Page 9 - Drumul_socialismului_1967_07

9 ’onalj

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, O N lŢlVÂt

iOzpiruz/ 3

Reflecţii asupra Cîteva considera­ — Lucrările

fazei de la Pe­ Adunării
ţii în legătură cu
troşani a celui Generale

de al Vlll-lea organizarea tim­
a O.N.U.
concurs al for­ pului liber al tine­
maţiilor artistice — Evoluţia
retului la Orăştie
de amatori „Cazului Chombe“

C R O N I C A
C O N S F Ă T U I R E A P E T A R Ă ziţia „Italia produce \ organi­
La Bucureşti s-a închis expo­
zată de Institutul italian pen­
tru comerţul exterior. In tim­
pul celor .11 zile cit a (ost des­
chisă, expoziţia a fost vizitată
de peste 200.900 persoane, prin­
A L U C R A T O R I L O R tre care numeroşi specialişti
din diverse sectoare ale econo­
miei noastre

Luni la amiază a plecat la
Moscova, tovarăşul Gheorghe
DIN I N D U S T R I A C H I M I C A Consiliului de Miniştri, repre­
Rădulescu. vicepreşedinte al
zentantul permanent al Repu­
blicii Socialiste România în
C.A.E.R., pentru a participa la
cea de-a XXX-a şedinţa a Co­
mitetului Executiv al C.A.E.R.
In sala Ateneului Român au membru al Comitetului Execu­ treprinderi şi institute, oameni ridicarea pe o treaptă superi­ Gheorghe Gaston Marin, vice­ (Agerpres)
început luni dimineala lucră­ tiv. al Prezidiului Permanent, de ştiinţă, lucrători din apara­ oară a inlrcgii activilăfi v ii­ preşedinte al Consiliului de
rile Consfătuirii pe Iară a lu­ secretar al C.C. al P.C.R., a tul de partid şi de stat. care. toare. Miniştri, a prezentat raportul
crătorilor din industria chimi­ spus: cu competentă şi simt de răs­ Ne exprimăm convingerea privind dezvoltarea industriei
că. organizată din iniliativo Prima Conslătuire pe tară a pundere, pol da soluţii valo­ ca delegaţii şi invitaţii vor chimice şi sarcinile ce revin
C.C. al PC.R. şi a Consiliului lucrătorilor din industria chi­ roase problemelor actuale şi dezbate problemele esenţiale acestei ramuri din documente­ Noua haină a unui
de M iniştri, mică are sarcina de a dezbate de perspectivă ale industriei ale muncii dm industria chi­ le Congresului al JX-lea al vechi oraş — Vulcan.
La conslătuire iau parte de- problemele tot mai mari şi chimice. mică. vor dezvălui şi supune Partidului Comunist Român.
Icgali ai colectivelor din uni­ complexe care stau In la(a a- Prezenta la conslătuire a criticii neajunsurile ce se mai In ultima pane a şedinţei Foto : N. MOLDOVEANU
tul ile industriei chimice, pre­ cesfei ramuri, precum şi a al­ conducerii de partid şi de stat. manilcstă. iar pe baza expe­ de dimineaţă au început dis­
cum şi reprezentaţi ai altor tor sectoare ale economiei na­ in frunte cu tovarăşul Nicolae rienţei pozitive acumulate vor cuţiile asupra raportului pre­
ramuri ale economiei naţiona­ ţionale chemate să sprijine Ceauşescu. secretar general al face propuneri valoroase pen­ zentat.
le. numeroşi invitaii. dezvoltarea chimiei In Româ­ Comitetului Central al Parti­ tru îmbunătăţirea activităţii in O telegramă sosită in tim­
Participă, de asemenea, mem­ nia. dului Comunist Român, arată, toate domeniile şi in toate pul lucrărilor consfătuirii a In construcţie
bri ai C.C. al PC R. ai Con­ Ca şi celelalte consfătuiri incă o dală atenţia de care se sectoarele, potrivit sarcinilor vestit celor prezenţi că lucră­ % Locul fînului este
siliului de Miniştri, conducă- care s-au linul pină In pre­ bucura industria chimică, ra­ trasate de cel de-al IX-lca torii de pe şantierul Uzinei de
ton de instituia centraler oa­ zent. şi aceasta se însene pe mură In care işi desfăşoară ac­ Congres al Partidului Comu­ aluminiu din Slatina au înde­ o nouă clădire
meni de ştiin/ă. activişti de linia metodelor de muncă pro­ tivitatea aproape 120.000 de lu­ nist . Român. plinit in proporţie de 60,5 la
partid, de stat şi ai organiza­ movate de conducerea parti­ crători animali de dorinţa de Discuţiile ce urmează să sulă planul de construcţii şi
ţiilor obşteşti, cadre din tnvă- dului nostru, de a se consulta a-şi spori aportul la întărirea aibă loc timp de trei zile. in montaj prevăzut pentru acest
tămintul superior. şi a dezbate cu muncitorii, şi ridicarea patriei, la desă- \şedinţe plenare şi pe secţii de an. Participanţii la conslătuire a poştei în şire,nu pe cîmp!
au salutat cu vii aplauze suc­
Asistenta a Sntimpinat cu vii specialiştii, inginerii, cu toii virşirea conslructiei socialiste. specialitate, vor constitui, tară cesul harnicilor muncitori de
şi puternice aplauze pe tova­ oamenii muncii aspectele prin­ Actuala consfătuire a fost îndoială, incă o mărturie a pe şantierul din Slatina. In cadrul măsurilor de
răşii Nicolae Ceauşescu. Chivu cipale ale dezvoltării econo­ precedată, după cum şti(i. de hotărîiii terme a lucrătorilor modernizare a oraşului
Stoica. Alexandru Bitlădeanu, miei naţionale. In scopul de a dezbateri rodnice in majorita­ dm industria chimică de a-şi După-amiază. lucrările con- Alba Iulia, vizitat în ulti­ Finul de trifoi şi lucerna hectar. Recoltarea acestor fu­
Alexandru Drăghici. Ilie Ver- găsi căile şi mijloacele pentru tea falnicilor, uzinelor şi com­ îndeplini sarcinile de răspun­ siătuirii s-au desfăşurat pe sec­ mul timp de tot mai mulţi este deosebit de valoros în raje era indicată să sc facă
dcl, Maxim Bcrghianu. Leonte continua îmbunătăţire a acti- binatelor chimice, in institute­ dere ce le revin din marelui ţii de specialitate: organică şi turişti pentru monumente­ hrana taurinelor ‘pe conside­ în perioada de înmugurire sau
Răulu. losil Banc. Petre Bla- * vital ii In toate domeniile. le de cercetări si proiectări, la program al partidului de ridi­ medicamente: metalurgie ne­ le sale istorice, se înscrie şi rentul că are un conţinut ridi­ Ia apariţia primelor flori. Cum
jovici, Janos Fazehaş. Petre Se allă In sală muncitori 'şi care au participat zeci de mii care pe o treaptă nouă. supe­ feroasă; petrochimie, fibre, ma­ construcţia unui local spe­ cat de substanţe proteice şi vi­ această epocă a trecut de
Lupu. Manea Mănescu. Ghcor- maiştri de înalta ca/ilicare, de muncitori, tehnicieni, ingi­ rioară, a procesului de desă­ se plastice, cauciuc; celuloză cial destinat poştei. tamine. Bunăoară, un kilo­ mult, se poate afirma că lu­
ghe Gaston Marin, Roman tehnicieni şi ingineri din ser­ neri, economişti A lost anali­ vârşire a construcţiei socialis­ şi hîrtie; îngrăşăminte şi a­ Clădirea amplasată pe gram de fin de trifoi conţine crarea este mult întîrzialâ, iar
Moldovan, care iau parte la viciile de concepţie, din secţii zată multilateral şi aprofundat te in tara noastră. norganică; mecano-chergetică. strada Armatei în faţa par­ aproape de două ori mai nuil- calitatea finului diminuată
lucrările consfătuirii. şi ateliere, specialişti din msli- situaţia din unilăti. s-au tăcut Delegaţii au ales apoi orga­ Lucrările consfătuirii conti­ cului Eroilor, va cuprinde (ă albumină digestibilă decît Pină la sfîrşitul lunii iunie
Rostind cuvinlul de deschi­ ' tutele de cercetări şi proiec­ numeroase propuneri, care. a- nele de lucru ale consfătuirii. nuă. ghişee moderne, o centrală aceeaşi cantitate de fin de recoltatul trifolienelor în co­
dere a lucrărilor consfătuirii, tări. din laboratoarele uzinale, telefonică automată urba­ luncă, de calitate mijlocie. Ad­ operativele agricole din regiu­
tovarăşul Alexandru Drăghici. economişti, conducători de în­ plicatc In practică, vor duce la In cont inuare. tovarăşul (Agerpres) ministrarea lui în hrana ani­ ne se efectuase doar pe cca
nă. un centru tehnic de în­
treţinere şî va fi una din malelor, mai ales a vacilor de 7.R00 ha. Rezultă că au mai
rele mai moderne clădiri de lapte, este deosebit de eficien­ rămas suprafeţe importante de
acest gen din ţara noas­ tă, concretizîndu-se în spori­ pe care să fie strîns acest nu­
tră. Noua construcţie va rea cantităţii de lapte şi car­ treţ.
avea trei etaje, o lungime ne. Tocmai de aceea, în c q o - . .La cooperativa agricolă din
DEZVOLTAREA INDUSTRIE! CHIMICE Şl SARCINILE de 68 m şi va prezenta cî­ perativele . agricole din. regiu?. Cut, raionul Sebeş, trifoiul de
nea noastră suprafeţele ocupa­
pe cele 90 de hectare a fost
teva originalităţi în - con­
strucţie : geamurile vor fi te cu. trifoi . şi lucerna au. fost cosit doar în proporţie de 60
contihui.' Pentru 1 amenaja­ extinse în acest an la 10.658 la sută. De pe alte 40 hecta­
rea intrării principale se va ha. Peste tot culturile de lu­ re cu lucerna nutreţul a fost
CE REVIN ACESTEI RAMURI DIN DOCUMENTELE utiliza tablă nichelată on­ cerna şi trifoi au crescut pu­ Ing. A. POTOPEA
dulată, iar în exterior se
ternic datorită condiţiilor fa­
vor aplica plăci .de cera­ vorabile dîn acest an, asigu-
mică ornamentală. rînd o producţie ridicată la (Continuare în pag. a 2-a)
CONGRESULUI AL IX-LEA AL P. C. R.

Raport prezentat

de tovarăşul Gheorghe Gaston Marin

Raportul a arătat că profun­ vestiţii ale ramurii. Prin a­ baterilor consfătuirii, vor con­ măsuri hotăiîte pentru recu­ produselor chimice livrate la
da revoluţie tehnică-ştiinţifi- ceasta s-au pus bazele dezvol­ tribui la îmbunătăţirea activi­ perarea acestor datorii. export, promptitudinea cu care
câ, care caracterizează epoca tării industriei îngrăşăminte­ tăţii viitoare, la elaborarea pin-* Nomenclatorul produselor răspundem cerinţelor comerţu­
noastră, a conferit industriei lor. fibrelor şi firelor chimice, nului pe anul 196R şî a planu­ chimice râmîne în urmă şi faţâ lui exterior, în condiţiile ac­
chimice un rol deosebit de im­ maselor plastice şi răşinilor lui cincinal 1971—1975. la care de cerinţele crescinde ale centuării concurentei pe piaţă,
portant in ansamblul progre­ sintetice, cauciucului sintetic se lucrează în prezent. populaţiei, care solicită o va­ să creeze relaţii trainice şi lăr­
sului industrial mondial Ea a şi unei game variate de alte Infâţîşînd bilanţul rezulta­ rietate mai mare de deter­ gite pentru desfacerea produ­
devenit un factor de bază al produse chimice. Importante telor obţinute pînâ acum de genţi, articole din mase plas­ selor chimice româneşti. In pe­
dezvollârii producţiei materia­ fonduri de investiţii au fost a­ lucrătorii din industria chimi­ tice, insecticide şi alte produ­ rioada actuală se impune creş­
le. al introducerii progresului locate pentru construirea unor că în îndeplinirea sarcinilor se chimice. terea rolului Ministerului In­
tehnic, al creşterii productivi­ mari combinate de celuloză şi ce le revin din planul cinci­ Vorbitorul a subliniat apoi dustriei Chimice şi al marilor
tăţii muncii sociale. hîrtie şi uzine de metalurgie nal, raportorul a arătat că. în că, deşi volumul exportului de întreprinderi în activitatea de
Şcoala românească a ridicat neferoasă. 1966, producţia globală plani­ produse chimice a crescut in comerţ exterior, în crearea de
savanţi cu renume în dome­ Tn continuare. raportul a ficată a fost realizată în pro­ anii 1960—1965 de aproape 6 legături directe cu clienţii ex­
niu) chimiei, o pleiadă de in­ subliniat că. deşi producţia porţie de 101,3 la sută. produc­ ori, iar ponderea sa în expor­ terni. Cota 4-51 m. Aici îşi au locul de muncă brigăzile de montori conduse de Nico­
gineri şi chimişti deschizători globală a industriei chimice a tivitatea muncii — de 101,4 la tul total al ţârii a ajuns la a- Dificultăţile care au dus la lae Năstase şi Ioan Râuţ de la I.C.S. Hunedoara. Suspendaţi între pâmînt şi cer, mon-
de drumuri în această ramură crescut în perioada 1900—1965 sută, iar beneficiile — de 110.1 pioape 7 la sută, totuşi el nu torii lui Năstase şi Răuţ împletesc măiestria profesională cu curajul.
a ştiinţei şi tehnicii. In tezau­ într-un ritm mediu anual de la sută. Şi în prima jumătate se ridică încă la nivelul posi­ nerealizarea planului de pro- Şi aici, la înălţime, din bătălia cu timpul, oamenii au ieşit victorioşi : macaraua
rul universal al cuceririlor 22.3 la sută, producţia şi con­ a acestui an. producţia globală bilităţilor actuale ale indus­ turn de 40 tone, ce va deservi şantierul noului bluming (le 1.300 mm. a (ost ridicată şi
ştiinţifice şi-au adus o preţi­ sumul la numeroase produse industrială a înregistrat un triei chimice. Trebuie să lu­ montată complet mai devreme cu 16 zile decît prevedea graficul de coordonare.
oasă contribuţie numeroşi chi­ se situează în urma unor ţări ritm înalt de creştere faţâ de crăm în asa fel îneît calitatea (Continuare tn pag. a 2-a) Foto : I. TEREK
mist! români, printre care Şte­ cu industrie chimică puterni­ perioada corespunzătoare a a-
fan Micln. Alexc Marin. Carol că Aceasta arată că ritmul nuluî trecut, respectiv de 20.5
Pavilla, Petru Poni, Constan­ înalt de creştere trebuie men­ la sută, planul fiind realizat în
tin Istrati, Gheorghe Spacu, ţinut şi în viitor, pentru a a­ proporţie de 101,4 la sută In
Kndu Cernâtescu si alţii Re­ junge din urmă ţările dezvol­ acelaşi timp, planul pe 1966 nu metal de circa 5.000 tone a­ aşa cum s-a procedat şi pină
marcabilul om de ştiinţă Ni­ tate în acest domeniu impor­ a fost realizat Ia îngrăşăminte DIRIJORII ELECTRONILOR nual. acum.
colae Tecln a anticipat, cu a- tant al producţiei mondiale. chimice decît în proporţie de • Studiile, cercetările .încercă­ ..Cind intri In sala calcula­
proapc un secol in urmă. ne­ Pfanul cincinal prevede o creş­ R3.6 la sută, Ia cauciuc sintetic rile, nu s-au oprit numai la a- torului, pătrunzi intr-o atmos­
cesitatea creării şi dezvoltării tere a producţiei globale a in­ de R6.5 Ia sută, Ia polietilenă tit. Colectivul de lucru s-a lăr­ feră liniştită de lucru fn care,
acestei ramuri pentru avîntul dustriei chimice — inclusiv a de 94 la sută etc. Această situa­ Nu de mult s-a anunfat că la Iată o astfel de maşină elec­ git pe măsura creşterii gtadu- prin intermediul benzilor de
economiei naţionale Cu toate celei de celuloză, hîrtie şi me­ ţie a creat greutăţi agriculturii, Hunedoara funcţionează un tronică şi la Hunedoara: cal­ Văzdăuteanu şi Pavel Fodor lui de complexitate şi a diver­ hîrtie perlotală şi cu ajutorul
acestea, industria chimică re­ tale neferoase — de 2.4 ori în unor întreprinderi textile si calculator electronic numeric. culatorul electronic numeric nu au abandonat ideea. Ei au sificării problemelor de rezol­ specialiştilor de aici, desci­
prezenta în 1ORR numai 2.7 la 1970 faţă de nivelul anului dîn alte ramuri ale industriei Cînd vorbim de calculator e­ ca unitate centrală şi o serie început studiile pentru întoc­ vat. Matematicianul Fabian frezi adevărate taine ale ştiin-
sută din valoarea producţiei 1965. corespunzător unui ritm prelucrătoare. lectronic, îl avem parcă tn întreagă de dispozitive perife­ mirea proiectului instalaţiei Csaba împreună cu fizicienii fei. Vezi „pe viu", cum s-ar
globale industriale a ţârii. mediu anual de 19 la sută, su­ Pe baza măsurilor luate la la{ă cu beculeţele-i de dilerile respective. Primul Obiectiv: Weisz Gheorghe şi Constantin z/ce, „creierul electronic", capa-
perior ritmului mediu al pro­ rice pentru introducerea date­ conducerea loarlecii mecanice Chiricâ au electuat cercetări­ bil să Iacă ceea ce ar părea
A revenit Partidului Comu­ ducţiei industriale. La nivelul unele întreprinderi in urma culori care se aprind şi se lor sau programelor de lucru, de către calculator. Specialiştii le cu privire fa optimizarea de necrezut. Sâ nu uităm Insă
nist Român misiunea de a tra­ anului 1970 vom produce analizei făcute de conducerea sting automat, cu diferite me* sau a unor parametri măsuraţi străini ceruseră un timp de repartiţiei combustibilului pe că pină a ajunge aici, totul a
sa. încă în primii ani ai indus­ 1.328.000 tone îngrăşăminte de partid. Ia Combinatul de canisme care lac tot telul de în fluxul tehnologic. Calcula­ trei luni de zile să vadă dacă întregul s i s t e m anergehe lost trecut prin mintea iscodi-
trializării socialiste, liniile di­ substanţă activă. R3.000 tone cauciuc sintetic? şi produse pe-- mişcări şi In urma cărora ni torul execută prelucrarea in­ naţional, iar fizicianul Oliver loate a omului.
rectoare de dezvoltare a in­ t rochi mice din oraşul Gh. se oleră, doar tn citeva trac­ formaţiilor In Juncfie de ur­ Suciu. matematicianul Mircea — Si cind ne uităm fn ur­
dustriei chimice, care să sa­ de fire şi fibre chimice. 241.000 Gheorghiu-Dej, Uzina de fibre ţiuni de secundă, rezultatul genta cu care sînt necesare Trilu şi contabilul şei adjunct mă, spuneo ţinutul inginer Iu-
tisfacă necesităţile multiple ale tone de mase plastice şi răşini sintetice Sâvinesti. Combina­ mai multor calcule complicate rezultatele. Sînt deja 18 nivele at combinatului, llie Sunda, au liu Saitan, toate ni se par
economici naţionale în plin sintetice. 60.000 tone de cau­ tul chimic Borzeştî si altele, pe care omul nu le-ar li putut de prioritate, dintre care. u­ P R O F I L conceput prtgramul evidenţei nişte lucruri simpla, deşi a lost
avînt. să asigure valorificarea ciuc sintetic şi cantităţi sporite situaţia producţiei s-a redre­ realiza Intr-un timp aiit de nele ierarhizate. realizării cont raclelor. S-au fă­ nevoia de mari invesiit/i in
superioară şi complexă a re­ la toate celelalte produse. sat. In alte unităţi însă. prin­ scurt. Mai adăugăm şi laplul Mai multe institute centrale cut, de asemenea, calcule pen­ concepf ie.
surselor naturale. Plin aloca­ Creşterea producţiei va fi în­ tre care Combinatul chimic că cl memorizează toate dale­ de proiectări preconizau u tili­ tru analiza unor procese teh­ Intr-adevăr, după ce atingi
rea unor fonduri de investiţii soţită de unele schimbări în Craiova, Combinatul de îngră­ le. fn momentul In care îl so­ zarea calculatorului pentru co­ se poale sau nu adapta o ast­ nologice prin metode statisti­ piscul cal mai tnalt Inlr-o ac­
care au crescut an de an. în structura nomenclatorului de şăminte chimice Turnu Măgu­ liciţi să-H calculeze altceva manda tăierii laminatelor la fel de instalaţie. Inimosul co­ ce în vederea îmbunătăţirii ţiune lansată cu mai multă
perioada 1950—1965 au fost produse, corespunzător cerin­ rele, Combinatul de celuloză mai urgent, că ..le prinde“ da- lungimi optime. Era necesară lectiv a şi realizat-o In 6 luni. parametrilor lor şi determină­ sau mai puţină timiditate, dar
construite sî date în funcţiune ţelor consumului intern şi ex­ sî hîrtie Călăraşi, continuă să că-i ceri ceva qreşil, îfi oleră insă o instalat ie de legare a tn octombrie anul trecut, in­ rii fenomenelor ce le compun, cu convingerea fermă câ ea
140 întreprinderi si secţii noi. portului. se înregistreze rămîneri în un fnalt grad de exactitate în calculatorului electronic la stalaţia a lost terminată şi a calcule de natură qenerală — va reuşi, atunci cfnd „ope-
Dispunem astăzi de o industrie Relevînd faptul că actuala urmă faţă de plan. calculul pe cate nu reuşeai specilicul procesului tehnolo­ intrat în etapa experimentală economice, statistice, tehnice. ra"-tî este mărturie vie a stră­
chimică modernă. în plină dez­ consfătuire reprezintă încă o Existenta unor restante de să-l realizezi cu creionul sau gic de aici. Era prima lucrare iar In lebruarie ac. în pro­ Ştiinţifice — atft pentru com­ daniilor, parcă nu îţi vine să
voltare. în care sînt reprezen­ dovadă a preocupării şi spri­ producţie şi la livrarea de în­ cu rigla de calcul în mină. Şi de acest gen din ţara noastră bele de durată pe 3 schimburi. binat. cîl si pentru dilerile în­ crezi că drumul parcurs zi $i
tate toate subramurîle ei cu­ jinului permanent pe care grăşăminte, fire şi fibre chi­ lotuşi, calculatorul electronic Totul părea imposibil de rea­ pentru ca în iunie, să se ob­ treprinderi şi Instituţii din ţa­
noscute pe plan mondial * ca partidul şî guvernul îl acordă nu mai poate îi considerai lizai. Prezicerea o făcuseră şi ţină prima utilizare industria­ ră Acum se lucrează la găsi­ noapte prin labirintul căutări­
realizează peste fi.000 de pro­ dezvoltării industriei chimice, mice, coloranţi şi auxiliari „minunea s e c o lu lu iU tiliz a ­ unii specialişti străini. Dar, un lă a calculatorului electronic rea soluţiilor optime pentru or­ lor a lost chiar al ii da greu.
Uiţi toate ncalunsutila. toate
duse. îndrumării continue a activi­ pentru textile şî pielărie, celu­ rea lui se extinde în pas cu grup de specialişti ai combi­ numeric în (ara noastră. Efec­ ganizarea unor procese tehno­ qrcutâfilc. In fofă fi se contu­
Principala atenţie a fost a- tăţii lucrătorilor ei. vorbitorul loză şi hîrtie obligă întreprin­ cer lnf ele contemporaneităţii natului hunedorean compus tul? O cantitate mai mare de logice prin metodele progra­
cordatâ petrochimici, căreia a arătat că analizele făcute în derile producătoare şi Minis­ iar prezenţa lui in locurile din matematicianul Lupşa metal prelucrat de liniile Hni- mării liniare. Ţoale calculele rează mai v :u imaginea che­
i-nu fost alocate aproximativ întreprinderi, ca şî măsurile cele mai grele, devine treptat Candid, inginerii Iulian Sa­ soare, teducerea şulajelot din se execută simultan cu condu­ mării prezentului şi a viitoru­
40 la sută din fondurile de in­ ce se vor stabili în urma dez­ terul Industriei Chimice să ia o necesitate. fran, Horvath Zoltan, Vasile care rezultă o economie de cerea proceselor respective, lui. I. CîOKANU