Page 81 - Drumul_socialismului_1967_07

I E E E

A U Î N C E P U T

I N

A P I T A L Ă

C

LUCRĂRILE CELEI DE A VII-A SESIUNI

A MARII ADUNARI NAŢIONALE

Expunerea tovarăşului
Marea sală a Palatului Repu­
blicii Socialiste România găz­
duieşte, Inceplnd din diminea­
ţa zilei de 24 iulie, lucrările
celei de a VIJ-a sesiuni a ce­
lei de a V-a legislaturi a Ma­
rii Adunări Naţionale. în cen­ NICOLAE CEAUŞESCU,
trul dezbaterilor actualei sesi­
uni se află activitatea interna­
ţională a României, ptobleme-
le principale ale politicii ex­
terne a tării noastre.
însemnătatea acestei sesiuni secretar general al C.C. al P . C . R . ,
este marcată şi de prezenta, a-
lăluri de deputaţi, a peste
2.500 de invitaţi din rlndurile
oamenilor muncii din întreaga
(ard — activişti de partid şi
de stal. conducătoi t al institu­ cu privire la politica externă a partidului şi guvernului
ţiilor centrale şi oiganizatiilor
obşteşti, ai marilor întreprin­
deri, vechi militantI ai mişcă­
rii muncitoreşti din (ara noas­
tră. personalităţi ale vieţii
şllintilice şi culturale, generali ţiuni reprezintă un factor de de a se dezvolta de sine stătă­ nic ca înainte. El recurge la - te formele şi metodele de videnţâ necesitatea perfecţio­
şi oli/eri superiori, şeii ai cul­ seamă al mersului înainte al tor, pentru salvgardarea cuce­ acte de agresiune şi la amestec luptă cerute de împrejurări, nării tacticii şi strategiei, ast­
telor. ziarişti. Superioritatea forţelor socialis­ societăţii. ririlo r lor revoluţionare, o con­ în treburile interne ale altor ţâri pentru a putea respinge aces­ fel îneît forţele revoluţiona­
Asistă la lucrurile sesiunii In rîndul forţelor sociale ce stituie întărirea continuă a u- pentru că îşi simte poziţiile te atacuri, pentru a apăra li­ re, antiimperialiste, să fie per­
şeii ai misiunilor diplomatice acţionează în direcţia dezvoltă­ nitâţii şi coeziunii forţelor an­ tot mai ameninţate de valul bertăţile democratice. manent pregătite pentru a fo­
acreditaţi In tara noastră ca rii progresite a lumii contem­ tiimperialiste, desfăşurarea u­ luptei revoluţionare, de miş­ Viaţa demonstrează juste­ losi oricare formă şi metodă
şl persoane oliciale de peste mului, progresului şi păcii, porane şe înscriu masele ţără­ nei lupte ferme, energice, ne­ carea pentru independenţă. A­ ţea învăţăturii marxist-leni- de acţiune în stare să asigure
hotare aliate In vizită In nimii — care joacă un rol im­ obosite împotriva reacţiunii ceasta nu oglindeşte însă forţa, niste după care forţele reac­ victoria luptei de eliberare so­
România. portant in viaţa economică şi interne şi internaţionale. (A­ ci slăbiciunea sa. Succesele ţionare nu renunţă de bună cială şi naţională.
In sală se altă coresponden­ asupra forţelor reacţiunii, ale politică a societăţii —, pături­ plauze). obţinute de forţele reacţiona­ voie la poziţiile şi privilegiile Este un adevăr de necon­
ţii permanenţi ai presei stră­ le mijlocii ale populaţiei, Desigur, alternativ şî chiar re au, fără îndoială, un ca­ lor, nu cedează fără luptă in testat. verificat mereu de via­
ine ta Bucureşti, precum şi nu­ cercuri largi ale intelectualită­ concomitent cu victoriile sale racter provizoriu ; ele pot stin- faţa mişcării democratice şi ţă. că factorul fundamental
meroşi trimişi speciali ai unor ţii interesate în asigurarea mer­ remarcabile, mişcarea antiim- jeni, întîrzia procesul legic a! progresiste, fac totul pentru care condiţionează victoria în
mari agenţii de presă, posturi imperialismului sului înainte al ştiinţei şi cul­ periaIistă înregistrează şi mo­ dezvoltării sociale progresiste a înăbuşi lupta de eliberare lupta pentru eliberare naţio­
de radio-televizlune s< ziare turii, al civilizaţiei umane — mente de reflux. Ca orice front a lumii, dar în nici un caz nu socială şî naţională. Desfăşu­ nală şi socială este unitatea
din dilerite ţări. veniţi la Bu­ şi care exercită o influenţă re­ pe care pot fi înaintări dar şi il pot opri. Nu există în lume rarea vieţii internaţionale de­ strinsâ a tuturor forţelor pro­
cureşti pentru a asista la lu­ marcabilă în viaţa politică a ţâ­ replieri, lupta forţelor antiim­ forţă in stare să zăgăzuiască monstrează că atîta vreme cît gresiste, revoluţionare din fie­
crările sesiunii. STIMAŢI TOVARÂŞI maturizării lor politico-ideolo- rilor lor —, masele de femei perialiste împotriva reacţiunii lupta popoarelor pentru scutu­ se menţine imperialismul, se care ţară, precum şi întărirea
Pe lundalul din spatele tri­ DEPUTAŢI, gice, partidele comuniste se dornice să-şi asigure liniştea poate cunoaşte, alături de tri­ rarea dominaţiei imperialiste, menţine şi pericolul amestecu­ continuă a solidarităţii de
bunei se allă stema ţării, în­ In viaţa internaţională au manifestă ca o forţă activă în căminelor, tinâra generaţie ani­ umfuri, şi unele insuccese. A­ victoria mişcării de eliberare lui in treburile interne ale po­ luptă a forţelor antiimperia­
cadrată de laldurile tricoloru­ loc evenimente care prin am­ fruntea luptei pentru progres mată de idealuri generoase, as- ceasta este logica luptei. naţională şi socială. (Vii aplau­ poarelor, pericolul agresiunii liste din întreaga lume. In
lui şi steagului purpuriu al ploarea şi complexitatea lor e- social, pentru independenţă na­ pirînd spre o viaţă mai bună. Arta luptei revoluţionare, de ze). şi războiului, inclusiv perico­ faţa coeziunii acestui uriaş şu­
partidului. xercitâ o puternică înriurire a­ ţională. in întreaga viaţă a na­ spre pace şi colaborare intre eliberare naţională şi socială, Fără îndoială că o analiză lul unui război mondial A- voi, nu poate rezista nici o
Ora 10. Sosirea conducători­ supra dezvoltării lumii con­ ţiunilor respective, precum şi popoare. Merită subliniat că în presupune însă descifrarea jus­ amplă şi obiectivă o evenimen: ceasla cere forţelor antiimpe- forţă reacţionară. Strins unit,
lor partidului şl statului este temporane, au o mare însem­ pe planul politicii internaţio­ ţările capitaliste forţe demo­ tă a raportului de forţe, se­ telor, a victoriilor precum şî a rialiste să-şi menţină vigilen­ pregătit pentru a ■ face fală
tnttmpinată de întreaga asis­ nătate pentru interesele majo­ nale, Tendinţele spre unitate cratice şi progresiste tot mai sizarea la timp a intenţiilor înfrîngerilor temporale înre­ ţa neslăbitâ, să aprecieze cu oricărei împrejurări, aflindu se
tenţă cu puternice şi îndelungi re ale popoarelor, pentru soar­ manifestate in ultima vreme în largi, categorii diferite ale opi­ duşmanului, prevederea pers­ gistrate de forţele revoluţio­ toată obiectivitatea pericolele mereu în ofensivă, frontul
niei publice, personalităţi ale
aplauze şt urale. ta păcii şi progresului. Ele po­ diferite ţâri intre comunişti şi ■vieţii sociale, oameni politici se pectivei evoluţiei evenimen­ nare din unele ţâri, in condi­ create de activitatea agresivă antiimperialist — cea mai ma­
In lojile oliciale iau loc to­ larizează atenţia cercurilor ce­ soeial-demorraţi, precum şi în manifestă activ in apărarea li­ telor, păstrarea permanentă a ţiile în care superioritatea a imperialismului, să analizeze re forţă social-politicâ pro­
varăşii Nicolae Ceauşescu, lor mai largi ale opiniei publi­ cadrul mişcării sindicale, fac să bertăţilor şi drepturilor cetăţe­ iniţiativei — atît in cursul o­ frontului antiimperialist asu­ atent mersul evenimentelor, gresistă. cunoscută în istoria
Chivu Stoica. Ion Gheorghe ce mondiale, cer forţelor socia­ crească tot mai mult influenţa neşti, se pronunţă pentru des­ fensivei, cît şi a) defensivei —, pra reacţiunii şi imperialismu­ pentru a putea prevedea mai omenirii — este invincibil : el
Maure;, Gheorghe Apostol, le progresiste să acţioneze pen­ clasei muncitoare in lumea tinderea internaţională, pentru menţinerea capacităţii de luptă lui este evidentă, ar fi deose­ bine evoluţia desfăşurării poate dejuca orice comploturi
Alexandru Btrlâdeann, Emil tru a imprima evenimentelor contemporană, forţa şi capaci­ cooperare între state, pentru în orice împrejurare. întări­ bit de utilă, ar ajuta mişca­ luptei sociale şi n acţiona în ale reacţiunii, poate asigura
Bodnaraş, Alexandru Dtăghici, un curs corespunzător aspira­ tatea sa de luptă întărirea u­ pace şi securitate. rea continuă a organizării şi rea revoluţionară antiimpe- consecinţă. Experienţa de pînă pacea şi colaborarea intre
Paul Niculescu-Mizil, llie Vcr. ţilo r legitime ale popoarelor. nităţii de acţiune a clasei mun­ Una din trăsăturile epocii pe combativităţii revoluţionare. rialislă să tragă învăţăminte acum pune de asemenea in e- popoare. (Aplauze).
deţ. Maxim Berqhianu. Petre Ţinînd seama de locul însem­ citoare. solidaritatea tuturor care o trăim este participarea Numai astfel, acţionînd cu per­ preţioase pentru lupta de vii­
Borilă. Constantin Drăgan nat pe rare problemele inter­ organizaţiilor ei politice şi pro­ tot mai intensă la rezolvarea severentă şi curaj, forţele an­ tor. O asemenea analiză se
Gheorghe Rădulescu. Leonte naţionale îl ocupă in activita­ fesionale constituie imperati­ problemelor vieţii internaţio­ tiimperialiste pot obţine vic­ impune a fi făcută in mişca­
Răutit Vasi/e Vilcu, precum şi tea partidului şi statului nos­ vul esenţial in momentul de fa­ nale a ţârilor mici şi mijlocii. toria în lupta lor de o am­ rea noastră comunistă, revolu­ Dezvoltarea relaţiilor de priete­
membrii supleanţi ni Comite­ tru. Comitetul Central al Parti­ ţă al luptei revoluţionare pen­ Concepţia după care soarta o­ ploare şî complexitate fără ţionară, de fiecare detaşament
tului Executiv şi secretarii dului Comunist Român şi gu­ tru realizarea ţelurilor supre­ menirii stă exclusiv in mîinile precedent în istorie. al său.
CC. al P.C.R.. vicepreşedinţii vernul consideră necesar să su_ me ale celor ce muncesc. (A­ marilor puteri nu mai cores­ In aprecierea raportului de Din cele spuse pînă acum
Consiliului de Miniştri, mem­ pună dezbaterii Marii Adunări p lăuze). punde noilor condiţii ale dez­ forţe în lumea contemporană rezultă că lumea contempora­ nie şi colaborare multilaterală
brii Consiliului de Stat. Naţionale, să înfăţişeze între­ Mişcarea de eliberare naţio­ voltării sociale. (Aplauze). nu trebuie uitat nici un mo­ nă oferă imaginea unei evolu­
Lucrările sesiunii sini des­ gului popor, activitatea inter­ nală a popoarelor împolriva do­ Realitatea demonstrează că ment că imperialismul dispu­ ţii neîncetate a forţelor pro­
chise de preşedintele Marii A­ naţională a României, liniile minaţiei coloniale, lupta împo­ soluţionarea litigiilor inter­ ne încă de un potenţial mate­ gresiste. creşterii continue a între România şi ţările aparţi-
dunări Naţionale, tovarăşul directoare ale politicii noastre triva imperialismului şi neoco- naţionale nu mai poate fi rial şi militar ce nu trebuie influenţei lor în rîndul popoa­
externe ixvorită din interesele
Sletan Voitec. vitale ale poporului român, ale lonialismulni a statelor care holârilâ doar de marile subapreciat şi pe care îl fo­ relor. a lărgirii mişcării pen­
Marea Adunare Naţională a şi-au cucerit recent indepen­ puteri, aceasta depinzînd în loseşte pentru a-şi recuceri po­ tru eliberare naţională şi so­
adoptat In unanimitate urmă­ progresului social şi păcii în denţa şi merg pe calea progre­ zilele noastre de cooperarea ac­ ziţiile pierdute, pentru menţi­ cială. pentru dezvoltarea prie­ nînd sistemului socialist mondial
lume (Aplauze).
toarea ordine de zi r sului economic, social, a con­ tivă a tuturor statelor lumii. nerea şi întărirea dominaţiei teniei şi colaborării paşnice
1. — Verificarea legalităţii Trăim o epocă revoluţionară solidării suveranităţii lor naţio­ Desigur, datorită potenţialului sale. intre popoare. Viaţa arată că
alegerii deputatului declarat de adinei transformări econo­ nale, exercită, de asemenea, o şi influenţei lor, marile puteri Pentru a frîna procesul acolo unde acţionează strins
ales în locul devenit vacant mice. sociale Şi naţionale, care influenţă crescîndă asupra dez­ poartă o răspundere însemna­ luptei revoluţionare a clasei unite, cu hotărire şi combati­ — obiectiv central al politicii
In circumscripţia electorală îşi pun amprenta asupra între­ voltării sociale mondiale, asu­ tă faţă de soarta păcii, pot a­ muncitoare, a înăbuşi mişca­ vitate, forţele revoluţionare,
nr. II Tileaed, regiunea Cri- gii evoluţii a lumii contempo­ pra întregii vieţi internaţio­ duce o contribuţie esenţială la rea de eliberare naţională şi antiimperialiste dau lovituri
şana. rane. Desfăşurarea vieţii inter­ nale Aceste popoare se ridică preîntimpinarea unui nou răz­ tendinţele spre o dezvoltare puternice reacţiunii, obţin noi externe a partidului şi guvernului
naţionale este determinată de
2. — Expunerea cu privire lupta dintre forţele progresis­ împotriva dominaţiei econo­ boi, la asigurarea păcii şi co­ suverană a statelor, imperia­ şi noi victorii.
la politica partidului şi gu­ te. antiimperialiste şi forţele mice şi politice, a tendinţelor laborării internaţionale. Ro-' lismul atentează la cuceririle In cele ce urmează mă voi
vernului in problemele inter­ reacţiunii, ale imperialismului. de hegemonie ale cercurilor im­ Iul lor pozitiv în dezvol­ popoarelor, la libertăţile de­ opri. insă. desigur fără preten­
naţionale actuale. Răspunsul la numeroasele pro­ perialiste, pentru dezvoltarea tarea mondială se aflâ în mocratice ale maselor, recurge ţia de a le epuiza, asupra cau­ STIMAŢI TOVARĂŞI, la sută faţă de aceeaşi peri­
3 — Troicct de lege privind bleme pe care le ridică dezvol­ de sine stătătoare a fiecărei raport direct proporţional la comploturi, lovituri de stat zelor şi factorilor care au de­ Pornind de la analiza carac­ oadă a anului trecut.
Judecarea de către tribunale tarea contemporană impune o naţiuni, fără amestec din afară, cu responsabilitatea pe ca­ şi agresiuni militare. Spriji­ terminat unele eşecuri în miş­ teristicilor vieţii internaţiona­ Se lărgesc contactele şi re­
a cererilor celor vătămaţi în analiză aprofundată marxist- corespunzător voinţei şi aspi­ re o dovedesc in apărarea nor­ nind cele mai reacţionare for­ carea revoluţionară, antiimpe- le, Partidul Comunist Român laţiile de colaborare cu un nu­
drepturile lor prin acte admi­ leninistă a schimbărilor petre­ raţiilor legitime ale maselor. melor de justiţie internaţiona­ ţe interne, imperialismul a rialistă. şi guvernul ţârii noastre au măr tot mai mare de state pe
nistrative ilegale. cute in lume, a raportului de O forţă motrice de seamă a lă, în promovarea egalităţii în reuşit în unele ţâri să înlătu­ După părerea noastră, una desfăşurat o amplă activitate linie culturală şi tehnico-ştiin-
drepturi intre state, a princi­
4. — Proiecte de legi pen­ torţe pe plan mondial. în­ dezvoltării social-pol itice în re regimuri parlamentare, de­ externă, militînd cu fermitate ţificâ, sporeşte tot mai mult
tru aprobarea decretelor cu ţelegerea legilor obiective şi lumea de azi o constituie naţiu­ piilor independenţei şi suvera­ mocratice şi să impună gu­ din cauzele importante care şi consecvenţă pentru promo­ participarea R o m â n i e i la
nităţii popoarelor, a neameste­
putere de lege emise de câlro a influenţelor acestora asupra nea. care are de jucat încă un cului în treburile interne. In verne reacţionare, de dictatu­ au înlesnit forţelor reacţiunii varea principiilor păcii şi co­ schimbul internaţional de va­
Consiliul de Stat de la ulti­ cursului evenimentelor. Numai rol deosebit de important în acelaşi timp trebuie arătat că ră, care duc o politică de aser­ şi imperialismului obţinerea laborării între popoare. Intre lori spirituale.
ma sesiune a Marii Adunări astfel, desrifrind în mod obiec­ istoria societăţii omeneşti pen­ nesocotirea sau subaprecierea vire a intereselor naţionale unor succese vremelnice, con­ politica internă de construc­ Amploarea fără precedent
Naţionale. tiv complexitatea vieţii inter­ tru o lungă perioadă de timp. aportului pe care statele mici faţă de monopolurile străine. stă in lipsa de unitate a ţâri­ ţie a societăţii socialiste, de a relaţiilor internaţionale, pe
Este păstrai un moment de naţionale, putem stabili direc­ Tabloul lumii contemporane şi mijlocii îl pot aduce în viaţa Aceasta provoacă, pe drept, lor socialiste, a mişcării co­ înflorire multilaterală a pa­ care le are azi România, ilus­
reculegere In memoria Iul ţia şi perspectivele politicii cuprinde naţiuni aflate pe di­ internaţională îngreunează re­ cuvînt, o îngrijorare legitimă muniste şi muncitoreşti, în di­ triei. şi politica noastră ex­ trează justeţea politicii exter­
Alexandru Bulhy, episcop al noastre externe, sarcinile de ferite stadii ale dezvoltării lor, zolvarea problemelor actuale, in rîndul forţelor progresiste vizarea forţelor revoluţionare, ternă. există o legătură indi­ ne promovate de partid şi gu­
Eparhiei reformate din Oradea, viitor. precum şi popoare care luptă dăunează cauzei păcii şi cola­ din întreaga lume. In- promo­ antiimperialiste. care le-a îm­ solubilă. o unitate dialectică vern, constituind în acelaşi
losl deputat In circumscripţia încă pentru închegarea naţiu­ borării între popoare. In zilele varea politicii de agresiune, de piedicat să. acţioneze cu ho- inseparabilă. Politica externă ? timp o recunoaştere a efor­
Evenimentele, viaţa, au con­
electorală nr. 11 Tileagd, regi­ firmat pe deplin aprecierile nilor, pentru afirmarea lor de noastre, tot mai multe state amestec în treburile interne târîrea şi fermitatea necesa­ Republicii Socialiste România turilor constructive ale po­
unea Crişana. decedai de la Congresului al IX-lea al parti­ sine stătătoare in viaţa poli­ mijlocii şi mici păşesc cu vi­ ale altor popoare, principala ră. In vederea realizării politi­ dâ glas aspiraţiilor profunde porului nostru, a dorinţei sale
ultima sesiune. dului asupra situaţiei interna­ tică internaţională. O puternică goare şi perseverenţă in arena forţă inspiratoare şi organiza­ cii sale de dominaţie mon­ ale poporului român, care de a dezvolta buna înţelegere,
La ptimul punct . al ordinel ţionale. orientarea dată politi­ influenţă exercită în lume pil­ politicii mondiale, refuză să toare este imperialismul ame­ dială, imperialismul recurge consacrîndu-şî forţa şi energia prietenia şi colaborarea cu
de zi, deputatul ton Predescu. cii externe a României. da ţârilor socialiste ; socialis­ mai joace rolul de masă de rican. care dispune de cele la arma dezbinării forţelor uriaşei opere creatoare, paş­ toate popoarele. Participarea
secretarul Comisiei de valida­ In această perioadă, forţele mul asigură condiţii optime manevră în slujba intereselor mai mari resurse materiale şi progresiste interne din diferi­ nice, de edificare a noii orîn-
re. a prezentai raportul comi­ mondiale ale socialismului au pentru dezvoltarea şi înflorirea marilor puteri imperialiste, se militare. te ţări, la vechea sperietoare duîri, manifestă în acelaşi timp crescîndă ia activitatea consa­
siei pentru validarea manda­ continuat să se dezvolte înre- naţiunilor, pentru valorificarea ridică împotriva oricăror forme Desfăşurarea evenimentelor a aşa-zisului pericol comu­ un înalt spirit de responsa­ crată soluţionării problemelor
tului deputatului Ladislau gistrînd noi succese pe calea deplină a potenţialului lor ma­ de dominaţie, promovează o arată că politica de agresiune nist, la aţîţarea unor ţări îm­ bilitate pentru cauza socialis­ litigioase, salvgardării păcii şi
Popp. episcop al Eparhiei re­ progresului economic şi social. terial şi uman în interesul tu­ politică de sine stătătoare Ac- şi dictat promovată de impe­ potriva altora, la tactica lo­ mului şi progresului social în securităţii internaţionale, con­
formate orâdene, ales In locul La semicentenarul Marii Revo­ turor păturilor populaţiei. Su­ ţionînd cu energie şi combati­ rialismul american în diferite virii succesive a detaşamen­ lume. pentru soarta întregii secvenţa politicii noastre de
devenii vacant. Marea Aduna­ luţii Socialiste din Octombrie perioritatea sistemului socia­ vitate pentru apărarea intere­ părţi ale lumii, stîrneşte o lot telor frontului antiimperialist. omeniri. (Aplauze). colaborare, au făcut să spo­
re Naţională a validai in u- — eveniment epocal care a des­ list se afirmă in capacitatea de selor şi drepturilor lor legiti­ mai puternică dezaprobare în Daloria foiţelor progresiste de In perioada care a trecut de rească stima şi consideraţia
nanimitale mandatul noului chis era eliberării omului de a asigura dezvoltarea liberaşi me. ţările mijlocii şi mici pot rîndul opiniei publice mon­ pretutindeni este de a demas­ la Congresul al IX-lea al opiniei publice mondiale faţă
deputat. exploatare şi asuprire — socia­ independentă a fiecărei naţi­ juca un rol remarcabil in viaţa diale. accentuează izolarea a­ ca această politică şi anihila partidului, ţara noastră a de­ de România
/n/lmp/nn! cu îndelungi şi lismul cuprinde 14 state din internaţională, pot influenţa în cestuia pe arena internaţio­ efectele ei, de a milita pen­ pus o susţinută activitate pen­ Atît prin realizările ' în dez­
puternice aplauze, a luai cu- Europa, Asia şi America Lati­ uni socialiste, relaţii de egali­ măsură considerabilă evoluţia nală. Chiar ţări membre ale tru întărirea unităţii de acţiu­ tru dezvoltarea colaborării po­ voltarea economică şi socială,
vinlul tovarăşul NICOLAE nă Sistemul socialist mondial tate deplină în drepturi între evenimentelor, contribuind la grupărilor militare imperia­ ne, atit pe plan intern, cît şi litice, economice şî culturale în întărirea foiţei sale mate­
CEAUSESCU. secretur general înglobează o treime din popu­ ele. înflorirea fiecăreia în in­ salvgardarea păcii şi securită­ liste se desolidarizează de ac­ internaţional, a tuturor celor cu numeroase state de pe toa­ riale şi politice, cit şî prin ac­
al Comitetului Central al Parti­ laţia planetei noastre şi dă a­ teresul progresului general. ţii în lume. (Aplauz.e). Se ţiunile agresive ale S.tl.A., vâ- interesaţi să apere cuceririle te continentele. In această pe­ tivitatea pe care o desfăşoară
Sentimentul independenţei na­
dului Comunist Român, care a proape 40 la sută din produc­ ţionale continuă să se mani­ poate spune că în epoca zînd în ele pericolul antrenă­ democratice şi independenţa rioadă au fost stabilite relaţii pe arena internaţională, Ura
prezentai Expunerea cu pri­ ţia industrială a lumii. Victo­ feste cu o forţă remarcabilă şi actuală fiecare stat. fiecare na­ rii în aventuri războinice, al popoarelor, pacea şi securita­ diplomatice cu încă nouă state noastră — parte componentă
vire la politica partidului şi riile dobîndite de ţările socia­ ţiune, mare sau mică, poartă periclitării propriilor interese tea lumii. (Aplauze). şi s-au extins raporturile eco­ a marelui front antiimpe-
guvernului In problemele in­ liste în dezvoltarea lor mate­ in statele capitaliste unde na­ răspunderea pentru soarta pă­ naţionale. In ţările occidenta­ O altă cauză constă, după nomice ale ţârii noastre, Re­ rialist, detaşament activ al
ternaţionale actuale. rială şi spirituală, uriaşul lor ţiunea a ajuns la maturitatea cii, are îndatorirea de a-Şi a­ le se manifestă tendinţe tot părerea noastră, in faptul că publica Socialistă România în- luptei pentru pace şi progres
Expunerea, transmisă de că­ potenţial economic şi politic; dezvoltării sale. Viaţa demon­ duce contribuţia activă la pre- mai evidente spre o politică in rîndul mişcării revoluţio­ treţînind în prezent legături — contribuie din toate puterile
tre posturile noasfre de radio exercită o influenţă destindă strează că un popor căruia i se înlimpinarea unui nou război, independentă, spre dezvoltarea nare antiimperialiste şi-au fă­ diplomatice cu 7fj de slale şî la întărirea forţelor socialis­
şi televiziune, n (ost urmârilă asupra vieţii internaţionale, a­ răpeşte o parte din prerogati­ la destinderea internaţională, nestînjenitâ a relaţiilor dintre cut loc unele confuzii, iluzii cu colaborînd pe plan economic mului şi păcii. (Aplauze).
cu viu şi deosebit interes de supra luptei antiimperialiste. vele sale naţionale încetează Ia întărirea prieteniei şi coope­ state. privire Ia schimbarea caracte­ cu peste 100 de ţări. După cum se ştie, elementul
participanţii Io sesiune, ca şl mişcării democratice şi progre­ de a mai fi liber şi suveran, ră ri între popoare. Penetraţia capitalului ame­ rului agresiv al imperialismu­ Extinderea relaţiilor econo­ central al politicii externe a
de milioane de cetăţeni de pe siste de pretutindeni (Aplau­ ceea ce pune în primejdie în­ Analiza tabloului lumii con­ rican, creşterea hegemoniei e­ lui. concepţii pacifiste, lega- mice externe esle ilustrată dc României îl constituie priete­
întreg cuprinsul tării. La în­ ze). săşi dezvoltarea sa socială. Ne­ temporane. a raportului de for­ conomice a monopolurilor a­ 1 iste Manifestările de sub­ dezvoltarea pe care o cunoaşte nia şi alianţa cu toate ţările
cheierea expunerii. întreaga a- Clasa muncitoare — torţa cea socotirea acestei realităţi intră ţe mondial, pune cu putere în mericane in unele ţări capita­ apreciere a forţei materiale comerţul nostru exterior — socialiste. Solidaritatea frăţeas­
sislentă ovaţionează puternic. mai înaintată a societăţii — in conflict cu aspiraţiile po­ evidenţă concluzia că forţele liste intimpinâ, de asemenea, şi militare a imperialismului, expresie a potenţialului mate­
Participanţii la sesiune dau o joacă un rol din ce în ce mai poarelor, cu legile obiective a­ progresului, frontul antiimpe- opoziţia tot mai intensă a cer­ de supraapreciere a forţelor rial crescînd a ţării, a dina­ că cu ţările socialiste se înte­
meiază pe comunitatea orîn-
vibrantă expresie holărlril important în dezvoltarea socia­ le dezvoltării societăţii, produ­ rialist sînt superioare for­ curilor de afaceri din aceste proprii, au dus Ia slăbirea vi­ mismului dezvoltării economiei duirîî sociale pe care o edifi­
ierme a poporului român de a lă a lumii moderne. O expresie ce o puternică reacţie în pâtu- ţelor reacţiunii, imperialismu­ ţâri, ascut contradicţiile din gilenţei, la apariţia unor stări naţionale. Tn anul 1966 volu­
sprijini şi Inlâptui neabătut a rolului său crescînd este lăr­ . rile cele mai largi ale popu­ lui. Condiţia hotârîtoare a vic­ sinul sistemului capitalist. de spirit de autolinîştire ; for­ mul comerţului exterior al căm, pe unitatea ţelurilor şî
politica externă a partidului girea rîndurilor şi sporirea in­ laţiei, ridică )a luptă întreaga toriei în lupta pentru dejuca- întreaga desfăşurare a vieţii ţele revoluţionare din unele României a fost gu 75 la sută aspiraţiilor fundamentale, pe
naţiune. Asigurarea
indepen­
interesele comune ale luptei
fluenţei partidelor comuniste — rea planurilor agresive ale im­ social-politice internaţionale ţâri au fost luate prin surprin­ mai mare decît în 1960, îar in
(Continuare in pag. a 3-a) detaşamente de avangardă ale denţei şi suveranităţii, dezvol­ perialismului, pentru apărarea demonslrează că imperialis­ dere de atacurile reacţiunii, semestrul intîi al acestui an. împotriva imperialismului şi
clasei muncitoare. In procesul tarea continuă a fiecărei na­ dreptului tuturor popoarelor mul nu a devenit mai puter­ nu au fost pregătite să adop­ exportul a crescut eu peste 19 (Continuare In pag. a 2-a)