Page 89 - Drumul_socialismului_1967_07
P. 89
PROLETARI DIN TOATE ŢAR1&B. UNfŢi-VAt
Primirea de către
tovarăşul
Chivu Stoica
a ambasadorului
Iranului
la Bucureşti
Preşedintele Consiliului de
Al COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL PIR. SI Al SFATULUI POPULAR M A L Stat, Chivu Stoica, a primit
miercuri în audientă pe am
basadorul extraordinar şi ple
nipotenţiar al Iranului în Re
publica Socialistă Romănia,
4 PAGINI - 25 BANI Soltan H. V. Sanandaji, la ce
JOI 27 IULIE 1967
rerea acestuia
'■uV/'o. ■
(Agerpres)
IER 4(J ÎN C H E IA T Acord
romano-italian
CELEI DE A VII-A SESIUNI in domeniul
cinematografiei
II ADUNĂRI NAŢIONALE tetul de Stat pentru Cultură şi
Intre 21 şi 26 iulie, Ia Comi
Artă au avut loc tratative pen
tru încheierea unui acord de
coproducţie cinematografică
între guvernul Republicii So
cialiste România şi guvernul
Republicii Italiene, care s-au Voia bună a echipei lui Ioan Segneanu de la Certej-Sâcă-
Miercuri dimineaţa, lucră '-ca rtu l comisiei ţională a votat în unanimi punere asupra decretelor cu vintul de închidere a lucră desfăşurat într-o atmosferă de rîmb este pe deplin justificată. Acest mic colectiv se numără
rile sesiunii Marii Adun in ■' ni a\ lege supus tate Legea cu privire la ju putere de lege emise intre se rilor sesiunii. deplină înţelegere reciprocă. printre fruntaşii întrecerii socialiste.
Naţionale au continuat w . • aţi lor. decarea de către tribunale a siuni. Lucrările celei de-a 7-a se Acordul cuprinde prevederi Foto i I. TEREK
sala Palatului Marii Adm,." “ i ” discuţia ge- cererilor celor vătămaţi in Vicepreşedintele Comisiei siuni a Marii Adunări Naţio referitoare la cooperarea intre
Na;ionale. S-a trecut la e'ei ■jr-r-iu Ic. ' 3 al ordi- drepturile lor prin acte ad juridice, deputatul Tudor nale au luat sfirşit. Prin a cele două cinematografii, con-
de-al 3-lea punct al ordin ? * ' J'- i .h. tii Au luat ministrative ilegale. Drăganu, a prezentat rapor- plauze îndelungate, deputaţii stînd în coproducerea de lilme
de zi a sesiunii: Proiectul rcniv1 ■ .tor i : A u gust in S-a trecut apoi la cel de-al htl acestei comisii şi avizele ou dat expresie hotărârii în de lung şi scurt metraj. întil-
de lege cu privire la judeca .vrui general al 4-lea punct al ordinei de zi a comisiilor permanente de re tregului nostru popor de a niri între cineaşti, schimburi
rea de către, tribunale a ce ii . cinicii Socialiste Româ sesiunii : Proiectele de legi sort ale Marii Adunări Na sprijini şi înfăptui neabătut de filme.'publicaţii şi alte ma
rerilor celor vătămaţi in nia, Filip Celtz, vicepre pentru aprobarea decretelor ţionale. politica de pace şi colaborare teriale cu caracler cinemato
drepturile lor prin acte ad şedinte al Centrocoop, Mir- cu putere de lege emise de Marea Adunare Naţională internaţională a partidului grafic.
ministrative ilegale. Minis cea Rebreanu, judecător la către Consiliul de Stat de la a votat în unanimitate pritt şi guvernului, politică ce slu Din partea română, acordul
trul justiţiei. Adrian Dimi- Tribunalul Capitalei. ultima sesiune a Marii Adu vot secret decretele cu putere jeşte celor mai înalte inte a fost parafat de Marin Stan-
triu, a prezentai expunerea A urmat discuţia pe arti nări Naţionale, de lege emise dc Consiliul de rese ale poporului romăn, în ciu, secretarul Consiliului Cine
la proiectul de lege. cole a proiectului de lege. Din însărcinarea Consiliu Slat în perioada dintre sesiuni. flo ririi naţiunii noastre so matografiei. iar din partea ita
Preşedintele Comisiei ju Cu amendamentele aduse lui dc Stat, deputatul Grign- Tovarăşul Ştefan Voitec, cialiste, păcii şi bunei înţe liană de Annibale Scicluna.
ridice a Marii Adunări Na de Comisia juridică şi de de re Geamănu, secretarul Con preşedintele M arii Adunări legeri intre popoare. inspector general îr. Ministerul
ţionale, Troian lonaşcu, a putaţi, Marea Adunare N'u- siliului de Stat, a făcut o ex Naţionale, a rostit apoi cu- (Agerpres) Turismului şi Spectacolelor.
(Agerpres).
Recoltatul griului continuă Există mari diferenţe şi fn-
în ritm susţinut in întreaga Ire realizările mecanizatorilor.
regiune. Unele raioane au re La cooperativa din Crîeâu.
Exounerea asupra proiectului coltat pînâ în prezent mai deşi există doi mecanizatori
mult de 65 la sută din supra eu o vechime de 10 ani în a-
eeeaşi muncă sint zile întregi
faţa ocupată cu această cul
Politica externă a partidului coltat mai mult de 4-5 tone.
de lege cu privire ia judecarea tură. cind cu o combină , nu s-a re
de către tribunale a cererilor Pc raioane situaţia se pre Şi aceasta numai din cauza
deselor defecţiuni ale combi
zintă astfel : nelor. De asemenea, la coope
rativa din Miceşli se recoltea
celor vătămaţi în drepturile lor şi guvernului - unanim aprobată Brad 91,1% ză in trei zile cit s-ar putea
Ilia
recolta intr-o singură zi. şi
73%
aceasta, ca urmare a lanurilor
prin acte administrative ilegale Deva 68,4% foarte imburuienate.
Mult rămasă în urmă esto
Orăştie 65,7% şi situaţia executării arături
lor. Din situaţia de ieri reie
prezentată de ministrul de oamenii muncii din regiune Hunedoara 52,3 % se că in afara raioanelor lila
Sebeş
46,5%
şi Orăştie care au executat a-
45,1 %
Alba
justiţiei Adrian Dimitriu Haţeg 43% râturi pe 26,1 la sută şi respec
tiv 17,6 la sută, restul raioa
rămase
în
nelor sînt
mult
urmă. Aceasta, ca rez.ultat al
Din însărcinarea Consiliului tereselor superioare ale între vederea apărării păcii şi secu blemele litigioase dintre state Apreciată global, proporţia nefolosiru din plin a tractoa
de Miniştri al Republicii So gii colectivităţi. Oamenii muncii din regiunea noastră au urmărit cu un rităţii popoarelor. pot fi soluţionate pe calea tra poale fi considerată ca satis relor. disponibi le la arat. Va
cialiste Romănia, vă prezint Proiectul de lege pe care deosebit interes lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale. Noi, oamenii muncii din tativelor, câ un război nu poa făcătoare, în detaliu însă se trebui ca îri fiecare unitate
spre examinare şi aprobare îl prezint reglementează drep Acest for reprezentativ al întregului popor şi organ suprem Republica socialistă nutrim o te reglementa o situaţie sau conslalâ anumite deficienţe !a sâ se Ia toate măsurile pentru
proiectul de lege cu privi re la tul celor vătămaţi prin acte al puterii de stat a dezbătut probleme dc o covârşitoare în puternică simpatie faţă de alta, dimpotrivă, ar aduce su baza cărora se altă slaba or eliberarea terenului şi execu
judecarea de către tribunale administrative ilegale de a ce semnătate — politica şi activitatea internaţională a Româ cauza popoarelor care luptă ferinţe, disti ngeri de valori ma ganizare şi desfăşurare a cam tarea arăturilor de vară.
a cererilor celor vătămaţi in re în justiţie restabilirea drep niei. Expunerea prezentată de tovarăşul Nicolac Ceauşescu pentru cucerirea şi consolida teriale şi spirituale. Partidul paniei. Grîul este copt si supracopi
drepturile lor prin acte admi turilor lor, prin anularea ac — document de o înaltă ţinută teoretică şi practică — cu rea independenţei naţionale, nostru a promovat mereu a Nu-şi găseşte explicaţia de şi nu mai poate aştepta mult
nistrative ilegale. tului vâlâmâtor sau prin alte prinde o profundă analiză a situaţiei din lumea contempo înţelegem şi preţuim a* ceastă politică, spunîndu-şi calajul de 1G, 1 procente între în cîmp. De aceea trebuie or
Respectarea neabătută a măsuri corespunzătoare, pre rană şi defineşte cu o neasemuită claritate principiile şi nor ceastă luptă, pentru câ de-a răspicat cuvîntul şi în proble realizările cooperativelor de ganizată astfel munca îneît
Constituţiei, a tuturor legilor cum şi dreptul de a cere des mele care stau la baza politicii externe a stalului nostru. lungul frâmîntatei noastre isto ma conflictului din Orientul pe raza oraşului Hunedoara u l i la jele sâ lucreze din zori
rii. dreptul la viaţa liberă de
Apropiat, cînd a cerut să se
tării de către loale organele păgubiri pentru repararea pa Interesul cu care au fost urmărite lucrările sesiunii Marii azi a fost cîştigat prin grele găsească soluţii potrivit inte faţă de cele de pe raza ora şi pină-n amurg, deficienţele
statului, de către funcţionari gubei. Adunări Naţionale de către oamenii muncit de pe aceste jertfe. Sîntem îngrijoraţi de reselor tuturor popoarelor care şului Deva. ce apar sâ fie înlăturate ope
şi cetăţeni, constituie o carac Prevederile proiectului re străvechi meleaguri româneşti emană din faptul că politica brutala agresiune a Statelor De asemenea, continuă să e- rativ iar la combine să fie
teristică fundamentală a regi prezintă o nouă garanţie a res partidului şi guvernului nostru reflectă interesele şi aspira Unite ale Americii împotriva trăiesc în această parte a lumii. xisle diferente mari între rea asiguraţi oameni, saci , şi m ij
mului nostru, o trâsălurâ e- pectării dispoziţiilor constitu ţiile fundamentale ale poporului român. Acest interes este poporului paşnic vietnamez şi Din expunerea prezentată la lizările raioanelor Sebeş şi A l loace de transport. Este tim
senhalâ a vieţii noastre de ţionale, potrivit cărora decizii evident. In Deva, Hunedoara, Valea Jiului, Hrad, Cugir, apreciem poziţia justă şi prin recenta sesiune se desprinde cu ba şi restul raioanelor. Raio pul sâ se mobilizeze masiv co
stal. le comitetelor executive ale Alba (ulia, peste tot la oraşe şi sate există o preocupare ge cipială a partidului comunist şi mai multă claritate realis nul Alba cu toate câ nu a a operatorii la recoltarea ma
sfaturilor populare, instrucţiu nerală pentru a cunoaşte cu cît mai multă profunzime pro mul, justeţea politicii externe vut o suprafaţă mare de orz nuală a lanurilor căzute şi
Aşa cum se arată în docu şi a guvernului ţârii noastre în a partidului şi guvernului nos
mentele Congresului al IX-lea nile şi celelalte acte cu carac blemele discutate de către Marea Adunare Naţională. Deşi reglementarea situaţiei din a- tru, politică care corespunde care sâ înlîr/.ie oarecum re imburuienate.
al Partidului Comunist Ro ter normativ ale miniştrilor şi dezbaterile au fost transmise de posturile noastre de radio ceastâ ţară prin încetarea ime intru totul intereselor vitale ale coltatul griului, comparativ cu Din partea inginerilor agro
mân. continua dezvoltare a conducătorilor celorlalte orga şi televiziune direct din sala palatului, totuşi întregul tiraj diată a bombardamentelor poporului român, marea res all.e raioane este tolusî muit nomi şi specialiştilor din S M.T.
democraţiei noastre socialiste ne centrale ale administraţiei al ziarelor s-a epuizat în primele ore după apariţie, Faptul S.U.A., pentru ca poporul viet ponsabilitate faţă de nobila rămas în urmă. La aceasta sc cerc un control permanent
face necesară întărirea legali de stat se emit pe baza şi în nu este deloc lipsit de semnificaţie. E ceva firesc, deoarece namez. să-şi poată hotărî .sin cauză a socialismului şi a păcii. contribuie în mare măsură în- şi calificat pentru a preveni
tăţii. perfecţionarea raportu vederea executării legilor şi trăim o etapă istorică cind pe plan mondial se confruntă tirzicrea în declanşarea cam şi înlătura orice stagnare a
rilor dintre organele de stat hotârîrilor Consiliului de Mi două sisteme sociale, cind au loc adinei Irămîntări şi tulbu gur soarta Prof MIRCEA VALEA paniei In foarte multe unităţi maşinilor.
şi cetăţeni. niştri. Capătă, de asemenea, o rări politice în diferite regiuni geografice ale globului. Viaţa Istoria a demonstrat câ pro directorul Muzeului regional recoltatul manual a început de Transportul cerealelor în
eficienţă sporită principiul contemporană ridică zi de zi, noi şi complexe probleme, abia după intrarea combine bazele de recepţie şi achitarea
In raportul cu privire la pro constituţional fundamental, po care se cer a fi clarificate in mod realist, principial. lor in lan şi continuă sc* de
iectul de Constituţie a Repu trivit căruia Marea Adunare Expunerea prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. pre curgă foarte anevoios lâsind obligaţiunilor către stat (con
tracte, uium, plăţi S M.T) sint
blicii Socialiste Romănia, to Naţională este unicul organ cum şi cuvintările conducătorilor de partid şi de stat. ale Luciditate şi realism totul pe seama combinelor. probleme care se cer a fi re
varăşul Nicolae Ceauşescu. se legiuitor al Republicii Socia tuturor deputaţilor care au luat cuvîntul cuprind răspun Este cu totul ne,justificai rit zolvate in cel mai scurt timp.
cretarul general al Comiletului liste România. suri clare care lămuresc cit se poate dc explicit marile pro mul de lucru de 600-700 ha
De asemenea trebuie urgen
Central al Partidului Comu In ceea ce priveşte compe bleme internaţionale ce frâmîntă omenirea. Expunerea cu pe zi la Sebeş si 400-500 ha ’a tat transportul griului la arie,
nist Romăn. arăta. în acest tenţa tribunalelor. proiectul prinde aprecieri largi şi documentate în legătură cu rela Pacea este un bun de preţ Rod al gîndirii şi activităţii Alba. Trebuie utilizată mai ra
sens. că : „legile ţârii noastre ţine seama de principiul de ţiile care se dezvoltă între România şi celelalte ţări socia al întregii lumi, idealul cel colective a conducerii parti ţional forţa de muncă şi ex şi depozitarea Iui în şire, ar
exprimă voinţa şi interesele mocratic al apropierii justiţiei liste, intre tara noastră şi statele nesocialiste Este definit, mai scump al tuturor naţiu dului şi statului nostru, politi ploatate mai din plin utila batozele să intre din plin în
întregului popor, servesc în de cei interesaţi, stabilind că pe baza unei profunde analize a realităţii contemporane, ro nilor. Numai trăind în bună ca externă a României cores jele. lucru. In acest scop trebuie fo
losite toate mijloacele de trans
floririi patriei, bunăstării ce judecata se face de tribunalul lul pe care îl au statele mici şi mijlocii în viata internaţio înţelegere şi pace, popoarele punde pe deplin intereselor Gospodăriile de sfat conti port proprietate obştească şi
lor ce muncesc'* şi că ; „orga în circumscripţia căruia domi nală. punctul de vedere al partidului şi guvernului nostru îşi pot urma cursul propriu vitale ale poporului, fiind ex nuă sâ răminâ în urma coope ale membrilor cooperatori pen
nele de stat. justiţia au înda ciliază cel vătămat în dreptu în legătură cu n serie de probleme cum sînt : evenimentele al dezvoltării lor istorice, dc presia unei înalte responsabi rativelor agricole de producţie, ii u eliberarea terenului de paie
toriri de mare însemnătate în rile sale. din Orientul Apropiat şi războiul agresiv dus de S.U.A. în înflorire multilaterală. Ca ţară lităţi fată de soarta mişcării cu (oale că numărul combinelor
apărarea cuceririlor revoluţio Spre a nu se îngrădi celor Vietnam, pacea generală şi securitatea europeană, dezar iubitoare de pace, România revoluţionare mondiale, faţă şî depozitarea lor la marginea
nare ale oamenilor muncii, a îndreptăţiţi folosirea căilor a marea. acordul de neproliferare a armelor atomice, desfiin depune eforturi înzecite pen de cauza socialismului şi pă pe unitatea de suprafaţă din u- solelor Tmediat ce se creează
nilăţile dc stat este mult mai
tuturor legilor statului împo cordate prin lege, taxa de tim ţarea blocurilor militare şi retragerea tuturor trupelor de pe tru salvgardarea ei, pentru cii în lume. spaţiu liber, tractoarele sâ in
triva acelora care atentează la bru pentru cererile adresate teritorii străine, căile şi mijloacele de rezolvare a proble înlronarea unui climat favo Luciditatea, realismul, elas mare. Unele unităţi de stat şi tre din plin la arat.
cooperatiste în mod constant
interesele celor ce muncesc, tribunalelor a fost stabilită Ia melor în litigiu, unitatea mişcării comuniste şi muncito rabil dezvoltării întregii lunii. ticitatea politicii externe a nu-şi realizează viteza zilnică Esle.de datoria cadrelor de
ale cauzei socialismului : în un tarif mai redus decît cel reşti etc. Expunerea prezentată de to partidului nostru, reieşite cu de luciu şi continuă sâ obţi .conducere din cooperativele şi
treaga lor activitate trebuie să obişnuit. Politica externă a partidului şi statului nostru se bucură varăşul Nicolae Ceauşescu cu atita pregnanţă, forţă de înţe nă rezultate sub posibilităţi. .unităţile agricole de stat de a
fie pătrunsă de grijă faţă de Pentru a se garanta reali de o aprobare unanimă. Ea înaripează entuziasmul oameni privire la politica externă a legere şi convingere din am Astfel-de cazuri se în!Unesc in contribui maî mult decît pînâ
om, de spiritul răspunderii zarea deplină a drepturilor ce lor muncii şi le dă un nou imbold în activitatea lor crea partidului şî statului nostru. pla expunere a secretarului acum la organizarea, muncii,
pentru respectarea legalităţii lor vătămaţi. în proiect s-a sta toare In întreprinderile industriale, unităţile socialiste din ,pe care am citit-o cu deose general al CC. al PCR , vor raioanele Alba, la Miecşli şi ■astfel ca în toate unităţile trac
socialiste1*. agricultură,. în instituţiile de învâţâmînt şi cultură, pretu bită mîndrie şî satisfacţie, vine întări şi mai ţiu it prestigiul Cricâu, pe raza oraşului Hu toarele sâ lucreze din plin la
bilit un sistem eficient de asi sâ reafirme încă o dată po partidului, al naţiunii - române.
Pentru a asigura respectarea gurare a executării hotârîrilor tindeni oamenii muncii sînt hotărîţi sâ dovedească că apro ziţia fermă, intransigentă fată nedoara, la Peşlîşul Mic si recoltat, arat şi semănatul cul
legalităţii socialiste şi a ocroti judecătoreşti definitive. bă fără rezerve politica partidului şi guvernului, slrăduin- de problemele cardinale aIe OVIDIU CRIŞAN Huituri, precum şi la între turilor duble.
drepturile cetăţenilor. Consti Dînd dovadă de o grijă deo du-se să obţină noi şi însemnate succese pe calea înfăptuirii lumii contemporane. inginer, E. M. Deva prinderile agricole din Orăştie
tuţia Republicii Socialiste sebită pentru ocrotirea intere sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C R. şî Apoldul de Sus.
România prevede, în art. 35. selor superioare de stat. pro ŞT. CRĂCIUN
că cel vătămat într-un dnept iectul prevede că nu sînt su
al sân printr-un act ilegal al puse controlului judecătoresc
unui organ de stat, poate cere actele administrative care in
organelor competente, în con teresează apărarea ţării, secu
planificare, Aprob fără rezervă politica
diţiile prevăzute de lege. anu ritatea statului sau ordinea pu
larea actului si repararea pa blică. actele de
gubei. iar în art. 96 arată că precum şi actele privitoare la
tribunalele judecă cererile ce măsuri urgente luate pentru
lor vătămaţi în drepturile lor prevenirea şi combaterea epi
prin acte administrative, pu demiilor şî epizootiilor sau în partidului şi statului
ţind să se pronunţe în condi alte cazuri de calamitate, ea
ţiile legii şi asupra legalităţii şi orice alte măsuri luate în
acestor acte. situaţii excepţionale de areeaşî
Preocupat de fenomenele şi
liefează cu multă competenţă
Pentru aplicarea dispoziţii natură. evenimentele istoriei contem poziţia realistă a partidului şi
lor constituţionale la care Considerăm câ. prin preve porane prin însăşi profesia guvernului nostru în relaţiile
ne-airi referit, este necesară o derile sale. proiectut de lege mea. dar şi ca cetăţean, am ur
internaţionale. Aici se sublinia
reglementare nouă, cuprinză supus spre adoptare Marii mărit cu interes şi profundă ză, încă o dată, câ obiectivul
toare, care să dezvolte princi Adunări Naţionale, va consti admiraţie politica externă pro
piile înscrise în Constituţie şî tui un pas important în asigu movată de Partidul Comunist central al politicii externe a
partidului nostru a fost şi râ-
sâ reglementeze totodată pro rarea Irealităţii socialisfp. a Român, de guvernul ţârii noas mîne dezvoltarea relaţiilor de
cedura de realizare a acestor cărei înfâofuire neştirbită re tre. Numeroasele probleme pe prietenie şi colaborare multila
principii, ţinîndu-se seama atît prezintă. Hună cum am văzut care le ridică viaţa contempo terală a României cu ţările so
de interesele legitime ale cetă o condilie de Seamă a întări rană. transformările pe plan cialiste. ce se bazează pe comu
ţenilor, cît şi de cele ale sta rii continue a democraţiei mondial au fost analizate de nitatea orinduirii sociale, pe
tului, ca reprezentant al in noastre socialiste. către partid în mori ştiinţific, unitatea aspiraţiilor, pe Inte
marxist-leninist, puţind astfel resele unanime. Raporturile
In stabili linia directoare şi per politice, economice, culturale şî
spectivele politicii externe a ştiinţifice între Republica So
LEGEA CU PRIVIRE LA JUDECAREA ţârii noastre cialistă România şi statele cu
Expunerea pe care tovarăşul alte orînduiri sociale pornesc
CERERILOR CELOR VATAMATI Nicolae Ceauşescu a prezen de la necesitatea dezvoltării La cooperativa agricolă din Sîntâmâria Orlea recoltatul cerealelor pâioase este în toi.
IN DREPTURILE LOR tat-o la cea de a Vll-a Sesiune schimbului de valori materiale In foto: mecanizatorii Constantin Cornea şi Alexandru Brejan strîng recolta de gnu cu ajutorul ^qmjbinelo^ ţie pe &
a Marii Adunări Naţionale re şi spirituale, a cooperării în tarla în supraJaţă de 8 hectare.