Page 87 - Drumul_socialismului_1967_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3908 3

SE ÎNFĂPTUIESC întreprinderea minieră

PROPUNERILE COMISIILOR Moldova Nouă

cu sediul în oraşul Moldova Nouă,
sesiune a sfatului popular. A­
PERMANENTE poi s-au organizat adunări raionul Moldova Nouă, regiunea Banat
populare în cadrul cărora ce­
satele
tăţenii.
inclusiv din
aparţinătoare, au votat contri­
Participarea tot mai activă a din satele Costeşti şi Băcăinţi. buţia voluntară cu suma ne­ ANGAJEAZA:
cetăţenilor la sprijinirea orga­ iar in prezent se lucrează la li- cesară construcţiei căminului
nelor locale ale puterii de stat, nisarea magazinului din satul cultural. Obiectivul a fost în­ — muncitori mineri şi necalificaţi pentru mină.
se realizează şi prin activitatea Romoşel, au fost îmbunătăţite ceput in primăvara acestui an, Se asigură salarizare la reţeaua maximă Ia care se
comisiilor permanente. Ele sint soitimentele de panificaţie (pîi- acum este acoperit şi se lucrea­ adaugă şi spor.
alcătuite din deputaţi şi adu­ ne integrală, cornuri, covrigi) ză la teneuirea lui. Parte din Cazarea se asigură in dormitoarele întreprinderii,
nă in jurul lor active lărgite de Propuneri preţioase s-au fă­ materialele necesare ca : lem­ iar masa contra cost Ia cantină.
specialişti in diferite domenii cut şi în cadrul comunelor de nul, cărămida, piatra, nisipul,
de activitate. La nivelul raio­ către comisiile permanente. Un balastul, au fost procurate pe Sînt create posibilităţi de calificare prin cursuri­
nului Orâştie, pc lingă sfaturi­ singur exemplu : comisia per­ plan local. le şi şcolile ce funcţionează in cadrul întreprinderii.
le populare comunale şi orăşe­ manentă gospodărie comu­ Asemenea exemple sint nu­ Pentru copil există şcoli de toate gradele in loca­
neşti, activează un număr de 54 nală şi drumuri, de pe ltngâ meroase in raionul nostru. litate.
comisii permanente cuprinzind Sfatul popular al comunei Ce- Pentru executarea obiectivelor Primirea se va face prin delegat In gara Orşova.
412 membri, Iar în activele lor ru-Bâcâinţi. o recomandat co­ propuse organul executiv raio­ Informaţii suplimentare se primesc intre orele
lărgite au fost atraşi 355 cetă­ mitetului executiv construirea nal a asigurat la timp docu­ 7—15,30 la serviciul personal din întreprindere, telefon
ţeni : ingineri, profesori, învă­ unui drum comunal intre sate­ mentaţiile necesare şl asisten­
ţători, medici şi alţii. le Băcăinţi şi Ceru-Bâcuinţi. ţa tehnică. nr. 117-174.
Am arătat citeva aspecte din
In acest an, comisiile perma­ Drumul ar crea posibilitatea activitatea unor comisii per­
nente din raionul nostru şî-au introducerii unei curse de au­ manente. preocuparea lor de a
îmbunătăţit simţitor activita­ tobuze in această comună. Pro­ materializa hoturîrile sesiuni­
tea fâcind studii şi propuneri punerea a fost analizată şi în­ lor. $i asemenea exemple mai
mă* documentate, executînd un suşită de către organul local. exislâ. Noi nu uităm însă că
control mai eficient asupra di­ Lucrarea a început deja In încă mai avem şi acum comi­ O.C.L. Industrial Deva
feritelor compartimente ale fruntea acţiunii sînt membrii sii permanente care nu au des­
muncii comitetelor executive. A comisiei permanente şl ai co­ făşurat nici o activitate Ase­
intrat in practica lor ca in pla­ mitetului de cetăţeni. aduce la cunoştinţa publicului că numai pînă ia
nurile de muncă să-şi cuprin­ Se ştie doar că trotuarele ri­ menea exemple sînt la Blan- 19 august 1967 se poate aproviziona cu mărfuri cu o
tliana, Dîncul Mare, Orâştion-
dă problemele majore ce revin dică aspectul edilitar şi gospo­ ra de Sus. unde nu s-a între­
sfaturilor populare, stabilindu- dăresc al satelor. Tocmai de a- prins nici un studiu, nu s-a reducere de preţ de 30 Ia sută — ţesături de mătase,
şi cite 2-3 obiective prin­ ceeo, comisiile permanente de lâcut nici o propunere concre­ Pumîntul hunedorean, cu ecou dc istorie, e străbătut zilnic de paşii elevilor dornici bumbac, confecţii bărbaţi şi femei, tricotaje, articole
cipale de urmărit. Ele sînt co­ gospodârie-infrumuseţare şi e- de-a afla noi mărturii despre străbunii noştri. Iată, in fotografia de mal sus, popasul tăcut
relate cu planurile de muncă conomico-financiare de pe lîn- tă comitetelor executive. Din in Amliteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizcgetusa de către un grup de elevi. dc copii.
ale comitetelor executive şi ale gă sfaturile populare Geoagiu, această cauză, o serie de obiec­ Foto: I TEREK
secţiunilor de resort corespun­ Sibot, Beriu, Geoagiu-Bâi, Tur- tive ce revin sfaturilor popu­
zătoare. Pentru realizarea lor, daş, au întreprins cîte un stu­ lare respective şi comitetelor
sînt atraşi toţi deputaţii, mem­ diu din care reiese că o pon­ executive, au rămas nerealiza­
bri ai comisiilor şi specialişti dere mai mare trebuie acorda­ te. Activizarea lor constituie un IN „CUPA DE VARA** Lft FOTBAL
din activul lărgit. tă construcţiilor de trotuare. obiectiv de lucru principal
pentru organul executiv raio­
Aş vrea să exemplific citeva Propunerile făcute au fost su­ nal. Ele vor fi mai mult aju­ întreprinderea de gospodărie
din propuner'le eonvs ilor per­ puse aprobării adunărilor ge­ tate să iniţieze studii şi con­
manente din cadrul raionului şl nerale Cetăţenii din satele troale pe baza cărora să vină Metalul Hunedoara —
preocupările comitetelor execu­ Spini, Gelmar, Şibot, Geoagiu, cu propuneri de folosire a unor
tive in vederea realizării lor. Balomir. Beriu şi Geoagiu-Bâi. noi resurse locale şi de ridica­ Minerul Lupeni 5-0 (1-0) orăşenească Hunedoara
Comisia permanentă de comerţ le-au primit cu căldură şi s-ail re a aspectului edilltar-gospo-
şi cooperaţie de pe lingă sfa­ angajat ca pînâ la slîrşitul anu­ dârese al localităţilor.
tul popular raional şi-a propus, lui, să execute cu posibilităţi In cea de-a doua etapă a ţârilor, echipa gazdă a cîştigat angajează urgent:
de pildă, să urmărească execu­ locale peste 31.000 m p. trotu­ «Cupei de vară", pe stadionul cu scorul de 5-0 după ce la
tarea lucrărilor de investiţii la are. NICOLAE ROŞU „Corvinul" din Hunedoara s-a pauză se marcase doar un sin­ — 1 inginer constructor pentru funcţia de şef ser­
preşedintele Comitetului
un tâţile comerciale d n raza De moi multă vreme la Sibi- executiv al Statului popular disputat duminică partida din­ gur gol Scorul reflectă perfect
situaţia de pe teren.
raionului, aprovizionarea uni­ şel se cerea construirea unui al raionului Orâştie. tre echipă locală Metalul şi Mi­ viciu tehnic şi organizarea prestaţiilor cu un salariu ta­
tăţilor comerciale de pe trasee­ cămin cultural. Comisia per­ nerul Lupeni. Conform aştep­ In prima parte a reprizei rifar de 2.400 Iei lunar;
le turistice şl îmbogăţirea sor­ manentă de gospodârie-inlru- întii, jocul a fost egal, cu un — 1 inginer constructor, sau arhitect pentru func­
timentelor de panificaţie în o­ museţare şi economico-Iinan- uşor avantaj de partea m ijlo­ ţia de şef serviciu elaborarea documentaţiilor tehnice
raşele Orâştie şi Cugir. Comi­ ciarâ de pe lîngă sfatul popu­ caşilor echipei din Lupeni. Dar cu un salariu tarifar lunar de 2.400 lei;
tetul executiv raional a urmă­ lar al comunei a întreprins un toate mingile cîştigate de către — 1 inginer constructor sau arhitect pentru func­
studiu şi a făcut recomandările
rit îndeaproape înfăptuirea a­ necesare, comitetului executiv. Nici o întârziere ia aceştia şi trimise atacanţilor
cestor obiective Au fost termi­ proprii, erau pierdute cu uşu­ ţia de inginer principal proiectant cu un salariu tarifar
lunar de 2.100 lei;
nate magazinele de deservire Ele au fost analizate şi într-o rinţă de către firavii atacanţi
Este semnificativ faptul că în — 1 tehnician constructor sau conductor arhitect
executarea a rătu rilo r! această parte a jocului compo­ pentru funcţia de tehnician I proiectant cu un salariu
nenţii echipei Minerul au şutat
tarifar lunar de 1.600 le i;
doar de două ori pe spaţiul
— 1 economist cu studii superioare cu un sala­
porţii. riu tarifar lunar de 2.000 Iei;
Treptat hunedorenii preiau
Rolul şi însemnătatea execu­ ridică uneori chiar la peste te la seceriş, se neglijează — 1 maistru în specialitatea mecanică auto cu un
tării )a timp şi de calitate a a- 1 000 kg griu la hectar laţă de strinsul si transportul paielor, iniţiativa şi ii dau posibilitatea salariu tarifar lunar de 1.700 lei.
râtiirilor de vară este bine cu­ producţia obţinută de pe te­ iar tractoarele stau neutiliza­ lui Gram să-şi dovedească ta­ Informaţii suplimentare se dau de către biroul or­
noscut în fiecare unitate agri­ renurile unde arătura de vară te la sediile brigăzilor. La a­ lentul El nu cedează decit in ganizarea muncii din centrala întreprinderii, Piaţa Li­
colă. Producţiile ridicate şi se face «mediat după seceriş ceasta se mai adaugă şi modul minutul 42 cînd Steiner des­
constante de griu şi porumb ce De aceea nu mai insistăm asu­ defectuos de utilizare a prese­ chide seria celor cine goluri. bertăţii nr. 27, telefon 16 93.
se obţin la cooperativele agri­ pra pierderilor ce pot fi cauza­ lor pentru balotat, care func­ Tot el. a mai înscris în minu­
cole din Cîlnic. Galda, Sime- te de neexccuiarea la timp a a- ţionează cu randament scăzut. tele 72 şi 79. Celelalte goluri
ria, precum şi la întreprinderi­ râturilor. asemenea calcule tre­ La cooperativa agricolă din au fost marcate de către Aruş
le agricole de stat sînt o urma­ buind să se Iapă Îjt fiecare uni­ Deva, de pildă, o presă n-a şi Popa Remus. dintr-o acţiune
re firească a interesului mani­ tate cu scopul de a preveni in­ funcţionat nici o zi de la înce­ personală foarte frumoasă. In
festat de conducerile acestor u- să efectele negative asupra putul campaniei de recoltare. această repriză, cu o condiţie
nilâţi (aţă dc? eliberarea la timp sonrtei recoltei viitoare De asemenea, in unele unităţi fizică mai bună. metalurgiştii
a terenului şi executarea ne- Cunoscînd pagubele ce se pot se aşteaptă ca strîngerea paie­ pun definitiv stâpinire pe joc.
intîrziatâ a arăturilor. De pe înregistra pe seama tărăgănări' lor să se facă numai prin balo- Atacanţii joacă mai legat, ac­
suprafeţele unde s-a recoltat eliberării terenului de‘ paie şi tare. ţiunile au mai multă claritate,
griul pînâ în prezent, la între­ efectuării cu întîrziere a arătu­ Pe lîngă deficienţele arătate
prinderile agricole de stat din rilor de vară. pierderile dato­ în legătură cu eliberarea tere­ variaţie şi se trage cu destulă
Apold şi Orăştie s-au obţinut rate acestor cauze reprezentind nului şi executarea arăturilor, precizie şi tărie la poarta lui
cîte 2 800 şi respectiv 3.000 kg 30-50 ta sută din producţie, se trebuie arătat că s-a neglijat Gram
boabe la hectar Producţii de pune întrebarea : cum se des­ aproape complet aplicarea în­ Pe de altă parte minerii au
3 000-4.000 kg griu la hectar pe făşoară această lucrare? grăşămintelor chimice şi mine­
unele tarlale s-au realizat şi la Rezultatele de pînâ acum rale sub brazdă, deşi se cu­ slăbit şl mai mult ritmul de
cooperativele agricole din Ră- sînt cu mult sub nivelul posi­ noaşte că numai in aceste con­ Joc. Venind doar cu 11 jucă­
hâu şi Spini. De remarcat este bilităţilor şi al cerinţelor In diţii se obţine o eficienţă ma­ tori (! ?) antrenorul secund al
laptul că pe suprafeţele respec­ cooperativele agricole s-au arat ximă, echipei, Mihalache, nu a avut
tive griul s-a insâmînţat in a- mai puţin de 5.000 hectare din
râturi executate în condiţii a­ cele peste 31.000 planificate. Este în interesul fiecărei u- posibilitatea să facă schimbări
grotehnice superioare. Inexplicabilă este râmînerea în nitâţi agricole ca prin măsuri în formaţie. Se pare că secţia
bine chibzuite să reducă deca­
Pe baza cercetărilor ştiinţifi­ urmă a unităţilor agricole de lajul mare care s-a creat între de fotbal a asociaţiei Minerul
ce şi a rezultatelor de produc­ stat. unde nu s-au arat nici 20 ritmul dc executare a secerişu­ Lupeni nu a tras învăţăminte­
ţie s-a stabilit că prin execu­ la sută din suprafaţa prevă­ lui şi arături, în prezent supra­ le necesare din eşecul pe care
tarea arăturilor de vară la un zută. deşi acestea dispun de feţele recoltate fiind cu peste
nivel agrotehnic corespunzător mijloace mecanizate suiicionte. 60 la sută mai mari decît!. cele l-a suferit echipa în campiona­
se asigură înlăturarea pierderii In ceea ce priveşte coopera­ arate In acest scop se impune tul trecut. Altfel cum se expli­
unei însemnate cantităţi de apă tivele agricole, realizările uni­ o folosire mai deplină a forţei că faptul că la o competiţie ca­
din sol prin evaporare şi se fa­ tăţilor din raioanele Alba. Ha­ re are ca scop ş i‘pregătirea e­
vorizează o bună activitate a ţeg, Sebeş şi oraşul regional de muncă, utilizarea la întrea­ IU LIA
microorganismelor. Nu este o Hunedoara se aflau cu cite 5-8 ga capacitate a preselor şi m ij­ chipelor pentru viitorul se­
noutate, de acest lucru convin- procente sub media pe regiune. loacelor de transport, precum zon, formaţia din Lupeni a de­
şi organizarea temeinică a lu­
gîndu-se din proprie experien­ Intîrzierea denotă că in activi­ crului la arături în schimburi. plasat doar 11 Jucători? Ce se
tatea conducerilor unităţilor a- CASIJU» RfSTAUPflMTELf COOPERAŢIEI Of CONSUM
ţă fiecare unitate, faptul că di­ Se va asigura astfel o bază intîmpla dacă se accidenta por­
La CerteJ se lucrează la construcţia unui cămin mun­ grieole se manifestă o serie de tarul ?
trainică producţiei anului vii­
citoresc cu 21 camere care va găzdui tineri, angajaţi ai ex­ ferenţele de recoltă determina­ deficienţe organizatorice. Pe tor. nivelul acesteia constituind OIN HATfC.OflflSTlE.SEBES. TEIUS SI IUA.IA6UFE -
ploatării miniere. te de intîrzierea arăturilor se motiv că forţele sint concentra­ Ulf MIERCUREA OlAl.MRRIIIIAUG SI LACRA
un criteriu de apreciere a mun­
cii pe care o desfăşoară în a­ In partida disputată între MA SINŢIMBRU
ceste zile conducerile unităţilor echipele Mureşul Deva ~ A.S.
agricole, specialiştii şi organe­ Cugir s-a înregistrat scorulde UNIUNEA REGIONALA a COOPERATIVELOR Ot
le agricole raionale. 1-4 (0-2).
• ■ n ia H ia a n a H M H ilH I ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ M B 0813 <B BBSa CBO SS Q BEXQtt O M S B 8 B B O B KCMIO O d R 0 OS£S fe OEM) IO (S E.1 » B B » DJTrîSSM M ■ ■
INDICATORI TEHNIC0-EC0N0MICI

Această întrebare a mai fost întreprinderii sc constată că plieaţia şi in condiţiile noi de danţa între condiţiile de lucru
pusă specialiştilor de la Între­ s-au executat 74G m l. lucrări lucru din sectoarele subterane şi actualele norme de consum,
prinderea minieră Hunedoara miniere susţinute în bolţari şi ale Exploatării miniere Teliuc, dar lucrurile au rămas in a-
cu prilejul unei mese rotunde s-au toreretat 1 133 m.l de ga­ în special de la secţia a 11-a — ceastâ fază".
organizate de redacţia ziarului lerie, înlocuindu-se astlel o în­ ne-a declarat tovarăşul ing In nota de serviciu respecti­
vă încheiată la 16 iunie, se pre­
pe marginea căreia a lost pu­ semnată cantitate de material Gheorghe Popescu, din cadrul ciza că întreprinderea „ nu se LA NIVELUL TARILOR AVANSATE
blicat articolul : „Căile reduce­ lemnos serviciului tehnic. Dacă calcu­
rii consumului de lemn sînt Dacă în ceea ce priveşte uti­ lăm consumul de material poate încadra în norma de
cunoscute De ce nu se aplică?1' lizarea bolţarilor s-au obţinut lemnos după necesarul indicat consum la lemnul de mină (Urmare din pag. i) la maximum a absenţelor şi
După ce in codrul discuţiilor rezultate bune atit Ia Teliuc cit de monografiile de susţinere pentru minereurile de fier cnrc învoirilor, precum şi a pierde­ aşa lei incit muncitorii şi maiş­ mărului de muncitori auxiliari
trii să se rotească în acelaşi
participanţii au evidenţiat nu­ şi lo Ghelar. nu se poate spu­ rezultă că la 1 000 tone mine­ este de 12.98 m c. pe 1 000 to­ la muncitori, analiza gradului rilor din cauze cu caracter schimb şi de deservire, lârâ o analiză
meroase deficienţe care încâr- ne. Conform analizei făcute si de ocupare a personalului teh- tehnic vom obţine o creştere La secţia maşini-unelte uzi­ a necesarului real, poate con­
cau consumul la lemnul de documentaţiei anexate (s-a a­ nico-administrativ, analiza pro­ substanţială a producţiei şi nare scăderea productivităţii duce la scăderea productivită­
mină în exploatările de la Te- nexat şi documentaţia de care ductivităţii muncii pe oră, productivităţii muncii. muncii in schimbul II este ur­ ţii muncitorilor de bază. Cu
liuc şi Ghelar. eî şi-au expri­ După patru luni de la publicarea artico­ vorbea secretarul comitetului schimb, decadă, lună, studiul i Rezultate interesante s-au marea asistenţei tehnice mai toate acestea, la noi la uzină
mat în unanimitate părerea că lului „Căile reducerii consumului specific de de partid n.a,) rezulta că în asupra organizării locurilor de obţinut si în ce priveşte nive­ slabe, iar deservirea locurilor există reale posibilităţi de îm­
Întreprinderea minieră Hune­ conformitate cu monografiile muncă şi influenţei diferiţilor lul actual al productivităţii de muncă cu materiale, $ D V - bunătăţire a acestei activităţi.
doara se poale înscrie in sar­ lemn sînt cunoscute. De ce nu se folosesc" ? de susţinere prevăzute in me­ (actori asupra productivităţii muncii şi al factorilor care in­ uri, documentaţie etc., este sub Va trebui în primul rînd să
cinile stabilite. toda de exploatare aplicată în muncii precum şi cel care vi­ fluenţează asupra ei Analizind nivelul schimbului I. O altă trecem la repartizarea dc sar­
La mai bine de patru luni de acest an, pentru respectarea cini concrete pe fiecare cate­
la apariţia articolului amintit N.T.S şi a procesului de lucru zează îmbunătăţirea gradului productivitatea muncii pe cauză este aceea că există o gorie. de muncitori auxiliari şi
am pus din nou această între­ ne acelaşi lucru despre susţine­ reu extras, trebuie să se folo­ in subteran este necesar un de ocupare a maşinilor grele schimburi se constată că in mare disproporţie între norme­ de deservire, în aşa (el Incit să
bare, vizind mai ales rezulta­ rea prin toreretare. Deşi Ex­ sească 19,2 mc. Acest consum consum specific de 19 m c. pe din secţia maşini-unelte mon­ sâptâmînile cînd muncitorii le de timp pentru diferite re­ se asigure o deservire optimă
tele obţinute în primul semes­ ploatării miniere Teliuc i s-a este determinat de fisurarea 1.000 tone". taj. din secţiile mecanică I şi me­ pere, unele fiind strîns norma­ a muncitorilor do bază si o o­
tru al anului. „Comparind pe­ stabilit prin planul tehnic rea­ zâcâmintului datorită apropie­ Dacă „este necesar", de ce fo­ Cu prilejul studiului gradu­ canică II lucrează în schimbul te. iar altele largi. cupare completă a celor auxi­
rioadele de raportare, respec­ lizarea a 5 m l. (?) de susţinere, rii exploatării de carieră unde rul tutelar tărăgănează lucruri­ lui de ocupare a muncitorilor II realizează o producţie mai Cu ocazia studiilor întreprin­ liari.
tiv primul cu al doilea trimes­ nici aceştia n-au fost executaţi, se efectuează puşcâri in masă". le ? Aceasta va avea consecin­ s-a constatat că, in medie pe mare cu 7-10 la sută, compa­ se s-au depistat o serie de la­ Aspectele prezentele nu re­
tru — ne-a declarat tovarăşul întreaga realizare aparţinind Situaţia nu este pouâ. S-a ţe asupra aprovizionării ulteri­ uzină acesta este de 75,3 la rativ cu sâptâmînile cînd lu­ cune in ce priveşte asigurarea prezintă decît o mică parte din
Petru Pepenaru, inginer prin­ Ghelarului. care a executat discutat despre ea şi cu prile­ oare cu materialo Pentru că sulă. Pierderile de timp pro­ crează în schimbul I. La Sec­ condiţiilor de lucru ale mun­ rezultatele acţiunii de organi­
cipal în cadrul serviciului teh­ peste prevederi 234 m l. jul mesei- rotunde. Atunci însă oricum, monografia de susţine­ vin din diferite cauze : tehni­ ţia maşini-unelte uzinare fe­ citorilor. dotarea şi organiza­ zare ştiinţifică a producţiei şi
nic al întreprinderii — se con­ Se specifica la începutul ar­ s-a scos in evidenţă- că studiile re trebuie respectată, o cer nor­ ce, organizatorice, din vina nomenul este invers. Aici. in rea locurilor de muncă. De ase­ a muncii desfăşurată la U.M.
stată o scădere a consumului ticolului că la Teliuc consumul ce trebuiau să se facă din indi­ mele de tehnică a securităţii muncitorului, datorită absenţe­ schimbul II, se realizează o menea, s-a constatat că deşi Cugir. După calculele prelimi­
la lemnul de mină Dacă în pri­ de lemn a fost redus. Se naş­ caţia comitetului de partid, muncii. Or. in situaţia descri­ lor şi învoirilor. S-a reuşit să producţie mai mică decît In pe total uzină şi pe secţiile de nare eficienta aplicării măsu­
mele trei luni ale anului la Te- te întrebarea legitimă : dacă lo. pentru a fi înaintate forului să. există sau nu aprobare, se se determine cu ajutorul unor schimbul I cu 16-18 la sută. producţie există un număr rilor amintite se^va solda cu
liue s-au folosit 23 m c. pe 1000 losirea înlocuitorilor lemnului tutelar, erau mult întârziate. consumă lemn in plus. metode ştiinţifice structura a­ Această variaţie a productivi­ destul de mare de muncitori realizarea peste prevederile
tone minereu extras, iar la nu s-a ridicat la nivelul cerin­ „Studiile s-au întocmit pe ba­ „In acest consum de 19 m c cestor pierderi de timp. pre­ tăţii muncii pe schimburi şi auxiliari şi de deservire, iar planului cincinal a unui număr
Ghelar 14 m c., la finele ce­ ţelor dc plan, pe ce bază s-a za analizei condiţiilor con­ pe J.000 tone noi nc-am înca­ cum şi cauzele care le generea­ secţii are o explicaţie logică si gradul lor de ocupare este des­ important de maşini-unelte de
lui de al doilea trimestru la realizat reducerea consumului crete de luciu şi a calculelor dra — ne-a declarat tovarăşul ză pentru (iccare secţie in par­ se datoreşte faptului că la sec­ tul de redus, deservirea locu­ diferite tipuri, maşini ‘de cu­
Teliuc s-au înregistrat 13,05 de lemn ? Răspunsul îl găsim făcute după monografiile de ar­ Pepenaru — iar prin extinde­ te. Analiza lor ne conduce la ţiile mecanică I şl mecanică II rilor de muncă cu piese şi ma­ sut si alte produse, creşterea
m.c pe 1000 tone, iar la Ghelar într-o notă de serviciu înche­ mare — ne-a declarat tovară­ rea utilizării înlocuitorilor lem­ concluzia că la noi în uzină in schimbul I lucrează un nu­ teriale. aprovizionarea cu productivităţii muncii peste
13,2 m c. Scăderea este evi­ iată de organele de control ale şul Remus Bocânici, secretarul nului cred că l-am putea chiar există încă rezerve de creştere măr prea mare de muncitori SD.V.-uri, şi alte operaţii ne­ cea planificată pe cap de sala­
dentă". Ministerului Minelor în care se comitetului de partid. Ele au reduce Râmine ca lorul tute­ a volumului producţiei şl a din care cauză se pierde mult productive se fac direct de riat cu 2.65 la sută şi pe aceas­
Această reducere a consumu. precizează că „...la susţinerea fost trimise forului tutelar care lar să stabilească cit mai ju­ productivităţii muncii pe sea­ timp cu programarea lucrului, către muncitorii productivi. La tă bază. obţinerea dc beneficii
lui specific de lemn îşi găseş­ unor locuri de muncă nu s-au a delegat un tovarăş din cadrul dicios (şi cit mai operativ n.a.) ma îmbunătăţirii gradului de reglarea maşinilor şi cu tot fe­ secţia maşini-unelte uzinare. suplimentare de cea. 5.090 000
te explicaţia prin preocuparea respectat monografiile de ar­ Direcţiei generale a minereu­ norma de consum". Altfel în­ ocupare a muncitorului. Ridi- lul de urgenţe care divîz.eazâ de exemplu, transportul mate­ lei. Urmează doar ca. sub în­
crescîndâ pentru gospodărirea mare..." rilor feroase, sare şi nemetali­ treprinderea minieră Hunedoa. cînd gradul de folosire a tim­ loturile de fabricaţie. De aici rialelor şi pieselor interopera- drumarea comitetului de partid
materialului lemnos si folosirea Cu toate cele relatate, con­ fere pentru a verifica lucrurile ra se va pomeni la finele tri­ pului de lucru prin eliminarea se desprinde concluzia că vor ţii răpeşte muncitorilor circa să ne mobilizăm toate forţele
pe scară largă a noilor mate­ sumul specific la lemnul de mi. la faţa locului. S-au lâcut con­ mestrului IITfără lemn de sus­ integrală a pierderilor din trebui echilibrate schimburile, 6.5 la sută din totalul timpului şi întreaga capacitate de mun­
riale de susţinere. Citind cifre­ nâ s-a depăşit in primul se­ statări, s-a încheiat şi o notă ţinere. atît )a personalul de execuţie, de lucru. că, pentru a le da viaţă în­
le cuprinse în planul tehnic a) mestru „Faptul îşi găseşte ex- de serviciu privind neeoneor- S. POP cauze organizatorice, reducerea cît şi la cel de conducere, în Desigur că o reducere a nu­ tocmai şi cît mai grabnic.