Page 80 - Drumul_socialismului_1967_07

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3906

"■ ■ = ^ s b s

VIATA INTERNAŢIONALA

. . i
LUCRĂRILE ADUNĂRII încheierea lucră­ Tratat de prietenie şi SĂRBĂTORIREA ZILEI

rilor Colocviului colaborare bulgaro-mongol ELIBERĂRII POLONIEI
VARŞOVIA 22 — Corespon­
BATOR 22 (Ager­
ULAN
GENERALE A 0. N. U. ştiinţific „Anul pres). — Sîmbâtâ a fost dat pu­ să ducă o politică de coexisten­ denţă de la Gh. Gheorghiţă şi
tratatului, părţile se angajează
I. Dumitraşcu : Ziua de 22 iu­
ţă paşnică între statele cu orîn-
blicităţii textul Tratatului de
prietenie şi colaborare dintre
internaţional al R. P. Bulgaria şi R. P. Mongolă duiri sociale diferite. Ele vor lie, care marchează împlinirea
a 23 de ani de la eliberarea Po­
participa activ la măsurile în-,
pe termen de 20 de ani.. In tra­ dreptate spre întărirea păcii şl loniei, a fost sărbătorită in în­
treaga ţară prin numeroase
S-AU ÎNCHEIAT TEMPORAR Soarelui calm" că cele două părţi vor întări zarea dezarmării generale şi to_ dunâri festive, spectacole da
tat se arată — printre altele —
prieteniei între popoare, reali­
gală, întilniri ale conducători»
LONDRA 22 (Agerpres). în continuare prietenia dintre tale, lichidarea colonialismu­ lor de partid şi de stat cu oa­
La Londra s-au încheiat popoarele bulgar şi mongol, lui şi neocolonialismului, dez­ meni ai muncii, seri închinate
lucrările Colocviului ştiin­ vor dezvolta colaborarea mul­ voltarea colaborării economice memoriei luptătorilor pentru e­
ţific „Anul internaţional al tilaterală şi întrajutorarea fră­ şi culturale internaţionale. liberarea Poloniei căzuţi pe
NEW YORK 22 - Trimisul rerea ca proWlema să fie din ţească pe baza principiilor in­ De asemenea, a fost dat pu­
special Age/pres, R. Câplescu, nou trimisă spre examinare Soarelui calm", care a reu­ ternaţionalismului socialist, de­ blicităţii comunicatul comun cîmpul de luptă. De asemenea,
în parcurile şi pe
estradele
transmite: Lucrările sesiunii Consiliului de Securitate, pre­ nit în capitala Angliei sa­ plinei egalităţi în drepturi, res­ bulgaro-mongol, în care se ara­ special amenajate, au avut loc
extraordinare a Adunării Ge­ cum şi înaintarea proceselor vanţi din peste 70 de ţări. pectării reciproce a suverani­ tă că în timpul convorbirilor manifestări artistice şi sporti­
nerale a O.N.U'., deschise la 17 verbale ale sesiunii extraordi­ Pe baza observaţiilor făcu­ tăţii de stat şi neamestecului dintre delegaţiile de partid şi ve.
iunie a.c., s-au încheiat vineri nare către Consiliu echivalea­ te în cadrul anului geofizic U. R. S. S. — Volgograd. Gara fluvială. în treburile interne. In baza de stat ale celor două ţări au
seara in mod temporar, prin ză cu „recunoaşterea incapaci­ internaţional (1957—1958) şi fost abordate perspectivele dez­ La Varşovia, ca de altfel şi
adoptarea unei rezoluţii proce­ tăţii Adunării Generale. — şi „anului Soarelui calm" voltării şi întăririi legăturilor în alte oraşe ale ţârii, au fost
durale propuse de Suedia, Fin­ a Naţiunilor Unite — de a fa­ (1964—1965), cei prezenţi, şi colaborării multilaterale din­ depuse coroane de flori din
landa şi Austria. ce faţă unei probleme atît de au ajuns la concluzia că K I N S H A S A tre Bulgaria şi Mongolia, din­ partea guvernului, Consiliului
Rezoluţia cere secretarului grave pentru omenire şi pen­ activitatea Soarelui este tre P C. Bulgar şi P.P.R. Mon­ de Stat, a Seimului, a Frontu­
general să înainteze procesele tru pacea şi securitatea inter­ mult mai capricioasă decît gol. Au mai fost discutate pro­ lui Unităţii Naţionale la Mo­
verbale ale celei de-a 5-a se­ naţională*'. (Adnan Pachachi, se credea. S-a constatat că lui Ferdinand Chimpola şi că­ provocarea de tulburări şi în blemele actuale ale situaţiei in­ numentul Eroului Necunoscut,
siuni extraordinare Consiliului ministrul afacerilor externe al „anul Soarelui calm" a fost Procesul unor foşti pitanului-Kalonda, condamnaţi alte provincii. Faptul că în pri­ ternaţionale şi mişcării comu­ la eimitirul-mausoleu al ostaşi­
de Securitate, pentru a facilita Irakului). marcat de numeroase ex­ la moarte, pentru participarea ma zi a incidentelor pe aero­ lor sovietici şi la Monumentul
reluarea de urgenţă de către Au mai vorbit delegaţii U­ plozii gigantice pe supra­ jandarmi kafanghezi la atacul de la Kisangani din portul de la Kisangani au ate­ niste şi muncitoreşti mondiale. eroilor Varşoviei.
Consiliu a examinării situaţiei niunii Sovietice. Statelor Uni­ faţa astrului care au pro­ 1966. rizat avioane cu ofiţeri sud-
încordate în Orientul Apropi­ te şi Franţei iectat în univers, şi în spe­ KINSHASA 22 (Agerpres). — ★ africani nu lasă nici o îndoială
at ; hotărăşte să suspende în In cwvîntul de încheiere, cial spre Pâmînt. fluxuri 28 de ofiţeri, membri în fosta KINSHASA 22 (Agerpres) — asupra intervenţiei străine in V i e t n a m u l d e s u d
mod temporar sesiunea extra­ preşedintele Adunării Genera­ puternice de radiaţii de di­ jandarmerie katangheză. impli­ Pentru a doua oară, mercena­ Congo".
ordinară şi să autorizeze pe le, Abdul Rahman Pazlnvak, ferite genuri. Aproape toa­ caţi în atacul organizat de rii rebeli refugiaţi la . Punia
preşedintele Adunării Gene­ scoţînd în evidenţă că era greu te manifestările vizibile ca­ mercenari în iulie 1966, la Ki- (250 km de Kinsangani) au re­ Scrisoare adresată Forţele patriotice provoacă
rale să convoace din nou se­ de presupus ca sesiunea extra­ re se produc la suprafaţa sangani, au compărut vineri în fuzat să accepte propunerea ge­
siunea, dacă şi cînd va crede ordinară „să rezolve toate pro- Soarelui, sînt însoţite de faţa unui tribunal militar din neralului Mobutu în legătură
necesar. blemele-Orientului Mijlociu, pe radiaţii invizibile de raze Kinshasa. cu evacuarea celor aproxima­ lui U Thant pierderi grele agresorilor
La cererea delegatului Suda­ care de fapt Adunarea Genera­ X, de raze ultraviolete etc., Acest proces este de fapt, o tiv 20 de persoane civile deţi­
nului s-a votat separat asupra lă le discută de 20 de ani**, a înregistrate de sateliţii ar­ continuare a celui intentat în nute ca ostatici. Avionul C-46. NEW YORK 22 (Agerpres).
primului paragraf operativ al enumerat printre realizările pe tificiali. luna martie lui Moise Chombe, aparţinînd Crucii Roşii, a fost — Intr-o scrisoare adresată se­ SAIGON 22 (Agerpres). — fost atacată în apropierea marii
proiectului de rezoluţie. Para­ care sesiunea le-a înfăptuit, to­ nevoit vineri să se întoarcă cretarului general al O.N.U , Forţele patriotice sud-vietna- baze americane de la Xien Hoa.
graful a fost aprobat cu 62 de tuşi, votarea rezoluţiei în pro­ gol, după un zbor inutil elec- U Thant. ministrul de externe meze din regiunea oraşului In cursul acestor două bătălii,
voturi pentru, 27 contra şi 27 blema refugiaţilor şi a celor tuat deasupra localităţii unde al Republicii Democratice Con­ Quang Tri au surprins vineri americanii au suferit pierderi
abţineri. S-a trecut apoi la vo­ două rezoluţii privind statutul s-au refugiat mercenarii. go, Justin Bomboko îi cere „să intr-o ambuscadă o importan­ care se ridică la 20 de morţi şi
tul asupra proiectului în an­ Ierusalimului, precum şi des­ Tratative anglo-guatemaleze privind ★ intervină personal, dacă este tă unitate de puşcaşi marini a- 111 răniţi. In sfîrşit, în aceeaşi
samblu, care a lost adoptat cu prinderea din cadrul dezbateri­ KINSHASA 22 (Agerpres) — posibil, pe lîngâ guvernele Por­ mericam, provocîndu-1 pierderi perioadă, forţele Frontului Na­
62 de voturi pentru, 26 contra lor „a-unui număr de idei Referindu-se la hotărirea Curţii tugaliei şi Marii Britanii ca a­ grele, s-a anunţat într-un co­ ţional de Eliberare au doborît
dacă ar fi viitorul Hondurasului britanic
ceste ţări să predea autorită­
(ţările arabe, o serie de ţâri călăuzitoare care, Supreme a Algeriei privind ex­ ţilor congoleze mercenarii vi­ municat militar american pu­ trei elicoptere americane de a­
Chombe,
trădarea lui Moise
blicat la Saigon. Tot vineri, o
afro-asiatice, Albania şi Cuba) puse în practică vor permite preşedintele guvernului congo- novaţi de actele de violenţă, unitate de desant americană a salt şi un avion
şi 27 abţineri, printre care un atingerea scopurilor pentru ca­ LONDRA 22 (Agerpres). — George Brown, şi omologul său Jez, Mobutu, a declarat că jafuri şi tîlhărie săvirşite pe te­
număr de ţâri ‘ africane şi la- re sesiunea extraordinară a Un purtător de cuvînt al Mi­ guatemalez Emilio Arenales. principala problemă pentru ţa­ ritoriul Congoului. pentru a pu_
tino-americane, Izraelul, Fran­ fost convocată". Elogiind con­ nisterului Afacerilor Externe al Discuţiile au loc la recoman­ ra sa este amestecul străin în tea fi traşi la răspundere de
ţa, Iugoslavia. Spania şi Tur­ sultările, schimburile de păreri Marii Britanii a anunţat că darea ambasadorului nord-a- afacerile interne congoleze. justiţia congoleză". Se cere. tot.
cia. Delegaţia Republicii Socia­ care au avut loc intre diferite­ luni vor începe la Londra tra­ merican Bethuel Webster, de­ „Avem probe, a spus Mobutu, odată, restituirea avioanelor
liste România a votat în favoa­ le delegaţii şi care au eviden­ tative între Marea Britanie şi semnat de preşedintele S.U.A. că recentele incidente de la congoleze furate, folosite la e­
rea. atît a primului paragraf, ţiat interesul acestora pentru Guatemala în legătură cu dis­ să medieze conflictul dintre Kisangani şi Bukavu provocate vacuarea mercenarilor ‘ din
cît şi a proiectului în ansam­ o reglementare a problemei O- puta în privinţa viitorului cele două ţări care durează de de mercenari străini urmăreau Congo în Rhodesia.
blu. rientulwi Mijlociu, el şi-a ex­ Hondurasului britanic. La con­ aproximativ 300 de ani. La ele
primat convingerea că pînâ
înainte de a se trece la vot, vorbiri vor participa ministrul nu vor lua parte reprezentanţii
precum şi după aceea, un nu­ cînd această problemă va fi din populaţiei din Hondurasul bri­ vinciei rebele. Totodată, se
măr de delegaţii şi-au exprimat nou adusă în discuţia sesiunii englez al afacerilor externe, tanic. NIGERIA menţionează că a fost in-
punctele de vedere asupra re­ extraordinare a Adunării Ge­ frîntă şi ultima rezistenţă
zoluţiei. O serie de delegaţi ai nerale, ţările membre vor cău­
a forţelor secesioniste în o­
ţârilor arabe şi ai unor ţâri ta mai departe să examineze raşul Ogoja, care se află
alricane au declarat că, după posibilităţile găsirii unei sofu- STATELE UNITE LUPTELE ARMATE în prezent definitiv în mii-
părerea lor, rezoluţia nu are un ţii, obiectiv ce trebuie urmă­ nile trupelor federale.
caracter procedural şi este o rit şi de către Consiliul de Se­ CONTINUA Sîmbâtâ dimineaţa, în
capitala nigeriană a sosit
rezoluţie de fond, întrueît ce­ curitate. Manifestaţii ale negrilor LAGOS 22 (Ageipres). — vasul italian „Isonzo", la
In Nigeria continuă cioc­ bordul căruia se aflau 582
împotriva discriminărilor rasiale rale şi armatele regiunii es­ mare parte europeni, refu­ ..r—-BERLINUL OCCIDENTAL. — In cursul primei jumă­
mal
de persoarYe, îiY cea'
nirile dintre trupele fede­
tăţi a lunii iulie, studenţii Berlinului occidental au organi­
tice secesioniste. Potrivit giaţi din regiunea estică. zat colecte de bani pentru sprijinirea luptei poporului viet­
NEW YORK 22 (Agerpres). violenţă. La Likeland (Florida) ultimului comunicat oficial Membri ai diferitelor mi­ namez.
— In numeroase oraşe ameri­ şi la Hattiesburg (Mississippi) dat publicităţii la Lagos, siuni diplomatice acredita­ In fo to : In timpul unei colecte de bani pe teritoriul uni­
cane continuă manifestaţiile populaţia de culoare a hotârît „trupele federale au resta­ te la Enugu. ei au putut versităţii locale. P.e pancartă serte : „Solidaritate cu poporul
negrilor împotriva discrimină­ boicotarea mijloacelor de trans­ bilit complet controlul asu­ părăsi oraşul înainte de de­ vietnamez, care luptă".
rilor rasiale. La Minnapolis port în semn de protest împo­ pra localităţii estice Nsukka clanşarea ostilităţilor, refu-
(statul Minnesota) sute de poli­ triva refuzului companiilor de şi îşi continuă înaintarea giîndu-se la Port Harcourt,
ţişti au încercat să împiedice a angaja negri. spre Enugu", capitala pro­ de unde s-au evacuat. • La 22 iulie, Alexei Kosîghin, preşedintele
demonstraţiile din ghetoul ne­ Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., l-a primit pe
grilor deschizînd focul împotri­ Takeo Miki, ministrul de externe al Japoniei, care
va participanţilor. Zece per­ se află intr-o vizită In Uniunea Sovietică ca oas­
soane au fost rănite iar nume­ Astăzi, referendum la Porto Rico pete al guvernului U.R.S.S.
roase altele arestate.
La Cleveland peste 2.500 de O O delegaţie parlamentară camborigiană.
cetăţeni de culoare au organi­ SAN JUAN 22 (Agerpres) — vea cuvintitl final". In această politic, economic şî militar. A­ condusă de Phy Thicn Lay, prim-viccpreşedinte
zat un marş pe străzile oraşu­ Un număr de 1.067 349 alegă­ lumină, forţele de stingă, repre­ proximativ 80 la sută din su­ al Adunării Naţionale, a sosit vineri la Phenian
lui, cerînd respectarea de că­ tori din Porto Rico sînt che­ zentate de Mişcarea pentru in­ prafeţele cultivate ale terito­ într-o vizită oficială, la invitaţia preşedintelui. A­
tre autorităţi a promisiunilor maţi să se prezinte astăzi (du­ dependenţă, Partidul comunist. riului aparţin nord-america- dunării Populare Supreme a R.P D. Coreene, Toi
privind îmbunătăţirea situaţiei minică) la urne în cadrul unui Partidul independenţei ca şi nilor, iar întreprinderile indus­ Von Taik. x
triale sînt controlate de mono­
lor. La Durham (Carolina de referendum care va avea drept Partidul republican au lansat polurile nord-americane. Porto R
nord) 300 de persoane au mani­ scop stabilirea viitorului sta­ o chemare la boicotarea ple­ % La Dar-Es-Salaam s-a anunţat oficial că
festat cerînd alocarea de fon­ tut politic al acestui teritoriu biscitului Rico a devenit şi o importantă organele securităţii de slat au descoperit şi lichi­
duri pentru construirea de lo­ al S.U.A. Porto Rico, teritoriu care a bază militară a S.U.A Aici dat o conspiraţie, ai cărei membri urmăreau răs­
cuinţe. In localitatea Cairo Portoricanii vor fi chemaţi devenit republică independentă sînt instalate numeroase aero­ turnarea guvernului Tanzaniei. Intr-o declaraţie
(llinois) reprezentanţii popu­ să hotărască dacă ţara lor va în 1868, a ajuns o colonie a porturi şi poligoane de instruc­ dată publicităţii se anunţă că două persoane
laţiei de culoare au cerut auto­ deveni un stat „liber asociat" S.U.A. în 1898 după războiul ţie. 1 printre care şi un membru al parlamentului, au
rităţilor municipale încetarea la S.U.A., un al 51-lea stat al cu Spania. Deşi în 1952. teri­ Explicînd refuzul lor de a lost arestate sub acuzaţia de a fi încercat să atra­
segregaţiei rasiale în şcoli şi a S U.A. sau o republică inde­ toriul a căpătat statutul de participa ia actualul plebiscit, gă armata la realizarea planurilor complotiştilor.
samavolniciilor poliţiei Dacă pendentă Oricare va li rezul­ „stat liber asociat la S.U.A.", forţele democratice portoricane
REPUBLICA MALI. — La o şcoală de tractorişti din nu vor fi luate măsuri urgen­ tatul plebiscitului, el nu va in­ au subliniat că vor lupta mai
apropiere de Bamako, — loc unde tinerii dornici să contri­ te în acest sens. au declarat ei, tra în vigoare decîţ cu aproba­ în fapt a continuat să râmînă departe pentru cucerirea unei E ţ In capitala Republicii Mali a avut toc o
buie la dezvoltarea ţârii învaţă să mînuiascâ utilajul mo­ manifestaţiile de protest vor rea Congresului S.U.A., care, o colonie a Statelor Unite, ex­ independenţe şi suveranităţi a- demonstraţie a oamenilor muncii în cadrul căreia
dern de lucrare a pămînlului. reizbucni cu o si mai mare potrivit agenţiei U.P.I., „va a- ploatată din punct de vedere devărale. a luat cuvîntul preşedintele ţării. Modibo Keita.
R fest în care îşi exprimă hotărirea dc a atinge ţe­
Participanţii la manifestaţie au adoptat un mani­
lurile propuse de'partidul de guvernămînt in ve­
derea dezvoltării economice a ţării.
loc expoziţiile mondiale în cu forţe noi la luptă şi iu are costume de soldat şi ge­ ţ Ambasadorul statului Haiti la Ciudad de Mexico,
P R I M B R U X E L L E S anii 1935 şi 1958, se organi­ alungat inamicul. Alţii po­ fotbalist şi vîslaş, de baschet­ Jean Pier re Audain şi-a prezentat ^ neri demisia, în semn de
neral, de elev şi student, de
vestesc câ
un băieţel
zează in fiecare an Tîrgul
din
protest fată de represiunile din ţa.T. sa, unde domneşte ,,pa­
internaţional de la Bruxelles.
şi aurar, de pictor şi poştaş,
aruncată ca să distrugă ve­
Pe platoul Heysel s-a înăl­ Bruxelles a „udat" o bombă balist şi înotător, de miner cea cimitirelor". Audain a declarat că nu vede pentru un mo­
ment nici o perspectivă de reglementare Sn Haiti.
(Urmare din pag. 1) şî jumătate pe o mică coli­ de ani, a fost prezentată pie­ ţat în 1958 „Atomium“-ul — chea primărie.. de bucătar şi lustragiu, de
nă. Minunatele sculpturi în sa „Muta din Porţiei", înso­ o adevărată minune a tehni­ De obicei, Manneken Pis marinar, măcelar, muzicant, • In zilele de 20 şi 21 iulie, primul ministru a! Irlan­
reşti. Iată, de pildă, casa bru­ lemn de pe altare şj vitrali­ ţită de cîntece patriotice. A­ cii moderne — construit nu­ esle prezentat in costumul marţian... In zile de sărbă­ dei, Jack Lynch, a efectuat o vizită oficială la Roma, unde a
tarilor, cu o balustradă îm­ ile de o mare fineţe sint ceste cîntece i-au entuzias­ mai din oţel pentru Expozi­ lui Adam. Totuşi, la Muzeul toare, el este îmbrăcat in- avut întrevederi cu primul ministru Aldo Moro şi cu preşedin­
Ir-unul din costumele corpo­
podobită cu statui, casa croi­ dintre cele mai frumoase din mat pe spectatori, care au ţia universală din ace) an. orăşenesc sint expuse nu mai tele Giuseppc Saragat. In comunicatul comun, dat publicităţii
torilor avînd ca emblemă o Belgia. ieşit în stradă. Atmosfera „Atomium“-uI reprezintă puţin de 160 de costume raţiilor locale. In timpul Ex­ la sfirşitul vizitei, se menţionează că convorbirile s-au axat
poziţiei universale din 1958,
mică corabie de aur, casa La Bruxelles există sute din oraş era şi aşa destul structura unui atom. In inte­ de-ale lui, dăruite în diferite numeroase delegaţii străine mai ales pe interesul Irlandei de a adera la Piaţa comună.
berarilor... de palate mari şi mici. Ele de încărcată, trebuia doar o rior. în diferitele sfere lega­ epoci Ludovic al XV-lea l-a i-au dăruit costume naţio­
Aceste case sînt adevărate au răsărit ca ciupercile dc-a seînteie ca să aprindă focul te între ele prin escalatoare îmbrăcat în veşminte luxoa­ nale din ţările lor. Astăzi, Q Reprezentantul permanent al Senegalului Ia O.N.U.,
capodopere de artă arhitec­ lungul veacurilor, unele pes­ — răscoala a izbucnit spon­ este instalată o interesantă se de marchiz, Revoluţia Manneken Pis nu este nu­ Osman Soce Diop, a adresat o scrisoare preşedintelui Consi­
tonică şi sculpturală. Din fe­ te ruinele altora, palate lu­ tan şi a cuprins rapid întrea­ expoziţie despre utilizarea a­ franceză — în costumul li- mai cetăţean al Bruxelles-u­ liului de Securitate în care îl informează despre actele de 8
ber-cugetâtorilor, cu boneta
ricire, nici o clădire moder­ xoase ale prinţilor şi stăpl- ga ţară: olandezii au fost a­ tomului in scopuri paşnice. lui, ci al lumii întregi. gresiune ale colonialiştilor portughezi săvirşite pe teritorii
nă nu urîţeşte aspectul a­ nitorilor, ale negustorilor bo­ lungaţi şi s-a născut Belgia Aici se află cel mai rapid revoluţionară. Manneken Pis senegalez. In scrisoare se arată că la 12 iulie soldaţi portu
cestei pieţe minunate, care gaţi şi burghezilor. Multe Independentă ascensor din Europa, care, in ghezi au pătruns pe teritoriul Senegalului fn regiunea Bus-
este şi mat pitorească cu tra­ dintre ele s-au păstrat şî în La Bruxelles exîslă un pa­ cîteva secunde, te urcă la o sol, deschizînd focul asupra populaţiei, după care eu luat pri­
diţionalele vînzâtoare de zilele noastre. Ele adăpos­ lat care se vede incâ înainte înălţime de 1Q0 m, de unde zonieri cîtiva tineri.
flori, instalate sub umbrele tesc muzee, galerii de artă de a intra in oraş din orice poţi admira întreaga pano­ f
mari, verzi şi roşii, fn fie­ şi instituţii culturale. direcţie ai ven: — uriaşul ramă a Bruxelles-ului, o pri­ # Greva generală declarată in urmă cu cfteva zile a pa­
care duminică dimineaţa, Patru palate înconjoară Palat al Justiţiei, de pe Mont velişte de neuitat. ralizat întreaga activitate a staţiilor de aprovizionare cu benzi­
piaţa este foarte animată — parcul orăşenesc La un ca­ des Potences (Dealul Spî.i- „Cel mai vechi cetăţean al nă din Australia. Greviştii revendică majorarea salariilor şi
aici se vind păsări. păt se află Palatul regal. In zurătorilor), care ocupă o su­ oraşului Bruxelles" — Man- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Salariaţii staţiilor de dis­
Tabloul Pieţei Mari are fata acestuia, parcă pentru prafaţă mai mare dccit Ca­ neken Pis — o mică statuie tribuire a benzinei âu respins ultimatumul autorităţilor pri­
în el ceva liniştitor. Or. Bru- a sublinia faptul că Belgia tedrala Sf. Petru din Roma. de bronz, situată .la întretă­ vind reluarea imediată a lucrului.
xelles-ul este un oraş al con­ este o monarhie constituţio­ 1 se spune „Mamutul", fiind ierea a două străduţe ■ din
trastelor: la fiecare pas. ve­ nală, se află Palatul Naţiu­ una din cele mai mari clă­ Piaţa Mare, reprezintă un £ Un soldat englez a fost împuşcat vineri fn cartierul
chiul se amestecă cu noul. nilor — reşedinţa parlamen­ diri construite in secolele băieţaş gol. cu diurezâ con­ Crater din Aden. Este prima victimă înregistrată de trupele
In această capitală mare şi tului şi senatului. In acelaşi trecute în Europa In inscrio- tinuă. de unde şî numele lui. britanice, menţionează în legătură cu aceasta agenţiile de pre­
animată, multe cartiere şi-au rind cu Palatul Naţiunilor ţiile de pe cupola ei se vor­ Statuia a fost turnată în a- să de Ia 3 iulie, etnd ele au restabilit controlul asupra acestui
păstrat farmecul de vechi se înalţă rlâdirile multor mi­ beşte de forţă, egalitate, le­ nu) 1619 şi este opera, sculp­ cartier al oraşului Aden. Totodată se semnalează că au mai
oraş provincial. nistere şi nu întîmplător ge. mărinimie. torului Duqnesnoy, dar le­ avut loc schimburi de tocuri in districtul Sheikh Othman.
Pe marile bulevarde mo­ strada poartă numele de fn timpul zilei, o mare de gendele despre acest băietei
derne. zgîrie-norii se înalţă „Strada Legii". oameni se revarsă pe bule­ «int mult mai vechi. Una din # Postul de radio Paiet Lao a anunţat recent că in cursul
alături de clădiri străvechi. La Muzeu) de pictură ve­ vardele late. luminate seara ele povesteşte că. în anul unui atac lansat Ia 16 iulie împotriva aerodromului de la
Iar nenumăratele străduţe che sînt expuse sute de ex­ de sute de ghirlande de be­ 1142. ducele de Brabant a Luang Prabang, patrioţii laoţieni au distrus tn întregime 12 ■
mici, întortocheate, şerpuind ponate valoroase — tablouri curi electrice Există şi stră­ pierdut lupta la Ran^beck avioane americane, au scos din luptă 38 de m ilitari inamici I
în toate direcţiile se termi­ de maeştri ca Rnhens. Van duţe mici. cu case vechi şi Ca să-şi încurajeze, ostaşii, care făceau parte din garda aeroportului şi au incendiat un j
nă adeseori cu palate monu­ Dyck, Jordaens BnieghH. scunde. Există o „străduţă ducele adusese pe cîmpul de rezervor de carburanţi. J
mentale, catedrale şi biserici. Rembrandt, Frans Mals. .Jan pentru un singur om" atît luplâ pe băieţelul său de cî-
O asemenea străduţă duce Steen. de îngustă, incit nu permi­ tpva luni. Copilul dormea in­ • Comitetul Special al O.N.U. pentru cercetarea politicii li
la catedrala Saint Mîchel. Un loc foarte drac tutu­ te să treacă doi oameni deo­ tr-un leagăn atîrnat de cren­ de apartheid din R.S.A., întrunit la Dar-Es-Salaam, şi-a In- I
Corpul acesteia, cu cele do­ ror belgienilor este Palatul dată. Este fermecător carte­ gile unui stejar. în momen­ cheiat vineri lucrările.
uă clopotniţe, asemănătoare de artă lirică — leagănul rul cu restaurante şi birturi tul cel mai critic al luptei, BRUXELLES — oraş capitală şi centru cultural al Bel­ Comitetul a audiat mai mulţi reprezentanţi africani din !
celebrei catedrale Notre Da­ revoluţiei din 1830. care a mici şi vechi, unde, dacă nu el s-a ridicat pentru o ne­ giei, este caracterizat ca oraş modern al construcţiilor înal­ R.S.A. şi din alte state, tn cadrul anchetei pe care o tntre-
me din Paris şi cu nenumă­ adus independenţa lâni. Aici vrei să te opreşti, poţi cum­ voie firească şi gestul lui a te ce alternează cu tipicul celor vechi. A id este concentrată prinde fn scopul elaborării unui tablou real al situaţiei din te- £
rate turnuleţe gotice răsuci­ funcţionează teatrul „La păra o pungă cu midii şi car­ fost imortalizat în statuia de toată viaţa politică şi economică a ţării. ritoriile unde se practică apartheidul.
te ca nişte luminări, se înal­ Monnaie", unde în seara de tofi prăjiţi. bronz. Acest fapt i-a învese­ In foto î Vedere spre centrul Bruxelles-uluî. • mmm ■ mm m m i ■ mmt m mm a mm m ■ ■ v i • w^m i m m ■ ■■■ • m *
ţă de aproape şapte veacuri 25 august, in urmă cu 136 La Heysel, unde au avut lit pe ostaşi care au pornit
40.065
R E D A C Ţ I A Ş I A D M I N I S T R A Ţ I A Z I A R U L U I t atr. D r . P e tru G ro za a r, 35, telefon 12 75, 1585, 2 3 1 7 , T I P A R U L în tre p rin d e re a p o lig ra fic ă H n n e d o a ra -P e v a .