Page 89 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 89

PROLETARI  DIN  TOATE  ŢAR1&B.  UNfŢi-VAt
                                                                                                                                                               Primirea  de  către

                                                                                                                                                                      tovarăşul

                                                                                                                                                                   Chivu  Stoica

                                                                                                                                                                a  ambasadorului


                                                                                                                                                                       Iranului

                                                                                                                                                                   la  Bucureşti

                                                                                                                                                                  Preşedintele  Consiliului  de
                                          Al  COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL  PIR.  SI  Al  SFATULUI  POPULAR  M A L                                         Stat,  Chivu  Stoica,   a  primit
                                                                                                                                                                miercuri  în  audientă  pe  am­
                                                                                                                                                                basadorul  extraordinar  şi  ple­
                                                                                                                                                                nipotenţiar  al  Iranului  în  Re­
                                                                                                                                                                publica   Socialistă  Romănia,
                                                                                                                               4  PAGINI  -   25  BANI          Soltan  H.  V.  Sanandaji,  la  ce­
                                                                             JOI  27  IULIE  1967
                                                                                                                                                                rerea  acestuia
                              '■uV/'o. ■
                                                                                                                                                                                  (Agerpres)
          IER                                  4(J  ÎN C H E IA T                                                                                                        Acord




                                                                                                                                                                   romano-italian
                                                       CELEI  DE  A  VII-A  SESIUNI                                                                                  in  domeniul



                                                                                                                                                                  cinematografiei

                                                      II  ADUNĂRI  NAŢIONALE                                                                                    tetul  de  Stat  pentru  Cultură  şi
                                                                                                                                                                  Intre  21  şi  26  iulie,  Ia  Comi­
                                                                                                                                                                 Artă  au  avut  loc  tratative pen­
                                                                                                                                                                tru  încheierea  unui  acord  de
                                                                                                                                                                coproducţie   cinematografică
                                                                                                                                                                între  guvernul  Republicii  So­
                                                                                                                                                                cialiste  România  şi   guvernul
                                                                                                                                                                Republicii  Italiene,  care  s-au   Voia  bună  a  echipei  lui  Ioan  Segneanu  de  la  Certej-Sâcă-
                Miercuri  dimineaţa,  lucră­        '-ca rtu l  comisiei   ţională  a  votat  în  unanimi­  punere  asupra  decretelor  cu   vintul  de  închidere  a  lucră­  desfăşurat  într-o  atmosferă  de   rîmb  este  pe  deplin  justificată.  Acest  mic  colectiv  se  numără
              rile  sesiunii  Marii  Adun   in   ■'  ni  a\  lege   supus  tate  Legea  cu  privire  la  ju­  putere  de  lege  emise  intre  se­  rilor  sesiunii.  deplină  înţelegere  reciprocă.  printre  fruntaşii  întrecerii  socialiste.
              Naţionale  au  continuat    w     .     •   aţi lor.     decarea  de  către  tribunale  a   siuni.                  Lucrările  celei  de-a  7-a  se­  Acordul  cuprinde  prevederi                                       Foto i  I.  TEREK
              sala  Palatului  Marii  Adm,."   “  i ”    discuţia  ge-  cererilor  celor  vătămaţi  in   Vicepreşedintele   Comisiei   siuni  a  Marii  Adunări  Naţio­  referitoare  la  cooperarea  intre
              Na;ionale.  S-a  trecut  la  e'ei   ■jr-r-iu  Ic.   '  3  al  ordi-  drepturile  lor  prin  acte  ad­  juridice,   deputatul   Tudor   nale  au  luat  sfirşit.  Prin  a­  cele  două  cinematografii,  con-
              de-al  3-lea  punct  al  ordin  ?   *  '  J'-  i   .h.  tii  Au  luat   ministrative  ilegale.  Drăganu,  a  prezentat  rapor-   plauze  îndelungate,  deputaţii   stînd  în  coproducerea de lilme
              de  zi  a  sesiunii:  Proiectul   rcniv1   ■  .tor  i  :  A u gust in   S-a  trecut  apoi  la  cel  de-al   htl  acestei  comisii  şi  avizele   ou  dat  expresie  hotărârii  în­  de  lung  şi  scurt  metraj.  întil-
              de  lege  cu  privire  la  judeca      .vrui  general  al   4-lea  punct  al  ordinei de zi a   comisiilor  permanente  de  re­  tregului  nostru  popor  de  a   niri  între  cineaşti,   schimburi
              rea  de  către, tribunale  a  ce­  ii  .  cinicii  Socialiste  Româ­  sesiunii :  Proiectele  de  legi   sort  ale  Marii  Adunări  Na­  sprijini  şi  înfăptui  neabătut   de  filme.'publicaţii  şi  alte  ma­
              rerilor  celor  vătămaţi   in   nia,   Filip  Celtz,   vicepre­  pentru  aprobarea  decretelor   ţionale.          politica  de  pace  şi  colaborare   teriale  cu  caracler  cinemato­
              drepturile  lor  prin  acte  ad­  şedinte  al  Centrocoop,  Mir-   cu  putere  de  lege  emise  de   Marea  Adunare  Naţională   internaţională  a   partidului   grafic.
              ministrative  ilegale.  Minis­  cea  Rebreanu,  judecător  la   către  Consiliul  de  Stat  de  la   a  votat  în  unanimitate  pritt   şi  guvernului,  politică  ce  slu­  Din  partea  română,  acordul
              trul  justiţiei.  Adrian  Dimi-   Tribunalul  Capitalei.  ultima  sesiune  a  Marii  Adu­  vot  secret  decretele  cu  putere   jeşte  celor  mai  înalte  inte­  a  fost  parafat  de  Marin  Stan-
              triu,  a  prezentai  expunerea   A  urmat  discuţia  pe  arti­  nări  Naţionale,      de  lege  emise  dc  Consiliul  de   rese  ale  poporului  romăn,  în­  ciu, secretarul  Consiliului  Cine­
              la  proiectul  de  lege.    cole  a  proiectului  de  lege.  Din  însărcinarea  Consiliu­  Slat  în  perioada  dintre  sesiuni.  flo ririi  naţiunii  noastre  so­  matografiei.  iar  din  partea  ita­
                Preşedintele  Comisiei  ju ­  Cu  amendamentele  aduse   lui  dc  Stat,  deputatul  Grign-   Tovarăşul  Ştefan   Voitec,   cialiste,  păcii  şi  bunei  înţe­  liană  de   Annibale  Scicluna.
              ridice  a  Marii  Adunări  Na­  de  Comisia  juridică  şi  de  de­  re  Geamănu,  secretarul  Con­  preşedintele   M arii  Adunări   legeri  intre  popoare.  inspector  general  îr.  Ministerul
              ţionale,  Troian   lonaşcu,  a  putaţi,  Marea  Adunare  N'u-  siliului  de  Stat,  a  făcut  o  ex­  Naţionale,  a  rostit  apoi  cu-  (Agerpres)  Turismului  şi  Spectacolelor.
                                                                                                                                                                                (Agerpres).
                                                                                                                                                                                                Recoltatul  griului  continuă   Există  mari  diferenţe  şi  fn-
                                                                                                                                                                                              în  ritm  susţinut  in  întreaga   Ire  realizările  mecanizatorilor.
                                                                                                                                                                                              regiune.  Unele  raioane  au  re­  La  cooperativa   din   Crîeâu.
            Exounerea  asupra  proiectului                                                                                                                                                    coltat  pînâ  în   prezent   mai   deşi  există  doi  mecanizatori
                                                                                                                                                                                              mult  de  65  la  sută  din  supra­  eu  o  vechime  de  10  ani  în  a-
                                                                                                                                                                                                                            eeeaşi  muncă  sint  zile  întregi
                                                                                                                                                                                              faţa  ocupată  cu  această  cul­
                                                                                Politica  externă  a  partidului                                                                                                            coltat  mai  mult  de  4-5  tone.
          de  lege  cu  privire  ia  judecarea                                                                                                                                                tură.                         cind  cu  o  combină , nu  s-a  re­
           de  către  tribunale  a  cererilor                                                                                                                                                   Pc  raioane  situaţia  se  pre­  Şi  aceasta  numai   din  cauza
                                                                                                                                                                                                                            deselor  defecţiuni  ale  combi­
                                                                                                                                                                                              zintă  astfel :               nelor.  De  asemenea,  la  coope­
                                                                                                                                                                                                                            rativa  din  Miceşli  se  recoltea­
          celor  vătămaţi  în  drepturile  lor                             şi  guvernului - unanim  aprobată                                                                                  Brad                 91,1%   ză  in  trei  zile  cit  s-ar  putea
                                                                                                                                                                                              Ilia
                                                                                                                                                                                                                            recolta  intr-o  singură  zi.  şi
                                                                                                                                                                                                                   73%
                                                                                                                                                                                                                            aceasta,  ca  urmare  a  lanurilor
          prin  acte  administrative  ilegale                                                                                                                                                 Deva                68,4%     foarte  imburuienate.
                                                                                                                                                                                                                              Mult  rămasă  în  urmă  esto
                                                                                                                                                                                              Orăştie            65,7%      şi  situaţia  executării  arături­
                                                                                                                                                                                                                            lor.  Din  situaţia  de  ieri  reie­
                 prezentată  de  ministrul                                 de  oamenii  muncii  din regiune                                                                                   Hunedoara        52,3 %       se  că  in  afara  raioanelor  lila
                                                                                                                                                                                              Sebeş
                                                                                                                                                                                                               46,5%
                                                                                                                                                                                                                            şi  Orăştie  care  au  executat  a-
                                                                                                                                                                                                              45,1 %
                                                                                                                                                                                              Alba
                 justiţiei  Adrian  Dimitriu                                                                                                                                                  Haţeg           43%           râturi  pe 26,1  la sută  şi respec­
                                                                                                                                                                                                                            tiv  17,6  la  sută,  restul  raioa­
                                                                                                                                                                                                                                             rămase
                                                                                                                                                                                                                                                     în
                                                                                                                                                                                                                            nelor  sînt
                                                                                                                                                                                                                                       mult
                                                                                                                                                                                                                            urmă.  Aceasta,  ca  rez.ultat  al
           Din  însărcinarea  Consiliului   tereselor  superioare  ale  între­                                                    vederea  apărării  păcii  şi  secu­  blemele  litigioase  dintre  state   Apreciată  global,  proporţia   nefolosiru  din  plin  a  tractoa­
          de  Miniştri  al  Republicii  So­  gii  colectivităţi.          Oamenii  muncii  din  regiunea  noastră  au  urmărit  cu  un   rităţii  popoarelor.   pot  fi  soluţionate  pe  calea  tra­  poale  fi  considerată  ca  satis­  relor.  disponibi le  la  arat.  Va
          cialiste  Romănia,  vă  prezint   Proiectul  de  lege  pe   care   deosebit  interes  lucrările  sesiunii  Marii  Adunări  Naţionale.   Noi,  oamenii  muncii  din   tativelor,  câ  un  război  nu  poa­  făcătoare,  în  detaliu   însă  se   trebui  ca  îri  fiecare   unitate
          spre  examinare  şi   aprobare   îl  prezint  reglementează  drep­  Acest  for  reprezentativ  al  întregului  popor  şi  organ  suprem   Republica  socialistă  nutrim  o   te  reglementa  o  situaţie   sau   conslalâ  anumite  deficienţe  !a   sâ  se  Ia  toate  măsurile  pentru
          proiectul  de  lege  cu  privi re  la   tul  celor  vătămaţi  prin  acte   al  puterii  de  stat  a  dezbătut  probleme  dc  o  covârşitoare  în­  puternică  simpatie   faţă   de   alta,  dimpotrivă,  ar  aduce  su­  baza  cărora  se  altă  slaba  or­  eliberarea  terenului  şi  execu­
          judecarea  de  către  tribunale   administrative  ilegale  de  a  ce­  semnătate  —  politica  şi  activitatea  internaţională  a  Româ­  cauza  popoarelor  care  luptă   ferinţe, disti ngeri  de  valori  ma­  ganizare  şi  desfăşurare  a  cam­  tarea  arăturilor  de  vară.
          a  cererilor  celor  vătămaţi  in   re  în  justiţie  restabilirea  drep­  niei.  Expunerea  prezentată  de  tovarăşul  Nicolac  Ceauşescu   pentru  cucerirea  şi  consolida­  teriale  şi  spirituale.   Partidul   paniei.  Grîul  este  copt  si  supracopi
          drepturile  lor  prin  acte  admi­  turilor  lor,  prin  anularea  ac­  —  document  de  o  înaltă  ţinută  teoretică  şi  practică  —  cu­  rea  independenţei  naţionale,   nostru  a  promovat  mereu   a­  Nu-şi  găseşte  explicaţia  de­  şi  nu  mai  poate  aştepta  mult
          nistrative  ilegale.          tului  vâlâmâtor  sau  prin  alte   prinde  o  profundă  analiză  a  situaţiei  din  lumea  contempo­  înţelegem   şi   preţuim   a*   ceastă   politică,   spunîndu-şi   calajul  de  1G, 1  procente  între   în  cîmp.  De  aceea  trebuie  or­
            Respectarea   neabătută   a   măsuri  corespunzătoare,  pre­  rană  şi  defineşte cu  o  neasemuită  claritate  principiile  şi  nor­  ceastă  luptă,  pentru  câ   de-a   răspicat  cuvîntul  şi  în  proble­  realizările   cooperativelor  de   ganizată  astfel   munca  îneît
          Constituţiei,  a  tuturor  legilor   cum  şi  dreptul  de  a  cere  des­  mele  care  stau  la  baza  politicii  externe  a  stalului  nostru.  lungul  frâmîntatei  noastre  isto­  ma  conflictului  din   Orientul   pe  raza  oraşului   Hunedoara   u l i la jele  sâ  lucreze  din  zori
                                                                                                                                  rii.  dreptul  la  viaţa  liberă  de
                                                                                                                                                                Apropiat,  cînd  a  cerut  să  se
          tării  de  către  loale  organele   păgubiri  pentru  repararea  pa­  Interesul  cu  care  au  fost  urmărite  lucrările  sesiunii  Marii   azi  a  fost  cîştigat  prin   grele   găsească  soluţii  potrivit  inte­  faţă  de  cele  de  pe  raza  ora­  şi  pină-n  amurg,  deficienţele
          statului,  de  către  funcţionari   gubei.                    Adunări  Naţionale  de  către  oamenii  muncit  de  pe  aceste   jertfe.  Sîntem  îngrijoraţi  de   reselor  tuturor  popoarelor  care   şului  Deva.  ce  apar  sâ  fie  înlăturate  ope­
          şi  cetăţeni,  constituie  o  carac­  Prevederile  proiectului  re­  străvechi  meleaguri  româneşti  emană  din  faptul  că  politica   brutala  agresiune   a  Statelor            De  asemenea,  continuă  să  e-   rativ  iar  la  combine  să  fie
          teristică  fundamentală  a  regi­  prezintă  o  nouă  garanţie  a  res­  partidului  şi  guvernului  nostru  reflectă  interesele  şi  aspira­  Unite  ale  Americii  împotriva   trăiesc  în  această  parte a  lumii.  xisle  diferente  mari  între  rea­  asiguraţi  oameni,  saci  , şi  m ij­
          mului  nostru,  o  trâsălurâ  e-   pectării  dispoziţiilor  constitu­  ţiile  fundamentale  ale  poporului  român.  Acest  interes  este   poporului  paşnic  vietnamez  şi   Din  expunerea  prezentată  la   lizările  raioanelor  Sebeş  şi  A l­  loace  de  transport.  Este  tim­
          senhalâ  a  vieţii  noastre   de   ţionale,  potrivit  cărora  decizii­  evident.  In  Deva,  Hunedoara,  Valea  Jiului,  Hrad,  Cugir,   apreciem  poziţia  justă  şi  prin­  recenta  sesiune se desprinde  cu   ba  şi  restul  raioanelor.  Raio­  pul  sâ  se  mobilizeze  masiv  co­
          stal.                         le  comitetelor  executive   ale   Alba  (ulia,  peste  tot  la  oraşe  şi  sate  există  o  preocupare  ge­  cipială  a  partidului  comunist   şi  mai  multă  claritate  realis­  nul  Alba  cu  toate  câ  nu  a  a­  operatorii  la  recoltarea  ma­
                                       sfaturilor  populare,  instrucţiu­  nerală  pentru  a  cunoaşte  cu  cît  mai  multă  profunzime  pro­                   mul,  justeţea  politicii  externe   vut  o  suprafaţă  mare  de  orz   nuală  a  lanurilor   căzute  şi
           Aşa  cum  se  arată  în  docu­                                                                                         şi  a  guvernului  ţârii  noastre  în   a  partidului  şi  guvernului  nos­
          mentele  Congresului  al  IX-lea   nile  şi  celelalte  acte  cu  carac­  blemele  discutate  de  către  Marea  Adunare  Naţională.  Deşi   reglementarea  situaţiei  din  a-   tru,  politică  care   corespunde   care  sâ  înlîr/.ie  oarecum  re­  imburuienate.
          al  Partidului  Comunist  Ro­  ter  normativ  ale  miniştrilor  şi   dezbaterile  au  fost  transmise  de  posturile  noastre  de  radio   ceastâ  ţară  prin  încetarea  ime­  intru  totul  intereselor  vitale ale   coltatul  griului,  comparativ  cu   Din  partea  inginerilor  agro­
          mân.  continua   dezvoltare  a   conducătorilor  celorlalte  orga­  şi  televiziune  direct  din  sala  palatului,  totuşi  întregul  tiraj   diată   a   bombardamentelor   poporului  român,  marea   res­  all.e  raioane  este  tolusî  muit   nomi  şi  specialiştilor  din S M.T.
          democraţiei  noastre  socialiste   ne  centrale  ale  administraţiei   al  ziarelor  s-a  epuizat  în  primele  ore  după  apariţie,  Faptul   S.U.A.,  pentru  ca  poporul  viet­  ponsabilitate   faţă  de  nobila   rămas  în  urmă.   La  aceasta   sc  cerc  un  control  permanent
          face  necesară  întărirea  legali­  de  stat  se  emit  pe  baza  şi  în   nu  este  deloc  lipsit  de  semnificaţie.  E  ceva  firesc,  deoarece   namez.  să-şi  poată  hotărî .sin­  cauză  a  socialismului  şi  a  păcii.  contribuie  în  mare  măsură  în-   şi  calificat  pentru  a  preveni
          tăţii.  perfecţionarea  raportu­  vederea  executării   legilor  şi   trăim  o  etapă  istorică  cind  pe  plan  mondial  se  confruntă                                             tirzicrea  în  declanşarea  cam­  şi  înlătura  orice  stagnare  a
          rilor  dintre  organele  de  stat   hotârîrilor  Consiliului  de  Mi­  două  sisteme  sociale,  cind  au  loc  adinei  Irămîntări  şi  tulbu­  gur  soarta  Prof  MIRCEA  VALEA     paniei  In  foarte  multe  unităţi   maşinilor.
          şi  cetăţeni.                 niştri.  Capătă,  de  asemenea,  o   rări  politice  în  diferite  regiuni  geografice  ale  globului.  Viaţa   Istoria  a  demonstrat  câ  pro­  directorul  Muzeului  regional  recoltatul  manual  a  început  de   Transportul   cerealelor   în
                                        eficienţă   sporită   principiul   contemporană  ridică  zi  de  zi,  noi  şi  complexe   probleme,                                                   abia  după  intrarea  combine­  bazele  de  recepţie şi  achitarea
           In  raportul  cu  privire  la  pro­  constituţional  fundamental,  po­  care  se  cer  a  fi  clarificate  in  mod  realist,  principial.                                          lor  in  lan  şi  continuă  sc*  de­
          iectul  de  Constituţie  a  Repu­  trivit  căruia  Marea  Adunare   Expunerea  prezentată de  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu.  pre­                                                  curgă  foarte  anevoios  lâsind   obligaţiunilor  către  stat  (con­
                                                                                                                                                                                                                            tracte,  uium,  plăţi  S M.T)  sint
          blicii  Socialiste  Romănia,  to­  Naţională  este  unicul  organ   cum  şi  cuvintările  conducătorilor  de  partid  şi  de  stat.  ale   Luciditate  şi  realism                  totul  pe  seama  combinelor.  probleme  care  se  cer  a  fi  re­
          varăşul  Nicolae  Ceauşescu.  se­  legiuitor  al  Republicii  Socia­  tuturor  deputaţilor  care  au  luat  cuvîntul  cuprind  răspun­                                               Este  cu  totul  ne,justificai  rit­  zolvate  in  cel  mai  scurt  timp.
          cretarul  general  al  Comiletului   liste  România.          suri  clare  care  lămuresc  cit  se  poate  dc  explicit  marile  pro­                                               mul  de  lucru  de  600-700  ha
                                                                                                                                                                                                                             De  asemenea  trebuie  urgen­
          Central  al  Partidului  Comu­  In  ceea  ce  priveşte  compe­  bleme  internaţionale  ce  frâmîntă  omenirea.  Expunerea  cu­                                                      pe  zi  la  Sebeş  si  400-500  ha  ’a   tat  transportul  griului  la  arie,
          nist  Romăn.  arăta.  în   acest   tenţa  tribunalelor.   proiectul   prinde  aprecieri  largi  şi  documentate  în  legătură  cu  rela­  Pacea  este  un  bun  de  preţ   Rod  al  gîndirii  şi  activităţii   Alba.  Trebuie  utilizată  mai  ra­
          sens.  că :  „legile  ţârii  noastre   ţine  seama  de  principiul  de­  ţiile  care  se  dezvoltă  între  România  şi  celelalte  ţări  socia­  al  întregii  lumi,  idealul  cel   colective  a  conducerii  parti­  ţional  forţa  de  muncă  şi  ex­  şi  depozitarea  Iui  în  şire,  ar
          exprimă  voinţa  şi  interesele   mocratic  al  apropierii  justiţiei   liste,  intre  tara  noastră  şi  statele  nesocialiste  Este  definit,   mai  scump  al  tuturor  naţiu­  dului  şi  statului  nostru,  politi­  ploatate  mai  din  plin   utila­  batozele  să  intre  din  plin  în
          întregului  popor,  servesc  în­  de  cei  interesaţi,  stabilind  că   pe  baza  unei  profunde  analize  a  realităţii  contemporane,  ro­  nilor.  Numai  trăind  în  bună   ca  externă  a  României  cores­  jele.  lucru.  In  acest  scop  trebuie  fo­
                                                                                                                                                                                                                            losite  toate  mijloacele  de  trans­
          floririi  patriei,  bunăstării  ce­  judecata  se  face  de  tribunalul   lul  pe  care  îl  au  statele  mici  şi  mijlocii  în  viata  internaţio­  înţelegere  şi  pace,  popoarele   punde  pe  deplin   intereselor   Gospodăriile  de  sfat  conti­  port  proprietate  obştească  şi
          lor  ce  muncesc'*  şi  că  ;  „orga­  în  circumscripţia  căruia  domi­  nală.  punctul  de  vedere  al  partidului  şi  guvernului  nostru   îşi  pot  urma  cursul  propriu   vitale  ale  poporului,  fiind  ex­  nuă  sâ  răminâ  în  urma  coope­  ale  membrilor  cooperatori  pen­
          nele  de  stat.  justiţia  au  înda­  ciliază  cel  vătămat  în  dreptu­  în  legătură  cu  n  serie  de  probleme  cum  sînt :  evenimentele   al  dezvoltării  lor  istorice,  dc   presia  unei  înalte  responsabi­  rativelor  agricole  de  producţie,   ii u  eliberarea  terenului  de  paie
          toriri  de  mare  însemnătate  în   rile  sale.               din  Orientul Apropiat  şi  războiul  agresiv  dus  de  S.U.A.  în   înflorire  multilaterală.  Ca  ţară   lităţi  fată  de  soarta  mişcării   cu (oale  că  numărul combinelor
         apărarea  cuceririlor  revoluţio­  Spre  a  nu  se  îngrădi  celor   Vietnam,  pacea  generală  şi  securitatea  europeană,  dezar­  iubitoare  de  pace,   România   revoluţionare  mondiale,   faţă             şî  depozitarea  lor  la  marginea
          nare  ale  oamenilor  muncii,  a   îndreptăţiţi  folosirea  căilor  a­  marea.  acordul  de  neproliferare  a  armelor  atomice, desfiin­  depune  eforturi  înzecite  pen­  de  cauza  socialismului  şi  pă­  pe  unitatea de suprafaţă din  u-   solelor  Tmediat  ce  se  creează
                                                                                                                                                                                              nilăţile  dc  stat  este  mult  mai
          tuturor  legilor  statului  împo­  cordate  prin  lege,  taxa  de  tim­  ţarea  blocurilor  militare şi  retragerea  tuturor  trupelor de  pe   tru  salvgardarea  ei,   pentru   cii  în  lume.                  spaţiu  liber,  tractoarele  sâ  in­
          triva  acelora  care  atentează  la   bru  pentru  cererile  adresate   teritorii  străine,  căile  şi  mijloacele  de  rezolvare  a  proble­  înlronarea  unui  climat  favo­  Luciditatea,  realismul,  elas­  mare.  Unele  unităţi  de  stat  şi   tre  din  plin  la  arat.
                                                                                                                                                                                              cooperatiste  în  mod  constant
          interesele  celor  ce   muncesc,   tribunalelor  a  fost  stabilită  Ia   melor  în  litigiu,  unitatea  mişcării   comuniste  şi  muncito­  rabil  dezvoltării  întregii  lunii.  ticitatea  politicii   externe   a   nu-şi  realizează  viteza  zilnică   Esle.de  datoria  cadrelor  de
          ale  cauzei  socialismului  :  în­  un  tarif  mai  redus  decît  cel   reşti  etc.                                      Expunerea  prezentată  de  to­  partidului  nostru,  reieşite  cu   de  luciu  şi  continuă  sâ  obţi­  .conducere  din  cooperativele  şi
          treaga  lor  activitate  trebuie  să   obişnuit.                Politica  externă  a  partidului  şi  statului  nostru  se  bucură   varăşul  Nicolae  Ceauşescu  cu   atita  pregnanţă,  forţă  de  înţe­  nă  rezultate  sub  posibilităţi.   .unităţile  agricole  de  stat  de  a
          fie  pătrunsă  de  grijă  faţă  de   Pentru  a  se  garanta  reali­  de  o  aprobare  unanimă.  Ea  înaripează  entuziasmul  oameni­  privire  la  politica  externă  a   legere  şi  convingere  din  am­  Astfel-de  cazuri  se  în!Unesc  in   contribui  maî  mult  decît  pînâ
          om,  de  spiritul   răspunderii   zarea  deplină  a  drepturilor  ce­  lor  muncii  şi  le  dă  un  nou  imbold  în  activitatea  lor  crea­  partidului  şî  statului  nostru.   pla  expunere  a   secretarului   acum  la  organizarea,  muncii,
          pentru  respectarea  legalităţii   lor vătămaţi.  în  proiect  s-a  sta­  toare  In  întreprinderile  industriale,  unităţile  socialiste  din   ,pe  care  am  citit-o  cu  deose­  general  al  CC.  al  PCR ,  vor   raioanele  Alba,  la  Miecşli  şi   ■astfel  ca  în  toate  unităţile trac­
          socialiste1*.                                                 agricultură,. în  instituţiile  de  învâţâmînt  şi  cultură,  pretu­  bită  mîndrie  şî  satisfacţie, vine   întări  şi  mai  ţiu it  prestigiul   Cricâu,  pe  raza  oraşului  Hu­  toarele  sâ  lucreze  din  plin  la
                                        bilit  un  sistem  eficient  de  asi­                                                    sâ  reafirme  încă  o  dată  po­  partidului,  al  naţiunii - române.
           Pentru  a  asigura  respectarea   gurare  a  executării  hotârîrilor   tindeni  oamenii  muncii  sînt  hotărîţi  sâ  dovedească  că  apro­  ziţia  fermă,  intransigentă  fată    nedoara,  la   Peşlîşul  Mic   si   recoltat,  arat  şi  semănatul  cul­
          legalităţii  socialiste  şi  a  ocroti   judecătoreşti  definitive.  bă  fără  rezerve  politica  partidului  şi  guvernului,  slrăduin-   de  problemele  cardinale  aIe   OVIDIU  CRIŞAN   Huituri,  precum   şi  la  între­  turilor  duble.
          drepturile  cetăţenilor.  Consti­  Dînd  dovadă  de  o  grijă  deo­  du-se să  obţină  noi  şi  însemnate  succese  pe  calea  înfăptuirii   lumii  contemporane.  inginer,  E.  M.  Deva  prinderile  agricole  din  Orăştie
          tuţia   Republicii   Socialiste   sebită  pentru  ocrotirea  intere­  sarcinilor  trasate  de  Congresul  al  IX-lea  al  P.C R.                                                   şî  Apoldul  de  Sus.
          România  prevede,  în  art.  35.   selor  superioare  de  stat.  pro­                                                                                                                                                        ŞT.  CRĂCIUN
          că  cel  vătămat  într-un  dnept   iectul  prevede  că  nu  sînt  su­
          al  sân  printr-un  act  ilegal  al   puse  controlului  judecătoresc
          unui  organ  de  stat,  poate  cere   actele  administrative  care  in­
          organelor  competente,  în  con­  teresează  apărarea  ţării,  secu­
                                                         planificare,  Aprob  fără  rezervă  politica
          diţiile  prevăzute  de  lege.  anu­  ritatea  statului  sau  ordinea  pu­
          larea  actului  si  repararea  pa­  blică.  actele  de
          gubei.  iar  în  art.  96  arată  că   precum  şi  actele  privitoare  la
          tribunalele  judecă  cererile  ce­  măsuri  urgente  luate   pentru
          lor  vătămaţi  în  drepturile  lor   prevenirea  şi  combaterea  epi­
          prin  acte  administrative,  pu­  demiilor  şî  epizootiilor  sau  în   partidului  şi  statului
          ţind  să  se  pronunţe  în  condi­  alte  cazuri  de  calamitate,  ea
          ţiile  legii  şi  asupra  legalităţii   şi  orice  alte  măsuri  luate  în
          acestor  acte.                situaţii  excepţionale  de  areeaşî
                                                                        Preocupat  de  fenomenele  şi
                                                                                                    liefează  cu  multă  competenţă
           Pentru  aplicarea  dispoziţii­  natură.                    evenimentele  istoriei  contem­  poziţia  realistă  a  partidului  şi
          lor  constituţionale   la   care   Considerăm  câ.  prin  preve­  porane  prin   însăşi   profesia   guvernului  nostru  în  relaţiile
          ne-airi  referit,  este  necesară  o   derile  sale.  proiectut  de  lege   mea.  dar şi ca  cetăţean, am  ur­
                                                                                                    internaţionale.  Aici  se sublinia­
          reglementare  nouă,  cuprinză­  supus  spre  adoptare   Marii   mărit  cu  interes  şi  profundă   ză,  încă  o  dată,  câ  obiectivul
          toare,  care  să  dezvolte  princi­  Adunări  Naţionale,  va  consti­  admiraţie  politica  externă  pro­
          piile  înscrise  în  Constituţie  şî   tui  un  pas  important  în  asigu­  movată  de  Partidul  Comunist   central  al  politicii  externe   a
                                                                                                    partidului  nostru  a  fost  şi  râ-
          sâ  reglementeze  totodată  pro­  rarea  Irealităţii  socialisfp.  a   Român,  de  guvernul  ţârii  noas­  mîne  dezvoltarea  relaţiilor  de
          cedura  de  realizare  a  acestor   cărei  înfâofuire  neştirbită  re­  tre.  Numeroasele  probleme  pe   prietenie  şi  colaborare  multila­
          principii,  ţinîndu-se  seama  atît  prezintă.  Hună  cum  am  văzut   care  le  ridică  viaţa  contempo­  terală  a  României  cu  ţările  so­
          de  interesele  legitime  ale  cetă­  o  condilie  de  Seamă  a  întări­  rană.  transformările  pe   plan   cialiste.  ce se  bazează  pe comu­
          ţenilor,  cît  şi  de  cele  ale  sta­  rii  continue   a   democraţiei   mondial  au  fost  analizate  de   nitatea  orinduirii  sociale,   pe
          tului,  ca  reprezentant  al  in­  noastre  socialiste.     către  partid  în  mori  ştiinţific,   unitatea  aspiraţiilor,  pe  Inte­
                                                                      marxist-leninist,  puţind  astfel   resele   unanime.   Raporturile
                          In                                          stabili  linia  directoare  şi  per­  politice,  economice, culturale şî
                                                                      spectivele  politicii  externe   a   ştiinţifice  între  Republica  So­
                LEGEA  CU PRIVIRE LA  JUDECAREA                       ţârii  noastre                cialistă  România  şi  statele  cu
                                                                        Expunerea  pe  care  tovarăşul   alte  orînduiri  sociale  pornesc
                   CERERILOR CELOR VATAMATI                           Nicolae  Ceauşescu  a  prezen­  de  la  necesitatea   dezvoltării   La  cooperativa  agricolă  din  Sîntâmâria  Orlea  recoltatul  cerealelor  pâioase  este  în  toi.
                         IN DREPTURILE LOR                            tat-o  la  cea  de  a  Vll-a  Sesiune   schimbului  de  valori  materiale   In  foto:  mecanizatorii  Constantin  Cornea  şi  Alexandru  Brejan  strîng  recolta  de  gnu  cu  ajutorul ^qmjbinelo^ ţie  pe  &
                                                                      a  Marii  Adunări  Naţionale  re­  şi  spirituale,  a  cooperării   în  tarla  în  supraJaţă  de  8  hectare.
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94