Page 82 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 82
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3907
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NKOLAE CEÂL^SCU
(Urmare din pag I> crescinde pe care le oferă pro Ameiirii, ii acordă întregul său aprecieri diferite în legătură dezvoltarea cooperării econo larg fructifcate, râsfrîngîndu-se parea la diviziunea internaţio conomice şi cultural-ştiinţifice
gresul multilateral al ţârilor sprijin material, politic şi di cu unele probleme ale relaţii mice, ştiinţifice şi tehnice cu pozitiv în viaţa ambelor po nală a muncii, se impune ca între ţâri avînd altă orîndui-
noastre. Un simbol al prieteni plomatic, este din tot sufletul lor dintre ţările socialiste, ale alte state. In spiritul acestei poare, asupra cauzei păcii în o cerinţă obiectivă a progre re socială nu înseamnă, desi
reacţiunil — apărarea cuceri ei şi colaborării româno-iugo- alături de el în lupta eroică pe procesului revoluţionar mondi hotârîri, ţara noastră s-a aclre-■ Europa (Aplauze). sului uman. Schimbind între gur, acceptarea politicii şi
rilor revoluţionare ale popoa slave îl reprezintă Sistemul hi care o duce pentru apărarea li al, ale vieţii internaţionale. sat tuturor ţârilor socialiste cu Actuala evoluţie a legături ele produsul muncii, partici punctelor de vedere contrarii
relor noastre, triumful cauzei droenergetic dc la Porţile de bertăţii şi independenţei patri Partidul şi guvernul nostru propuneri pentru dezvoltarea lor dintre România şi Anglia pând împreună la accelerarea propriei orientări. Dar intensi
socialismului şi păcii în lume. Fier, care se construieşte cu ei. împotriva agresorilor impe consideră câ asemenea deose cooperării în producţie, iar tra. reliefează extinderea colaboră progresului economic, ştiinţi ficarea relaţiilor, contactelor,
Pornind de la considerentul succes prin efortul comun al rialişti. pentru întărirea capaci biri de vederi nu trebuie să tativele duse pînâ acum au e rii economice, politice, tehnico- fic şi cultural, adueîndu-şi con schimburile de păreri oferă
că dezvoltarea legăturilor prie celor două ţări. Ne exprimăm tăţii sale de apărare, pentru împiedice in nici un [el dez videnţiat largi posibilităţi în a ştiinţilice dintre cele două ţări. tribuţia la dezvoltarea patri posibilitatea de a se găsi so
teneşti cu ţările socialiste co convingerea că relaţiile politi dezvoltarea construcţiei socia voltarea relaţiilor prieteneşti, cest domeniu. Partidul şi gu Fără îndoială câ nu sînt încă moniului civilizaţiei moderne, luţii reciproc acceptabile pen
respunde atît intereselor po ce, economice, culturale, teh- liste. Ne exprimăm convinge de stimă şi bună înţelegere in vernul nostru consideră drept epuizate toate posibilităţile de popoarele se cunosc mai, bine, tru probleme de interes co
porului nostru, cit şi ale ce nico-ştiinţifice romă no-iugosla rea câ relaţiile dintre ţările, tre statele socialiste. Este ex un obiectiv important al poli colaborare ; crearea condiţiilor se preţuiesc mai mult, conlu mun, pentru soluţionarea unor
lorlalte popoare, reprezentîud ve vor cunoaşte o continuă ex partidele şi popoarele noastre trem ele important ca deosebi ticii economice dezvoltarea co pentru sporirea exporturilor crează mai eficient şi in direc probleme actuale ale vieţii in
un factor de seamă pentru tindere, că legăturile frăţeşti vor cunoaşte o dezvoltare con rile de păreri dintre ţările so operării cu toate ţările socialis româneşti în Anglia ar da. de ţia consolidării păcii. Progre ternaţionale, pentru promova
întărirea forţei sistemului so dintre partidele, statele şi po tinuă. (Aplauze). cialiste sâ nu afecteze colabo te în scopul valorificării mai sigur, un nou impuls relaţiilor sele obţinute în economia rea cauzei păcii şi prieteniei
cialist mondial şi creşterea in poarele noastre se vor dezvolta Se desfăşoară rodnic relaţiile rarea lor economică şi în alte bune a potenţialului material multilaterale dintre ţările noas noastră naţională, în indus între popoare. (Aplauze). A
fluenţei sale în lume, ţara şl întări. (Aplauze). noastre frăţeşti cu Republica domenii de activitate. întrucît şi uman al fiecărei ţâri. al ac tre, in interesul . ambelor po trializarea socialistă a ţârii, ceasta este o condiţie indis
noastră îşi dezvoltă relaţiile O trainică prietenie s-a dez Populară Democrată Coreeană, aceasta ar aduce daune intere celerării introducerii în produc poare, a cauzei păcii. (Aplauze). permit participarea tot mai pensabilă pentru înfăptuirea
economice, politice, cultural- voltat între ţara noastră şi Re atît pe plan economic cit şi pe selor popoarelor respective, ţie a celor mai noi cuceriri ale După cum se ştie, pornind de amplă a României la schim principiilor coexistenţei paş
ştiinţifice cu toate ţările so publica Populară Ungară. Ra plan politic şi cultural. Poporul prestigiului, forţei şi coeziunii ştiinţei şi tehnicii, al dezvoltă la realitatea existenţei celor bul internaţional de bunuri nice. pentru dezvoltarea co
cialiste. porturile frăţeşti dintre popoa român şi poporul coreean sint sistemului socialist internaţio rii relaţiilor tovărăşeşti cu ţă două state germane, de la poli materiale şi spirituale, intensi operării intre state, pentru
tica consecventă a ţârii noastre
rile sisţemului socialist mon
Convinşi că ceea ce uneşte rele noastre se întemeiază pe legate printr-o prietenie since nal. dial. Progresul economic şî so în sprijinul întăririi securităţii ficarea colaborării şi cooperă destindere internaţională, pen
Considerăm că pentru întări
tru preîntîmpinarea unui nou
rii în diferite forme inclusiv
ţările socialiste este incompa aspiraţiile şi lupta comună ră, prin sentimente de stimă, rea solidarităţii este absolut cial al fiecărei ţâri socialiste europene, de la interesele păcii
rabil mai important decît deo pentru o viaţă mai bună, pen respect reciproc şi solidaritate necesară discutarea de la partid slujeşte fiecărui popor şi, în a şi colaborării între popoare, în domeniul producţiei, cu sta război.
tele din Europa şi de pe alte
sebirile de păreri dintre ele, tru socialism şi pace. Istoria în lupta pentru construirea so la pârtiei; de la guvern la gu celaşi timp, cauzei generale a România a stabilit anul acesta continente. întreaga activitate interna
Comitetul Central al partidu demonstrează câ întotdeauna cialismului. Sîntem convinşi vern, în spirit tovărăşesc, de socialismului. Cu cît fiecare relaţii diplomatice cu Republi ţională a ţârii noastre, relaţii
lui şi guvernului acordă o a forţele înaintate ale popoarelor câ progresul continuu al con respect reciproc, a oricăror stat socialist este mai puternic, ca Federală a Germaniei. Coia_ După cum vedeţi, tovarăşi. le pe care le desfăşoară Româ
tenţie permanentă dezvoltării român şi maghiar s-au ridicat strucţiei socialiste în cele două probleme divergente, urmărin- mai prosper, sporindu-şi po borarea economică, ştiinţifică, România duce o politică de nia cu toate statele lumii, se
contactelor directe cu condu împotriva politicii de învrăjbi ţâri va fi însoţit de dezvoltarea du-se înlăturarea neînţelegeri tenţialul material, politic, mi culturală dintre România şi colaborare largă, pe diferite fundamentează pe respectarea
cerile de partid şî de stat din re cultivată de clasele domi lot mai largă a legăturilor din lor, stabilirea punctelor de litar. cu atît mai puternic este Republica Federală a Germani planaţi, cu ţoale ţările lumii, dreptului fiecărui popor de
toate ţările socialiste. In pe nante şi de marile puteri — tre partidele, popoarele şi ţări vedete comune, cimentarea întregul sistem socialist. (A ei a cunoscut o, puternică dez indiferent (le orînduirea lor n-şi hotărî singur soarta, pe
rioada care a trecut de Ia în special de imperiul habsbur- le noastre. (Aplauze). unităţii şi coeziunii. Esen plauze). voltare. Este necesar să se gă socială, participă activ la viaţa neamestecul în treburile in
Congresul al IX-lea, au avut gic şi Germania hitleristâ — au Tara noastră întreţine relaţii ţial este ca in. asemenea O importanţă primordială sească posibilităţi de sporire a internaţională. îşi aduce con terne ale nltor popoare. pe
militat pentru o sti însă priete
loc schimburi de vizite ale u nie româno-mnghiarâ, au lup frăţeşti de colaborare multila cazuri sâ se pornească de pentru apărarea cuceririlor exporturilor României în Re tribuţia la promovarea încre promovarea neabătută a prin
nor delegaţii de partid şi de terală, economică, politică şi la ceea ce uneşte partidele revoluţionare ale popoarelor publica Federală a Germaniei, derii şi cooperării între popoa cipiilor independenţei şi su
stat, vizite reciproce ale unor tat împreună pentru eliberarea culturală cu Republica Popu şi ţările socialiste, de la ceea noastre, pentru zădărnicirea u in vederea echilibrării balan re. la asigurarea păcii pe pla veranităţii naţionale. Aceste
naţională şi socială. Transfor
activişti pe tărîm obştesc, ale mările revoluţionare petrecute lară Mongolă. Aceste relaţii se ce au ele comun şi care repre neltirilor agresive ale imperia ţei noastre comerciale cu a- neta noastră. (Aplauze). principii pe care viaţa însăşi
unor reprezentanţi ai organi în ţările noastre, victoria socia întemeiază pe comunitatea o- zintă, după părerea noastră, e- lismului, pentru salvgardarea ceastâ ţară şi a extinderii în Promovînd cu consecvenţă le ridică Ia rang de deziderat
zaţiilor economice, ale oame lismului, au lichidat pentru tot. rînduirii sociale, pe idealurile lemenlul fundamental, incom păcii are dezvoltarea puterii de viitor a schimburilor economi această politică de largă coo suprem în relaţiile dintre ţă
nilor de ştiinţă şi cultură. Toa deauna animozităţile din tre comune de luptă pentru pace şi parabil nmi important decît luptă a fiecărei ţări socialiste ce. Aceasta va contribui la dez perare internaţională, sîntem rile lumii, de premisă funda
te acestea au prilejuit schim cut. au creat o ba2ă trainică progres social. Sîntem convinşi deosebirile de păreri şi diver şi a întregului sistem. Ca mem_ voltarea relaţiilor multilatera conştienţi de existenţa unor
buri de păreri şi de experien pentru dezvoltarea continuă a câ legăturile de colaborare în genţele temporare ce vor fi pî- brâ a Tratatului de la Varşo le între cele două ţări. (Aplau deosebiri dc vederi fundamen mentală a dezvoltării normale
ţă în diferite domenii ale con relaţiilor de stimă şi înţelegere tre cele două ţâri, partide nâ la urmă, într-o lormă sau via, ca ţară socialistă. Româ ze). tale între ţara noastră şi alte a raporturilor internaţionale,
strucţiei socialiste. în proble reciprocă, de bună vecinătate şi popoare se vor intensifica. alta, înlăturate de viaţă. nia face totul pentru a-şi întă Se intensifică relaţiile Româ ţări, izvorîte în primul rînd capătă un tot mai întins teren
me de interes comun, ale vie şi prietenie frăţească între cele (Aplauze). România acordă o deosebită ri capacitatea de apărare, pen niei cu Austria : între cele do din diferenţa (le oiînduire so de manifestare, se bucură de
Poporul român manifestă so
ţii internaţionale şi mişcării două popoare. Poporul român, lidaritate frăţească faţă de atenţie dezvoltării colaborării tru a fi gata, ca împreună cu uă ţări a fost încheiat in ulti cială, din modul diferit de in odeziunen tot mai multor ţări.
comuniste, Intîlnirile şi dis partidul şi guvernul vor acţio Cuba — prima ţară socialis economice pe baza avantajului celelalte ţâri socialiste, să-şi a- mul timp un şir de convenţii terpretare a evenimentelor, a
cuţiile cu conducătorii de na şi in viitor pentru intensi- tă de pe continentul american, reciproc şi întrajutorării tovă clucâ contribuţia la respingerea economice, tehnice şi culturale, proceselor care au loc în lume. de sprijinul cercurilor largi
partid şi de stat ai ţărilor so licarea colaborării politice, eco care. in pofida condiţiilor gre răşeşti cu toate ţările socialis oricărui agresor, a oricărui a care deschid noi posibilităţi dc Dezvoltarea relaţiilor diploma ale opiniei publice mondiale.
cialiste au pus în evidenţă noi nomice. sociale, ştiinţifice şi le în care-şl desfăşoară lupta, te. Un teren larg oferă acor tentat imperialist la cuceririle colaborare. (Aplauze). tice, a colaborării politice, e- (Aplauze).
posibilităţi de intensificare a culturale dintre cele două ţâri păşeşte înainte cu succes pe durile bilaterale şi multilatera revoluţionare ale popoarelor De asemenea, în ultima vre
colaborării politice, economice şi partide, pentru întărirea drumul construcţiei societăţii le între ţările socialiste pentru noastre. (Aplauze). me au luat un curs pozitiv,
şi cultural-ştiinţifice între ţă continuă a prieteniei româno- socialiste. Intre cele două ţâri schimburi reciproce, pentru In zilele noastre, mai mult ca progresind simţitor. legăturile
rile noastre, au contribuit la maghiare. (Aplauze). şi partide ale noastre există realizarea în comun a unor o oricind, unitatea ţărilor socia noastre de colaborare politi
întărirea prieteniei şi solida Tara noastră întreţine legă largi posibilităţi pentru dez biective economice, pentru ex liste, a sistemului socialist mon ca, economică, culturală, teh-
rităţii noastre tovărăşeşti, la turi prieteneşti multilaterale voltarea continuă a legături tinderea cooperării economice dial apare ca o condiţie indis nico-ştiinţificâ cu Belgia. Olan
cauza socialismului, păcii şi cu Cehoslovacia, între cele do dintre ele. Consiliul de Ajutor pensabilă pentru creşterea ro da, Danemarca, Elveţia, Sue Deplin solidar cu lupta popoa
progresului internaţional. (A uă popoare deslâşurindvi-se o lor tovărăşeşti de colaborare Economic Reciproc joacă un iului şi influenţei sale asupra dia. Norvegia şi Finlanda. Via
multilaterala, de sprijin reci
plauze). colaborare fructuoasă in toate proc în făurirea vieţii no», rol pozitiv în extinderea rela deslâşurării întregului proces ţa arată câ există largi posi
Relaţiile de prietenie, soli domeniile de activitate. Rela socialiste. (Aplauze). ţiilor economice dintre ţările revoluţionar contemporan. De bilităţi de dezvoltare a lega
respectării
membre, pe baza
ropa. câ eforturile pentru valo relor pentru cucerirea şi con
daritate şi colaborare frăţeas ţiile frăţeşti dintre partidele şi M-am oprit pe larg asupra prevederilor statutare şi a prin aceea considerăm câ dezvolta turilor cu toate ţările din Eu
că dintre ţara noastră şi Uniu popoarele noastre se întemeia modului în care se desfăşoară cipiilor fundamentale ale rela rea relaţiilor dc prietenie şi
nea Sovietică, cu vechi tra ză pe îndelungate tradiţii de relaţiile cu ţările socialisto, ţiilor dintre statele socialiste. colaborare frăţească cu tonte rificarea acestor posibilităţi
diţii şi adinei rădăcini in de solidaritate, de luptă comună pentru câ aceste relaţii ocupă După cum se ştie, plenara ţările socialiste constituie una servesc intereselor fiecărui po
cursul istoriei, au căpătat un pentru socialism. Există toate un loc esenţial în politica ex Comitetului Central din martie din sarcinile fundamentale ale por, contribuie nemijlocit la
conţinut nou în condiţiile orân condiţiile pentru dezvoltarea ternă a partidului şi guver ac. ţinînd seamă de cerinţele politicii noastre externe, cores. cauza securitălii europene, la solidarea independenţei naţio
duirii socialiste şi cunosc o neîncetată a schimburilor eco nului nostru, în întreaga ac adâncirii diviziunii internaţio punde intereselor unanime ale promovarea păcii in lume. (A-
dezvoltare continuă. Sărbăto nomice. culturale, tehnico-ştiin. tivitate internaţională a Româ nale o muncii in condiţiile des întregului nostru popor, cauzei plauzc).
rind în acest an, alături de în ţilice şi în alte domenii, spre niei. făşurării revoluţiei tehnico- generale a socialismului şi Relaţiile economice, ştiinţi
treaga omenire progresistă, cea binele ambelor noastre po ştiinţifice contemporane, a a păcii în lume. (Aplauze pre fice şi culturale dintre Româ
nia şi Statele Unite ale Ame nale, pentru progres economic
de-a 50-a aniversare a Marii poare. (Aplauze). Este ştiut faptul câ raporturi doptat hotârîrea cu privire la lungite).
Revoluţii Socialiste din Oc Cunosc o continuă dezvolta le internaţionaliste între ţări au ricii au înregistrat în ultima
tombrie care a deschis era re re relaţiile noastre Irâţeş.ti cu apărut pentru prima oară în is vreme anumite progrese. Tre
Republica Populară Polonă, a-
torie o dată cu sistemul socia
voluţiilor proletare, poporul tît pe pian politic şi economic, list, că ele nu au antecedente buie însă sâ remarcăm câ
român exprimă şi cu acest pri cit şi în domeniul ştiinţei şi în dezvoltarea anterioară a o Evoluţia pozitivă a raporturilor dezvoltarea lor este îngreuna si cultura!
lej sentimentele sale de prie culturii. Prietenia româno- menirii. De aceea desfăşurarea tă atît de practicile discrimi
tenie şi stimă faţă de poporul polonâ are vechi tradiţii do so lor cunoaşte un proces firesc de natorii aplicate de S.U.A., cît
sovietic şi partidul comunist .şi de războiul dus împotriva
lidaritate şi sprijin frăţesc în continuă perfecţionare, de a- politice, economice, culturale şi poporului vietnamez — aşa
creat de Lenin, făuritorul f i l lupta pentru eliberarea naţio dâb'fare1 lâ ',c6ndiţiile'şi1 cerin tor ţâri pe calea progresului,
mului stat socialist din lume. nală şi socială, pentru cauza ţele rlc dezvoltare ale tuturor cum de altfel constată şi li Una din problemele arză a dezvoltării lor independente.
Poporul român acordă o înal socialismului. Fără îndoială câ ţărilor socialiste. Fără îndoială nele cercuri politice ameri toare ale relaţiilor internaţio Un rol important în accelera
tă preţuire contribuţiei hotu- pe măsura înaintării ţărilor că pe măsura progresului eco ştiinţifice intre Republica So cane. Ne pronunţăm pentru nale o constituie existenţa pe rea mersului lor înainte îl poa
ritoare şi jertfei grele pe care noastre pc drumul progresului nomic şi social, a înfloririi fie dezvoltarea prieteniei dintre întinse regiuni ale globului a te avea sprijinul economic şi
poporul sovietic a dat-o în economic şi social se va inten cărei naţiuni socialiste, aceste popoarele român şi american, unui mare număr de ţări ră
cursul celui de-al doilea răz sifica tot mai mult colaborarea relaţii vor lua o tot mai mare pentru extinderea relaţiilor mase in urmă din punct de ve tchnico-ştiinţific acordat de ţă
boi mondial pentru infrînge- multilaterală dintre cele două amploare, vor dobîndi un con cialistă România şi statele cu dintre cele două ţări pe baze dere economic şi social. ca rile avansate pe baza respec
rea fascismului. Lupta comu ţâri şi partide. în interesul am ţinut tot mai bogat, cristalizîn- reciproc avantajoase, în inte urmare a îndelungatei domi tării principiului suveranităţii
naţionale, a neamestecului îr
nă a ostaşilor români şi so belor popoare. (Aplauze). du-se şi afirmîndu-se tot mai resul colaborării şi păcii în naţii coloniale. Jefuirea bogă treburile interne. Jn cforturjle
vietici, sîngele vărsat împreu Se desfăşoară în mod pozitiv puternic in practică principiile alte orinduiri sociaie lume. ţiilor naţionale dc către pu
nă in războiul împotriva hilîe- relaţiile frăţeşti, pe plan po fundamentale pe care sint clă In ultima vreme, s-au lărgit terile imperialiste a împiedi lor pentru progres împotriva
rismului au cimentat şi mai litic, economic, tehnico-ştiinţi- dite, contribuind tot mai mult simţitor şi au bune perspecti cat aceste popoare să-şi dez dominaţiei imperialiste, aces
mult prietenia româno-sovi.eti- fic şi cultural ale României cu la creşterea forţei şî coeziunii STIMAŢI TOVARĂŞI, Evoluează pe o linie pozitivă ve de dezvoltare legăturile de volte forţele de producţie, in te ţâri găsesc un importaut
că. (Aplauze puternice). In pre Republica Democrată Germa întregului nostru sistem. (A Politica externă a partidului legăturile noastre politice, eco colaborare politică, economică, dustria. agricultura. ştiinţa, sprijin in colaborarea multi
zent, între ţările noastre se nă — primul stat german so plauze). In felul acesta, în şi guvernului nostru porneşte nomice, culturale cu Turcia, ştiinţifică şi culturală ale să-şi asigure un nivel de viaţă laterală cu ţările sistemului
desfăşoară o largă colaborare cialist — de care sîntem legaţi opoziţie cu relaţiile im de la lealitatea obiectivă câ in ceea ce contribuie la o mai bu României cu Japonia. material şi spiritual ridicat. în socialist mondial.
pe târîm politie, economic, prin comunitatea ţelurilor şi puse de imperialism, ba lumea contemporană există nă cunoaştere reciprocă, la aşe Apreciem, de asemenea, ca timp ce în ţările capilnlistc a Poporul român dezvoltă re
ştiinţific, tehnic, cultural, al aspiraţiilor fundamentale, prin zate pe dominaţie şi asupri state cu orinduiri sociale dife zarea colaborării româno-turce pozitivă dezvoltarea relaţiilor vansate. avuţia nnţionalâ a cres laţii de colaborate prieteneas
schimbului de experienţă în lupta pentru cauza păcii şi so re, relaţiile internaţionaliste, rite, de la necesitatea dezvol pe baze trainice. Apreciem că ţârii noastre cu India. cut continuu: această gravă ine că cu aceste ţâri, nutreşte o
diferite sectoare ale construc cialismului în lume. Sîntem în de tip nou, oferă popoarelor tării relaţiilor dintre ele, a există condiţii şi posibilităţi Aş dori sâ subliniez câ în galitate economică şi socială puternică simpatie faţă dc
ţiei socialismului şi comunis credinţaţi câ potenţialul econo un model de convieţuire echi schimbului de valori materia pentru lărgirea relaţiilor eco ultimii ani relaţiile dintre continuă să se adîncească şi cauza acestor popoare. îşi ma
mului. Amploarea relaţiilor mic crescînd al ţârilor noastre tabilă între naţiuni, exercită o le şi spirituale, a cooperării în nomice. politice şi cultural-şti- România şi Iran au cunoscut azi Viata arată câ imperia nifestă solidaritatea deplină cu
economice dintre România şi creează condiţii pentru dezvol influenţă tot mai puternică a vederea soluţionării probleme inţifice intre ţările noastre. în un progres simţitor. S-au pus lismul, orînduirea capitalistă lupta pe care o duc împotriva
Uniunea Sovietică se oglindeşte tarea continuă a schimburilor supra vieţii internaţionale. lor internaţionale arzătoare, a- interesul progresului reciproc, bazele colaborării şi cooperă nu este în stare sâ asigure imperialismului şi colonialis
în faptul că ele reprezintă şi cooperării economice reci Importanţa istorică şi forţa pârării păcii şi securităţii po ol păcii şi securităţii generale rii în domeniul economic, ceea progresul rapid economic şi mului, pentru independenţă
mal mult de o treime din proc avantajoase, câ se vor de însufleţire a relaţiilor din poarelor. In acest spirit Româ în Balcani şi în Europa. (A ce dă relaţiilor noastre un ca social al ţărilor slab dezvolta naţională, pentru progres şi
totalul comerţului nostru ex dezvolta continuu relaţiile din tre ţările socialiste rezidă în a nia desfăşoară o intensă activi, p lăuze). racter stabil şi de perspectivă. te. In fata a zeci de popoare prosperitate, este alături de
Se desfăşoară cu succes rela
terior. Partidul şi guvernul tre partidele noastre. Spriji şezarea lor pe principiile mar- tate pe linia extinderii relaţii In ultimii ani au luat un curs ţiile de colaborare şi în alte care şi-au dobîndit de curind ele în eforturile de apărare a
nostru consideră că există toa nim pe plan internaţional lup xist-leniniste ale internaţiona lor cu toate ţările, de pe toate favorabil şi s-au dezvoltat re domenii ale vieţii politice şi independenţa naţională, stă in cuceririlor lor revoluţionare,
te posibilităţile ca, pe baza ta pentru recunoaşterea Repu lismului socialist, ale egalităţii continentele, indiferent ele o- laţiile dintre România şl Gre sociale. în interesul ambelor prezent, ca obiectiv fundamen democratice. Aceste sentimen
dezvoltării multilaterale a ce blicii Democrate Germane ca în drepturi, avantajului reci rînduirea lor sociala. cia, ţară de care ne leagă tra noastre popoare, cauzei păcii. tal, dezvoltarea economică, te de sprijin şi solidaritate ale
lor două ţâri, să se intensi stat liber şi independent, pen proc şi întrajutorării tovără După cum este cunoscut, în diţii vechi de prietenie şi co (Aplauze). socială şi politică de sine stă poporului nostru îşî găsesc şi
fice colaborarea reciproc avan tru participarea ei nestînjenilă şeşti, ale respectării indepen ultimul timp am avut largi laborare. Aceste relaţii cores Cunosc, de asemenea, o dez tătoare. Calea sigură pentru îşi vor găsi in permanenţă re
denţei şi suveranităţii
naţio
tajoasă, să se lărgească şi să la viaţa politică mondială, la contacte, schimburi de vizite, pund intereselor ambelor noas voltare rodnică relaţiile ţârii realizarea acestui deziderat flectare consecventă in întrea
se întărească relaţiile de prie eforturile pentru pace şi pro nale şi neamestecului în trebu convorbiri cu şefi de state şi tre popoare, cauzei păcii şi co noastre cu Pakistanul şi cu fundamental este în primul ga politică externa pe care o
tenie şi colaborare tovărăşeas gres social. (Aplauze). rile interne. Considerăm că guverne, cu personalităţi de laborării in Balcani. Ne îngri alte ţâri din Asia. rînd intensificarea eforturilor promovează stalul nostru so
că dintre Republica Socialis România dezvoltă relaţii de pentru întărirea unităţii de ac seamă dintr-un mare nu jorează faptul că în urma lovi Un loc important ocupă în proprii, mobilizarea întregu cialist. (Aplauze vii).
ţiune a ţărilor socialiste este
tă Românîa şi Uniunea Repu colaborare frăţească cu Repu măr de ţâri. Numeroase dele turii de stat militare din Gre politica noastră internaţională lui potenţial material şi uman, Evoluţia vieţii internaţiona
blicilor SociaJiste Sovietice, blica Populară Albania pe plan necesară extinderea practicii gaţii guvernamentale şi alţi re_ cia s-au adoptat o serie de relaţiile de colaborare econo concentrarea şi unirea tuturor le confirmă realismul, viabili
dintre Partidul Comunist Ro politic, economic, cultural. A consultărilor in probleme de prezentanţi ai ţărilor străine măsuri care ridică piedici mică, politică, culturală cu ţă forţelor înaintate, progresiste tatea şi eficienţa politicii de
interes reciproc, precum şi în
mân şi Partidul Comunist al ceste relaţii au îndelungate chestiuni de ordin general care au vizitat în această perioadă in calea dezvoltării rela rile arabe, faţă dc care po ale fiecărei naţiuni. Fără a- coexistenţă paşnică între state
Uniunii Sovietice, in interesul tradiţii în istoria popoarelor interesează aceste ţâri. Bazîn- România ; In rindul lor, dele ţiilor intre popoarele ro porul român nutreşte senti ccasla nu sini de conceput con cu orinduiri sociale diferite.
ambelor noastre popoare, a) noastre. Extinderea colaborării du-se pe respectul părerilor tu. gaţii guvernamentale în frunte mân şt grec, a extinderii co mente de prietenie şi solida solidarea independenţei naţiona Coexistenţa paşnică nu în
cauzei generale a socialismului multilaterale între popoarele Unor părţilor, ele constituie o cu preşedintele Consiliului de laborării generale între statele ritate. Ţin sâ menţionez in le, accesul popoarelor respec seamnă însă împăcare cu ten
$i păcii. (Aplauze). român şi albanez, între parti cale eficientă de cOordon«are a Stat, tovarăşul Chivu Stoica, din Balcani. Considerăm că mod deosebit dezvoltarea pc tive la cuceririle ştiinţei mo dinţele expansioniste, agresi
cu preşedintele Consiliului de
Cu poporul (rate bulgar a dele şi statele noastre, serveşte eforturilor în lupta împotriva Miniştri, tovarăşul Ion Gheor- popoarele român şi grec sînt care au cunoscut-o in ultimii derne. ve ale imperialismului, accep
interesate în asigurarea unei
vem, de asemenea, vechi legă intereselor construcţiei socialis imperialismului şi reacţiunii, ghe Maurer. alţi reprezentanţi colaborări reciproc avantajoa ani relaţiile noastre multilate Datorită insuficientei dezvol tarea pretenţiilor la dominaţie
turi de prietenie, de bună ve mului, înfloririi materiale şi pentru socialism şi pace Pen ai ţârii noastre au vizitat un se. in îmbunătăţirea continuă rale cu Republica Arabă Uni tări economice a acestor ţâri, mondiala ale acestuia, ci in
cinătate, de luptă comună pen spirituale a celor două ţâri. (A- tru dezvoltarea prieteniei şi co şir de ţări din Europa, Asia, a climatului politic din regiu tă. România consideră că ex forţele sociale promotoare ale staurarea unor relaţii de ega
tru ţelurile eliberării naţionale ptauzo). laborării frăţeşti dintre ţările Africa, America Latină, Doresc nea noastră .şi din întreaga lu tinderea în viilor a relaţiilor progresului, şi în primul rînd litate în drepturi între toate
şi sociale. Trăind alături, cu înregistrează o continuă dez socialiste este, de asemenea, sâ menţionez activitatea largă, me (Aplauze). multilaterale cu ţările arabe clasa muncitoare, sînt încă ţările, care sâ asigure dezvol
noscând, in trecut, acelaşi jug voltare legăturile de colaborare importanta informarea largă şi pe plan internaţional, a tovară România va milita şi în vii serveşte cauzei progresului po slabe atît din punct de vedere tarea de sine stătătoare a fie
de asuprire străină, animate de frăţească intre România şi Re obiectivă a opiniei publice Cî- şului Ion Gheorghe Maurer, tor. cu perseverenţă, pe linia e- poarelor noastre, păcii .şi secu numeric, cît şi a! organizării cărui popor, a fiecărei naţiuni.
aceleaşi aspiraţii spre neatâr publica Populară Chineză. Po supra rezultatelor construcţiei care. după cum ştiţi, a avut în lorturilor sale tradiţionale, rităţii internaţionale. (Aplau lor, în unele locuri ele aflîn- Premisa fundamentală a cola
nare, spre afirmarea fiinţei lor porul nostru nutreşte senti socialiste obţinute de fiecare ultimii ani întîlniri şi convor pentru îmbunătăţirea continuă ze). du-se abia la începutul pro borării normale între ţări cu
naţionale, cele două popoare mente de stimă şi profund res ţară asupra activităţii politice biri cu mulţi şefi de state şi a climatului politic şi întărirea România a stabilit rela cesului de formare. La aceas orinduiri sociale diferite este
ş-au legat de-a lungul timpului pect faţă de poporul chinez, interne şi internaţionale a fie conducători de guverne. S-ar relaţiilor de colaborare şi bu ţii diplomatice cu noi state ta se adaugă faptul că în mul respectarea strictă a dreptu
prin puternice sentimente de faţă de lupta eroică desfăşura cărui partid şi stat socialist. putea spune câ în ultima peri nă vecinătate între toate ţările din Africa şi întreţine legă te zone din lume, ca urmare lui inalienabil al fiecărui po
simpatie şi solidaritate. In anii tă sub conducerea Partidului După părerea partidului şi gu oadă mai mult de jumătate din din Balcani, considerind câ a turi de colaborare în diferite 3 dominaţiei coloniale, au ră por de a-şi hotărî singur soar
socialismului, raporturile din Comunist Chinez pentru înfrân vernului nostru respectarea a timpul său l-a petrecut în ceasta este în folosul şi spre bi domenii cu un număr mare mas o serie de probleme ne ta, de a-şi alege calea de dez
tre România şi Bulgaria, dintre gerea dominaţiei imperialiste, cestor principii şi norme în re străinătate (animaţie în sală) : nele popoarelor care trăiesc în de ţări africane, care depun rezolvate, pe care cercurile voltare conform propriei sale
partidele noastre s-au extins şi pentru răsturnarea vechiului laţiile dintre ţările socialiste de altfel, acest fapt l-au resim această zonă. eforturi pentru progres econo imperialiste caută sâ le folo voinţe şi, o dată cu oceasta,
au înflorit în avantajul reci regim şi instaurarea puterii este esenţială pentru dezvolta ţit şi colegii lui de la Consi Cunosc o dezvoltare continuă mic şi social, se afirmă tot mai sească pentru a diviza şi slăbi renunţarea categorică la folo
proc. O expresie a perspective populare, pentru construirea rea colaborării şi prieteniei liul de Miniştri. (Rîsele. aplau relaţiile politice, economice, activ pe arena internaţională. tinerele state independente, sirea forţei ca mijloc de solu
lor largi de colaborare româno- societăţii socialiste. Cu toate lor. pentru depăşirea oricăror ze). In cadrul vizitelor şi întâl culturale şi tehnico-ştiinţilice Aceasta corespunde atît inte pentru a le învrăjbi unele îm ţionare a problemelor litigioa
bulgarâ o constituie construi câ ţările noastre se află la mari greutăţi, pentru consolidarea nirilor s-a realizat un larg $i u dintre România şi Franţa. Po reselor poporului român, rit potriva altora, pentru a zădăr se dintre state, la imixtiune
rea în comun ft hidrocentralei distanţe geografice una de alta. coeziunii sistemului socialist til schimb de păreri, s-au evi poarele român şi francez au şi intereselor popoarelor clin nici unirea tinerelor naţiuni în în treburile interne ale altor
de la Tslaz-Samovit, care va între poporul român şi poporul mondial (Aplauze). denţiat noi posibilităţi de dez fost legate întotdeauna, de-a aceste ţâri. lupta împotriva imperialismu ţâri. Numai respectarea stric
permite valorificarea potenţia chinez au loc relaţii de colabo In condiţiile existenţei mai voltare o colaborării economi lungul istoriei, prin sentimente Apreciem pozitiv faptul câ lui şi dominaţiei străine. în tă a acestor principii poate a
lului energetic al Dunării în rare în toate domeniile de ac multor ţâri socialiste, a marii ce, comerciale, politice, eultu- dc simpatie reciprocă, şi nu o în ultimii ani s-au stabilit re tărirea unităţii şi solidarităţii sigura dezvoltarea normală a
folosul ambelor noastre ţâri. tivitate. Se extind relaţiile e diversităţi în dezvoltarea lor ral-stiinţifice dintre România şi dată s-au găsit alături în lupta laţii diplomatice intre Româ acestor popoare, întrajutorarea i-aporturilor între state inde
Progresele economice şi sociale conomice, politice, culturale, istorică, economică şi socială, ţările respective, a fost abordat pentru promovarea idealurilor nia şi noi ţâri din America lor multilaterală reprezintă o pendente şi suverane, egale in
ale celor două ţâri creează noi tehnl:o-ştiinţ\fice intre cele varietatea formelor, soluţiilor într-un spirit constructiv un şir dc libertate naţională şi soci Latină şi câ relaţiile noastre cerinţă imperioasă pentru li drepturi. Realitatea cere tutu
posibilităţi pentru intensifica două ţări, relaţiile tovărăşeşti şi metodelor folosite în opera de probleme ale vieţii interna ală. pentru progresul ştiinţei şi politice, economice şî cultural- chidarea oricăror forme de do ror partidelor, oamenilor po
rea colaborării bilaterale pe între Partidul Comunist Ro de edificare a noii societăţi es ţionale actuale. Noi considerăm culturii. Există toate condiţiile ştiinţifice cu ţările clin aceas minaţie imperialistă, pentru litic) de răspundere să acţio
toate planurile vieţii sociale, mân şi Partidul Comunist Chi te o necesitate obiectivă a pro câ aceste contacte şi întîlniri ca relaţiile dc colaborare mul tă parte a lumii au luat extin dezvoltarea de sine stătătoare. neze cu grijă pentru promova
pentru înflorirea continuă a nez. Partidul şi guvernul consi gresului material şi spiritual reprezintă o contribuţie la cau tilaterală româno-franceză să dere. Considerăm câ există Partidele comuniste, forţele rea spiritului de înţelegere şi
tradiţionalei prietenii româno- deră câ dezvoltarea multilate din fiecare ţară, a înaintării za apropierii şi înţelegerii în se lărgească şi sâ se amplilice condiţii pentru lărgirea şi in revoluţionare înaintate au un colaborare între popoare.
bulgare. (Aplauze). rală a prieteniei şi colaborării victorioase a socialismului în tre popoare, fa intensificarea în continuare în interesul am tensificarea colaborării multi rol important în lupta pen România va continua şi în
Trăind, de-a lungul secolelor, româno-chineze, pe măsura întregul sistem. Modul creator, schimbului de valori materiale belor popoare, contribuind in laterale cu aceste ţări, cu care tru dezvoltarea democratică şi viitor sâ militeze cu consec
în bună vecinătate, animate de progresului economic şi cultu original în care liccare ţară so şi spirituale. Ia cauza păcii şi acelaşi timp la destinderea in avem afinităţi de limbă şî cul progresistă a tinerelor state venţă pentru dezvoltarea cola
aceleaşi aspiraţii de libertate ral obţinut de ţările noastre, cialistă rezolvă problemele progresului social. (Aplauze). ternaţională. la cauza securită tură. în interesul reciproc al independente. De aceea, res borării internaţionale, avînd
naţională şi socială, luptând corespunde interesului ambe dezvoltări economice şi socia Una din preocupările con ţii europene şi a păcii în lume. popoarelor noastre şi al dez pingerea de către unele cercuri convingerea că acţionînd astei
pentru neatîrnare împotriva lor noastre ţări, cauzei socia le. reprezintă un important fac stante ale politicii externe a ţâ (Aplauze). voltării colaborării internaţio conducătoare a colaborării cu
unor duşmani comuni, poporul lismului şi păcii (Aplauze). tor de progres, o contribuţie la rii noastre este dezvoltarea le Capătă, ele asemenea, o am nale. (Aplauze). comuniştii sau cu alte forte îşî va aduce contribuţia la in
român şi popoarele iugoslave Intre România şi Republica îmbogăţirea experienţei şi prac găturilor de colaborare şi bună ploare tot mai mare legăturile fn epoca noastră, cînd cu revoluţionare slăbeşte capaci staurarea unui climat de în
s-au ajutat frăţeşte, s-au stimat Democrată Vietnam se desfă ticii generale a construcţiei so vecinătate în Balcani. După României cu Italia, evidenţiin- ceririle ştiinţei şi tehnicii pun tatea de luptă a acestor .po credere şi apropiere intre po
şi respectat reciproc. Astăzi, re şoară relaţii multilaterale de cialiste, un aport la dezvolta cum am arătat, relaţiile Româ du-se existenţa unor largi po la îndemina popoarelor imen poare. dăunează înfăptuirii as poare — condiţie fundamen
laţiile României cu Iugoslavia prietenie şi colaborare frăţeas rea tezaurului comun al gândi niei cu ţările socialiste balca sibilităţi de cooperare între se mijloace $i posibilităţi de piraţiilor lor spre progres şî tală a salvgardării păcii si
se întemeiază pe comunitatea că Poporul român îşi manifes rii revoluţionare contemporane. nice se deslăşoaru în spirit de cele două ţâri pe multiple pla n-şi spori avuţia materială şi o viaţă mai bună Unirea e
tă solidaritatea internaţional is (Aplauze). prietenie şi colaborare trainică, nuri — economic, politic, cultu- securilăţii întregii omeniri.
orânduirii sociale, pe lupta co tă cu poporul frate vietnamez, Desigur. în procesul complex ele contribuind la îmbunătăţi raUştiinţific. Sîntem convinşi spirituală, de a valorifica re forturilor partidelor şi forţelor (Aplauzo),
mună pentru construirea socie greu încercat în războiul agre al dezvoltării sociale pot sâ a rea climatului general din a- câ. printr-o strînsâ conlucrare, sursele naturale în folosul so progresiste este o condiţie in
cietăţii, dezvoltarea relaţiilor
tăţii socialiste, pe posibilităţile siv impus de Statele Unite ale pară unele deosebiri de vederi, ceastâ zonă □ ceste posibilităţi vor [i şi mai economice între state, pârtiei- dispensabilă a înaintării aceş- (Conlinuare în pag. a 3-a)