Page 91 - Drumul_socialismului_1967_07

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3909

Plenara C.C. al U.T.C, din
Unităţile forestiere după două decade 16 Ianuarie a.o. a trasat or­ catlve care sâ trezească tine­ ţfa cuvenită mobilizării tine­
rilor dorinţa de a munci.
rilor la cursurile agrozooteh­
In
canelor şi organizaţiilor U.T.C. unele organizaţii U.T.C., cum nice de masă, la cursurile de
din cooperativele agricole de sînt cele din Calda de Jos, Ţe- aprofundare, n-au iniţiat ac­
(producţie sarcina de mare Im­ bea, Bejan, Haţeg. Teliuc. a­ tivităţi specifice menite sâ-i a­
i: RECUPERAREA portanţă de a mobiliza pe totl dunările generale nu s-au ţi­ jute lâ îmbogăţirea cunoştin­
nut luni în şir. A vorbi, aici.
ţinerii cooperatori la muncă
ţelor agrozootehnice, — aşa
tn raport cu cerinţele unită­ de desfăşurarea unei munci cum a stabiLit Plenara CC.
ţilo r din care îao parte, de a politico-educatîve corespunză­ al U.T C. din ianuarie a.c. La
jaosfâşura o Intensă activitate toare. eficiente. înseamnă a cooperativa agricolă din Cri-
RESTANTELOR LIPSESC Violitico-educatlvă menită să mistifica realitatea, a o de­ cău, numai a cincea parte dîn
numărul tinerilor a frecventat
ţdezvolte la tineri răspunderea
natura.
Ifaţâ de muncă, dragostea şi Cunoscind aceste deficiente, aceste cursuri, la Pui — un
ataşamentul faţă de avutul nu trebuie să ne mai mir^m sfert, la Ilia o treime ş.a.m.d.
^obştesc, dorinţa de a-şl adu-
ACCELERATORII PRODUCŢIEI ’ce o contribuţie tot mai sub­
stanţială la obţinerea
unor
produoţii sporite.
De la lucrările plenarei a
trecut o jumătate de an. Sufi­ Sînt toţi tinerii
In primele două decade ale şl instalaţii şi aveau stocuri cient timp pentru a vedea mă­
lunii iulie întreprinderile fo­ mari de masă lemnoasă, fo­ sura în care sarcinile au fost
restiere din regiunea noastrâ restierii nu au fost dirijaţi şi traduse în viaţă, eficienţă
au reuşit sâ obţină realizări concentraţi în aceste locuri de practică a acţiunilor iniţiate.
de seamă. La aproape toate muncă. La aceste deficiente se
sortimentele principale, sarci­ mai poate adăuga folosirea ne- Din păcate, nu toate orga­ prezenţi pe tarlale ?
nile de plan au fost depăşite: ratională a fierâstraielor me­ nizaţiile U.T.C. de la sate au
la buşteni cu 450 m.c., la lemn canice. Din cauză că fierâs- avut în centrul preocupărilor
pentru celuloză cu 140 m.c., la traiele mecanice nu au fost lor acest obiectiv esenţial. In
lemn pentru foc cu 500 metri utilizate din plin şi la faso­ raionul Brad de exemplu, nu­
din membrii
mai 60 la sută
steri etc. S-a produs oare mult narea lemnului de foc, în mul­ organizaţiilor U.T.C. din co­
aşteptatul reviriment ? te parchete vechi (în special operativele agricole participă atunci cînd găsim numeroşi Este necesar ca organizaţi­
„In prima jumătate a lunii la I. F. Orâştie, I. F. Haţeg la muncă; în multe cooperati­ tineri care nu cunosc încă, ile U TC. de la sate să-şi in­
iulie. — ne-a relatat inginerul şi I. F. Petroşani) există o ve agricole din al*e raioane principalele hotărîri ale parti­ tensifice muncă politico-edu-
Vasiie Pavet, şeful serviciului cantitate destul de mare de situaţia este identică: la Bîr- dului şi statului referitoare la cativâ în rîndul tinerilor pen­
producţie la Direcţia regională arbori pe picior, crăci şi vîr- sâu. Sâsciori, Rişca, Calda de îmbunătăţirea activităţii in a­ tru ca nici un tînâr coopera­
de exploatare, transport şi in­ furi nefasonnte care nu au Jos. deşi există in medie cîte gricultură, statutul cooperative­ tor sâ nu râmînă în afara
dustrializare a lemnului Hu­ fost valorificate. In parchetele 15-20 de tineri, la muncă nu lor agricole de producţie, noi­ muncii avîntate, entuziaste
nedoara, în majoritatea sectoa­ vechi de la I. F. Orâştie şi participă decît aproximativ un le norme de producţie aproba­ care-i animă pe lucrătorii o­
relor forestiere a existat mai I. F. Petroşani se găsesc a­ sfert. Există un număr mare te de adunările generale, sar­ goarelor. Mai ales acum, Tn
multă preocupare pentru înde­ proximativ 36.000 m.c. şi res­ de tinere fete care nu pres­ cinile de producţie ale coope­ perioada stringeni recollei,
plinirea prevederilor. Pînă în pectiv 30.000 m.c. lemn pentru rativelor din care fac parte, cînd fiecare minut pierdut a­
ziua de 18 iulie, cînd o parte foc nefasonat. Aceasta în con­ tează nici o muncă, altele a - tineri care nu s-au înscris la duce mari goluri în hambare.
dintre muncitorii sezonieri au diţiile cînd D.R.E.T.I.L. Hu­ Jeargâ după munci uşoare, ne­ casele de pensii şi nu contri­ Sarcinile sporite stabilite de
productive. In unele unităţi a­
început sâ plece din parchete nedoara a înregistrat în pri­ gricole cooperatiste, tinerii re­ buie cu suma stabilită în ve­ partid in domeniul dezvoltă­
pentru o perioadă scurtă de mul semestru al anului 11.8R3 fuză să lucreze în sectoarele derea asigurării fondului de rii agriculturii, rezultatele ob­
timp la familiile lor, s-a asi­ metri steri restanţă la lemn de care-i solicită. La Mesteacăn pensii. Nicî un activist U.T.C. ţinute în regiune, determin:')
gurat necesarul de braţe de foc. şi Cărâstâu, nici un tînâr nu n-a explicat acestora impor­ măsuri cu maximă eficientă
muncă. In aceastâ perioadă Aşadar, din cauza deficien­ tanţa, caracterul umanitar, a­ din partea organelor şi orga­
mecanismele au fost utilizate ţelor arătate (şi nu sînt sin­ lucrează în sectorul zootehnic vantajele pe care le oferă co­ nizaţiilor U.T.C. pentru mo­
la capacitate, iar muncitorii gurele) recuperarea restanţe­ iar numeroase alte cooperative operatorilor actuala lege a bilizarea tuturor tinerilor la După ce au străbătut instalaţia staţiei de transformare do la PeŞtiş, miile de volţi
au fost repartizaţi pe postâţi, lor în unităţile forestiere se agricole, cu tradiţie îndelunga­ pensiilor. muncă. pornesc de-a lungul firelor pentru a pune în mişcare motoare electrice aflate Ia sute
în aşa fel îneît randamentul face anevoios. Conducerile în­ tă în creşterea animalelor, O. ALEXANDRU de kilometri depărtare.
lor sâ fie mai mare. Cu toate treprinderilor forestiere vor sînt nevoite sâ folosească în­ Lipsa dragostei faţă de mun­
rezultatele bune obţinute se trebui sâ analizeze situaţia re­ grijitori de animale salariaţi, că ce se manifestă In unii ti­
observâ că recuperarea res­ cuperărilor şi să ia măsuri recrutaţi din alte raioane sa»» neri, slaba calitate a lucrări­
tantelor este lăsată pe un pentru accelerarea pulsului regiuni. O asemenea situaţi? lor efectuate de către unii din
plan secundar, se face anevo­ producţiei, astfel ca planul sâ îşi are rădăcinile în preocu­ ei sînt determinate şi de nive­ P R O N O E X P R E S
lul scăzut al cunoştinţelor a­
ios. ceea ce nemulţumeşte A- fie realizat la toate sorti­ parea slabă a organizaţiilor grozootehnice pe care le pose­ Cheltuielile mari la repa­
cfcasta înseamnă că lipsesc ac­ mentele. UTC . din aceste locuri, în ConcLirsul nr. 30 din 26 iulie 1967.
celeratorii care sâ intensifice slaba lor preocupare de a or­ dă. Multe organe şi organiza­
pulsul producţiei11. L. DEMETER ganiza activităţi politico-edu- ţii U.T.C. n-au acordat aten- Extragerea I: 28, 13, 33, 34, 31, 35 rezervă : 4, 43
Inginerul Vasiie Pavel are raţii trenează realizarea Extragerea a If-a: 28, 26, 33, 27, 40; 42 rezervă 35, 24
dreptate. Dacă planul aferent
primelor două decade a fost Fond de prem ii:
îndeplinit şi chiar depăşit, re­ 0 meritorie compor­ Extragerea 1: 498.920 Iei
cuperata restantelor se face planului de beneficii
cu paşi de melc. Ne am inte­ S p o i r i •» S p o r i tare a caiaciştilor Extragerea a If-a: 208.204 lei.
resat care sînt cauzele. Prin­
tre altele, tovarăşul inginer şi canoiştilor
David Moculcscu, director la La începutul anului curent am făcut de alilea oii inter­
D.R.ETI.L. Hunedoara, ne-a Gheorghe Popescu, Elena Biro hunedoreni colectivul Uzinei de reparat venţiile de rigoare la ambele
spus că la unele întreprinderi Tabără sportivă şi Ioan Biro pentru atletism. material rulant din Sîmeria ministere. Aşa câ, sperăm sâ
forestiere au existat şi mai e- Ion Lungu, Ion Tîncâu pentru La Tg. Mureş s-a organizat s-a anga jat sâ realizeze 50 000 se rezolve problema. întreprinderea minieră
xislâ încă deficiente care frî- Consiliul regional U.C.F.S. a box un concurs de cniac-canoe la lei beneficii peste plan. Ne-am Uzina nu şi-n îndeplinit pla­
neazâ producţia. La sectorul organizat anul acesta o tabără Se fac antrenamente intense care au luat parte şi sportivi interesat în ce măsură s-a în­ nul de beneficii. Este adevărat
de exploatare Hunedoara mun­ sportivă regională pentru ju­ de două ori pe zi, pe stadionul din Hunedoara. întrecerile s-au deplinit acest angajament. câ nu a fost sprijinită sufi­
citorii nu au fost concentrat» niori. Participă sportivi din „Metalurgistul" din local’tate. desfăşurat la 14 probe. Au — Pentru primul trimestru, cient dc Ministerul Căilor Fe- Moldova Nouă
în parchetele cu volum mare majoritatea raioanelor regiunii De asemenea, se desfăşoară di­ concurat caîacişti şi canoişti de — ne-a relatat tovarăşul Flo- »ate şi de Ministerul Indus­
de masă lemnoasă fasonată şi noastre : 18 boxeri şi 62 atleţi. verse întreceri şi competiţii în­ la asociaţiile sportive Voinţa rian Urican, secretarul comi­ triei Constructoare de Maşini.
Tabăra este condusă de tov. tre sportivii participanţi, ur- Tg. Mureş, Mureşul Tg. Mureş,
apropiată de drumurile auto prof. Cornel Barbu şi funcţio­ mărindu-se, îndeosebi, îmbună­ Viitorul Tg. Mureş, Avintul tetului de partid — uzina Tot alît de adevărat este însă cu sediul în oraşul Moldova Nouă,
forestiere. La I. F. Orâştie, au nează în localitatea Cugir de tăţirea performanţelor, pre­ Reghin şi Constructorul Hune­ noastră a avut de realizat şi faptul că nu â existat în­
14.826.000 Iei beneficii. Aceas­
existat lipsuri in organizarea la poalele munţilor Prislop. gătirea sportivă în ansamblu doara. Deşi au evoluat in com­ tă sarcină nu a fost indepli- totdeauna o susţinută preocu­ raionul Moldova Nouă, regiunea Banat
Conducerea tehnică a taberei pare pentru descoperirea şi
muncii. Deşi parchetele Voia, etc. pania unor parteneri valoroşi, nită, ci s-a rămas cu o res­ valorificarea de noi rezerve
este asigurată de antrenorii : tinerii hunedoreni am avut o
Cerchez, Valea Donîi şi altele Gheorghe Vâleanu, Ion Suci, M. VÎLCEANU comportare bună. cîştîgînd la tanţă dc 1.111.000 Iei. care sâ ducă la obţinerea de ANGAJEAZA:
erau înzestrate cu mecanisme Alexandru Arnăutu, - prof. corespondent trei probe prin Borna Victor Aşadar Uzina R.M.R. Simc- beneficii. De pildă, printr-o
(canoe 1-1000 m), Miclca Con­ ria nu numai, că nu a reuşit resortare. o parte din mate­ — muncitori mineri şl necallflcaţi pentru mină.
angaja­
să traducă în viaţă
rialul lemnos provenit din de­
stantin (canoe 1-500 m juni­ mentul luat, dar nu şi-a înde­ şeuri putea fi folosit In repa­ Se asigură salarizare la reţeaua maximă la care st
ori) şi Bivol Ion (caiac 1-500 m plinit nici măcar sarcina pla­ adaugă şi spor.
juniori). Ei au demonstrat o nificată de beneficii. Aceas­ rarea “vagoanelor, ceea re ar Cazarea se asigură în dormitoarele întreprinderii,
bună pregătire tehnică şi fizi­ ta fiind situaţia l-am întrebat fi dus la reducerea consumu­ iai masa contra cost la cantină.
că, învingîndu-şî adversarii de­ pe tovarăşul Urican pe ce lui de mate» laie si a cheltu­
taşat. ielilor. Un atr izvor de bene­ Sînt create posibilităţi de calificare prin cursuri­
prof. ILIE MUNTEANU bază a fost luat angajamentul ficii este încheierea de cit mai le şi şcolile ce funcţionează în cadrul întreprinderii.
corespondent de a se realiza 50.000 lei be­ multe contracte în terţ. După Pentru copii există şcoli de toate gradele în loca­
neficii peste plan. cum ne spunea tovarăşul litate.
— Cînd ne-am angajat sâ Nicolae Udrcscu, contabil Primirea se va face prin delegat în gara Orşova.
realizăm un beneficiu mai ma­
H A N D B A L re decît cel prevăzut — ni s-a şef, cheltuielile pentru va­ Informaţii suplimentare se primesc între orele
<e
goanele reparate în terţ
BUDAPESTA 26 (Agerpres). răspuns — am avut în vedere decontează nu după metoda 7—15,30 Ia serviciul personal din întreprindere, telefon
La Budapesta a început tur­ rezolvarea litigiilor dintre noi preţului ferm ci după metoda nr. 117-174.
neul de handbal al echipelor şi C.F.R. La ce mă.refer? De de post-calcul. care p’enlru u-
Armatelor prietene, la care mai mulţi ani C.F.R.-ut, prin­ zinâ este mai avantajoasă. De
participă formaţii din Bulga­ cipalul nostru beneficiar, ne asemenea, conducerea uzinei,
ria, Cehoslovacia, R.D. Germa­ plăteşte pentru un vagon re­ întregul colectiv va trebui sâ
nă, România, U.R.S.S. şi Un­ parat in medie 7 000 lei. Noi caute căi pentru reducerea şi
garia. In primul meci, echipa însă cheltuim 15.000 lei şi mai mult a cheltuielilor de re­
Steaua Bucureşti a învins cu chiar mai mult, pentru câ va­ parare a locomotivelor, va tre­ întreprinderea de gospodărie
scorul de 19-16 (12-9) pe goanele destinate a fi repara­ bui sâ gospodărească mai ra­
Ţ.SK.A. Moscova. Punctele e- te sînt foarte uzate. Consu­ ţional materiile şi materialele
chipeî române au fost marcate măm o cantitate mare de ma­ folosite, sâ se preocupe mai
de Popescu (7). Gruia (6). Co­ terial lemnos. tabkVşi un vo­ mult de îmbunătăţirea cali­ orăşenească Hunedoara
ran (4) şi lacob (2). lum sporit de manoperă. Mi­ tăţii reparaţiilor. Aceste mă­
Alte rezultate : Dukla Praga nisterul Industriei Construc­ suri şi altele rare vor fi luate
— Ţ.S.K.A. „Cerveno Zname" toare de Maşini şi Ministerul vor contribui la realizarea u­ angajează urgent:
Sofia 27-13 (10-6); Vorwaerts Căilor Ferate au constatat a­ nor însemnate beneficii.
Berlin — Honved Budapesta ceasta la faţa locului şi s-a — I inginer constructor pentru funcţia de şef ser­
Cajele laminorului de prolile mijlocii. 16-12 (9-2). promis câ ne vor ajuta. Noi D. L A Z A r viciu tehnic şi organizarea prestaţiilor cu un salariu ta­
rifar de 2.400 Iei lunar;
lanngfflnensiti «poara m IliO
— 1 inginer constructor, sau arhitect pentru func­
ţia de şef serviciu elaborarea documentaţiilor tehnice
pozite pentru păşuni, care în­
In c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e s l a b d e z v o l t a t e trec SLima dc 46.000 lei, respec­ cu un salariu tarifar lunar de 2.400 Iei;
tiv 25 la sută din veniturile — 1 inginer constructor sau arhitect pentru func­
.
.
* w . . A A cooperativei. în timp ce numă­ ţia de inginer principal proiectant cu un salariu tarifar
.
.
.
.
rul de animale proprietate a lunar de 2.100 lei;
MASURILE ÎNSCRISE DOAR IN PLANURI NU ASIGURA membrilor cooperatori, este pentru funcţia de tehnician f proiectant cu un salariu
— 1 tehnician constructor sau conductor arhitect
mai mare decît cel posedat de
cooperativă. tarifar lunar de 1.600 lei ;
— 1 economist cu studii superioare cu un sala­
Referindu-ne la păşuni, con­ riu tarifar lunar de 2.000 lei ;
CGNSOLIUAREA UNITĂŢILOR COOPERATISTE siderăm câ nu e lipsit de im­ — 1 maistru în specialitatea mecanică auto cu un
portanţa sâ consemnăm câ spre
deosebire de alţi ani, majorita­ salariu tarifar lunar de 1.700 lei.
Informaţii suplimentare se dau de către biroul or­
tea cooperativelor au reuşit sâ
In lunile iulie-august anul lor de conducere ale cooperati­ dent, în asemenea condiţii mi rientare la întocmirea planuri­ tofi şi grîu. Este de datoria încaseze o bună parte din ta­ ganizarea muncii din centrala întreprinderii, Piaţa Li­
trecut, consiliile de conducere velor de producţie s-au strădu­ se poate aplica retribuirea în­ lor de producţie. Astfel planul specialiştilor din agricultură sâ xele de pâşunat şi sâ utilizeze bertăţii nr. 27, telefon 16 93.
ale cooperativelor agricole de it şi au reuşit sâ ducă la înde- grijitorilor potrivit recomandă­ de producţie nu a fost corelat organizeze loturi semincere
producţie cu o situaţie finan­ deplinire, unele total. altele rilor Uniunii Naţionale a Coo­ cu planul de măsuri, în sensul pentru a degreva cooperative­ aceste sume pentru îm bLinâtâ-
ciară mai grea, ajutate de spe­ parţial, măsurile stabilite, fapt perativelor Agricole de Pro­ câ în planul de producţie nu le respective de cheltLiieli mari ţirea şi fertilizarea păşunilor,
cialişti de ia consiliile agrico­ ce a contribuit la obţinerea u­ ducţie. s-a prevăzut cultivarea sparee- care diminuează veniturile precum şî pentru plata impo­
le. uniunile cooperatiste şi Ban­ nor producţii superioare anilor In privinţa organizării teri­ tei la cooperativele din Din­ nete. zitelor către stat Gradul de u­
ca Naţională, au efectuat o a­ precedenţi, la înlăturarea risi­ toriului, au fost luate unele eul Mare pe 15 ha, iar la Din­ La repartizarea îngrăşămin­ UZINA DE CONSTRUCŢII MAŞINI
naliză a activităţii economico- pei de teren arabil, la creşte­ măsLiri de înlâtLirare a risipei eul Mic pe 10 ha., în vederea telor chimice s-a ţinut seama tilizare a taxelor de pâşunat
linanciare în urma căreia, la fa­ rea rentabilităţii sectorului de teren arabil prin amplasa­ combaterii eroziunii solului pe de nevoile unităţilor, precum este nesatisfâcâtor. La ora actu­
ţa locului, s-au stabilit mâsuri- zootehnic, creşterea valorii zi- rea judicioasă a culturilor şi terenurile în pantă şi greu ac­ şi de planurile de fertilizare a ală stau în conturile de la ban­
le cele mai potrivite, care după lei-muncâ şî altele însâmînţarea întregii SLiprafeţe cesibile mecanizării. solului, fapt care a dus la creş­ că peste 600000 lei din taxele „7 NOIEMBRIE" CRAIOVA
ce au fost aprobate de adunări­ Rezultatele pozitive obţinute arabile In unele cazLiri nu s-a Cu ocazia întocmirii planu­ terea volumului acestora şi în
le generale ale cooperatorilor, nu se’situeazâ însă la nivelul reuşit insă ca SLiprafeţele de rilor de producţie pe anul 1967, final la producţii sporite. Ferii. de pâşunat, care aşteaptă sâ fie
trebuiau traduse în viaţă în ve­ posibilităţilor şi aceasta datori­ teren arabil mici şi dispersate, în majoritatea cazurilor s-a ţi­ Uzarea urma sâ se Iacă şi cu utilizaţi, cele mai mari dispo­ strada Bujorului nr. 20
derea îmbunătăţirii activităţii tă faptului câ unele măsui i nu care înainte de cooperativizare nut seama de sarcinile prevă­ gunoi de grajd. Cooperatorii nibilităţi băneşti fiind în raioa­
generale a cooperativelor în au fost duse la îndeplinire. eraii hicrate, în prezent trecu­ zute în planurile de măsuri din Dîncul Mare, din 80 ha. nele Sebeş şi Alba. angajează urgent
cauză. Practica a dovedit câ producţii te în categoria fîneţe, păşuni, privind cultivarea celor mai planificate a se îngrâşa cu gu­ Faţă de sarcinile trasate cu electricieni de întreţinere şi electricieni bobinatori
Direcţiile principale spre ca­ sporite in zootehnie se obţin de ba chiar teren neproductiv, sâ corespunzătoare plante, redu- noi de grajd nu au realizat de­ categoriile VI, VII şi VIII.
re s-au îndreptat analizele şi o­ cooperativele care au perma­ fie readiise în circuitul supra­ cîndu-se suprafeţele cultivate cît 4 ha pînă Ia data contro­ privire la creşterea producţiei Condiţiile de angajare, conform normelor în vi
biectivele înscrise în plaiuirile nentizat îngrijitorii de anima­ feţelor de teren arabil. De ase­ cu plante prâşitoare în favoa­ lului, datorită faptului câ atela­ animaliere la cooperativele a­ goare.
de măsuri, au (ost : îmbunătă­ le dintre membrii cooperatori. menea. recuperarea suprafeţe­ rea extinderii cerealelor pâ- jele sînt la cooperatori acasă, gricole din Presaea şi Zdrapţi
ţirea organizării muncii, orga­ De aceea, unităţile au hotârît lor de teren arabil repartizate ioase De asemenea, au crescut în timp ce gunoiul de grajd nu nu s-a reuşit sâ se înlocuiască Doritorii se vor adresa la serviciul personal $1 for
nizarea teritoriului, ailtivarea sâ treacă în mod susţinut la membrilor cooperatori peste suprafeţele cultivate cu plante a lost transportat pe ogoare de efectivele matcă de vaci şi ovi­ marea cadrelor sau la telefon 3165.
celor mai corespunzătoare aplicarea acestei forme de or­ prevederile statutare, măsură furajere ca trifoi, borceag, ma­ 3 ani.
plante, extinderea suprafeţelor ganizare a muncii. In realitate, aprobată de adunările genera­ zăre. sparcetâ, asigurindu-se în Măsurile privind îmbLinâtă- ne cu o productivitate scăzută.
lucrurile nu s-au schimbat la
irigate, utilizarea îngrăşăminte­ cooperativele agricole din Câ- le ale cooperativelor din Hol- acest fel o bază furajeră mai ţirea păşunilor şi fineţelor nu In urma studiilor făcute, s-au
lor naturale şi a celor chimice, dea, Zam. Dineul Mare, Oco­ corespunzătoare. S-a constatat s-au dus în totalitate la înde­ preconizat măsuri pentru dez­
retribuirea şi cointeresarea coo­ pud, Stremţ, Zdrapţi, Vaţa, Si- liş şi altele, nu s-a dus la în­ însă câ la cooperativa din Vil- plinire, o bună parte din pă­
bişel. Livadia şi altele, unde cele structura culturilor nu voltarea activităţilor anexe ca­
peratorilor. îmbunătăţirea pă­ consiliile de conducere nu au deplinire. deşi aceasta este una şunile naturale fiind invadate re să contribuie la valorifica­ Citiri şi răspîndi(i
şunilor, creşterea acelor specii reuşit să asigure îngrijitori din problemele importante ce s-a îmbunătăţit S-a prevăzut de buruieni şi arboret. La coo­
de animale care au condiţii şi permanenţi, menţinînd îngriji­ trebuie să stea în atenţia con­ ca 20 la sută din suprafaţa ara­ perativele agricole din Dineul rea resLirselor locale şi Ia spo­ *6
eficienţă ridicată, formele de tori angajaţi dinafara coopera­ siliilor de conducere. bilă sâ fie ocupată cu culturi Mic, Orâştioara de Sus şi al­ rirea veniturilor. Măsurile în­ r e v 99
valorificare a produselor şi dez­ tivelor, care în general nu Cooperativele agricold din O- furajele, iar în planul de pro­ tele, nu s-au luat măsuri de a treprinse pînă in prezent sînt
voltarea secţiilor anexe sînt cointeresaţi în rezul­ râştioara de Sus şi Orâştioara ducţie din acest an s-a prevă­ fi curăţate prin contribuţia sub posibilităţile reale în ma­ In paginile revistei cititorii găsesc însemnări scrii­
După aproape un an, ace­ tatele producţiei. Dîn a­ de Jos şi-au propus să execute zut ca ponderea acestora să fie membrilor cooperatori, care nu joritatea cooperativelor şi din toriceşti, poezii, reportaje şl articole despre coopera­
de numai 10 la SLită.
leaşi organe au urmărit, în ceste motive, de pildă, la lucrări pentru înlăturarea ex­ au plătit nici o taxă de păşu- tivele agricole de producţie, despre mişcarea artis­
mod organizat, modul cum au Stremţ sînt şi în prezent 4 an­ cesului de apă care afectează o Cooperativele cu o situaţie nat. Cu taxele de pâşunat coo­ diferite motive se întîrzie în­
fost duse la îndeplinire măsu­ gajaţi dinafara cooperativei, suprafaţă de circa 30 ha Din financiară mai grea din raio­ perativele respective puteau fiinţarea secţiilor anexe. tică de amatori.
rile prevăzute în planurile a­ realizîndu-se o producţie me­ cauza slabei preocupări a con­ nul Orâştie nu au organizat lo­ să-şi acopere o parte din chel­ Revista se poate procura la vînzarea cu bucala
probate de adunările generale die pe cap de vacă furajată de siliilor de conducere dîn aces­ turi semincere in vederea pro­ tuielile de întreţinere şi defri­ FRANCIIJNI FKlNCU prin unităţile cooperatiste şi prin unităţile P.Ţ.T.R.
Iată cîteva din constatările şi 1212 litri faţă de 1 600 1. cit a te cooperative, lucrarea a fost ducerii de seminţe Din aceas­ şare a arboretului. precLim şi lirector adjunct la Sucursala Abonamentele se fac la oficiile şi agenţiile P.T.T.R.,
concluziile acestor comisii. fost planificat, iar la Livadia amînată în mod nejustificat tâ cauză continuă sâ cheltuias­ costul îngrăşămintelor chimice. regională Hunedoara a factorii poştali şi difuzorii de presă săteşti.
Prima concluzie este aceea şi Niicşoara s-au obţin ut pro­ Unele măsuri nu au fost în­ că sume importante pentru Cooperativa agricolă din Orâş­
câ marea majoritate a consilii­ ducţii sub 1.100 1. lapte. Evi­ deplinite şi datorită lîjDsei de o- procurarea seminţelor de car­ tioara de Sus a plătit anual im­ Băncii Naţionale