nul său.
alte manifestări internaţionale române a U.I.A., este vicepre scăldind marea in culori mi Whaslay, situate la sud. De Ceremonia specifică acestui O La Kinshasa au avut loc
ale Uniunii Internaţionale a şedintele uneia din secţiunile nunate. Cind este vreme fru trei ori pe săptămină, nava arhipelag, care este in ace festivităţi consacrate aniver
Arhitecţilor Participă arhi Congresului. moasă, tradiţia cere ca sâ te „Earl.of Zetland,‘, care trans laşi. timp o tradiţie sezonie sării a şapte ani dc
tecţi din numeroase ţâri. prin- Cu prilejul Congresului, la urci pe vlrful muntelui Saxc portă provizii în calele sale, ră şi un ritual viking, este la proclamarea indepen
mUp-Helly-Aa".
Ea
vestita
tie care şi o delegaţie a Uni Praga. Bratislava şi Brno au Voorde Itill, situat in Insula in timp ce in cabinele minus are loc in ultima zi de marţi denţei Republicii Democrati
lor si alte manifestări ca Ziua Unst (la o altitudine de 285 cule pot încăpea 36 de pasa ce Congo (Kinshasa). După
unii Arhitecţilor din Republi a lunii ianuarie, zi care mar
urbanistului, întîlniroa femei m deasupra nivelului mării), geri, asigură legătura Intre parada militară a avut loc
ca Socialistă România, condu lor arhitecte, festivalul filmu încărcaţi cu de-ale mincării aceste insule şi capitala arhi chează sfirşitul solstiţiului o mare demonstraţie la care
să de prof. Nicolae Bâdeseu, lui de arhitectură, expoziţia de iarnă. Originea acestei au participat reprezentanţi
şi cîteva sticle de vin, o dată pelagului. sărbători este necunoscută,
preşedintele Comitetului de cărţii de arhitectură, expoziţia ai întreprinderilor de stat.
ajunşi in tur/, locuitorii se La jumătatea drumului, in dar su ştie că ea evocă, in
Stat pentru Construcţii, Arhi proiectelor studenţilor arhi ai organizaţiilor sindicale şi
de tineret.
tectură şi Sistematizare. tecţi.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI ; §tr. Dr. Pelru Groza nr, 35, telefon 12 75. 15 85, 23 17. TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. 40.065