Page 1 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 1
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. V N I Ţ l V A l
'a ^ / ir b c u 3
H Psihologie ■ Pe şantie
generală rele de con h CRONICA
strucţie a ma
■ Compe rilor obiective ECONOMICA
tiţii sportive industriale
ANUL XIX. NR. 3913 MARŢI 1 AUGUST 1967, 4 PAGINI — 25 BANI
ra II
Ministrul afacerilor externe
al italia va face o vizită
în (ara noastră
La invitaţia guvernului Re face o vizită oficială în Româ
publicii Socialiste România, nia. în prima-jumătate a lunii
ministrul afacerilor externe al august 'a c.
Italiei. Amintore Fanfani. va (Agerpres)
varăşul Iosif Xelega. secretar *
Propaganda este chemată să explice mase al Comitetului orăşenesc de 3 Edificiul roman cu mozaic
partid Deva : "
lor toate fenomenele noi, rolul partidului in ac — „Pe lingă materialele
celerarea mersului înainte al poporului român, trimise de noi la organizaţiile şi-a redeschis porţile
de bază (pe teme ale respectă
rezultatele concrete obţinute in această direc rii legalităţii socialiste, des depozitelor, de sub plalişeul cu
La Constanţa, s-a
redeschis
ţie de către fiecare organizaţie a partidului, li pre critică şi autocritică etc.), pentru vizitatori vestitul 'Edl-, mozaic, iar pentru ' protejarea
ele au primit recomandări ca I
nia sa politică, creşterea capacităţii lui de re după încheierea învăţământu ficiu roman cu mozaic. Arici au mozaicului propriu-zis s-a înăl
fost
executate o serie de lu
zolvare a sarcinilor construcţiei socialismului, lui de-partid, în perioada lu crări ele restaurare, conservare ţat o amplă construcţie din be
ton şi sticlă, De asemenea, sînt
nilo r de vară, să prezinte ex
climatul internaţional, poziţia partidului şi sta puneri pe care le consideră şi protejare, menite să pună expuse o serie de obiecte des
tului nostru faţă de evenimentele ce se petrec in necesare. în funcţie de pro mai bine în valoare interesan coperite- în cadrul acestui an
tele vestigii din secolele III - IV,
samblu arheologic : amfore, că
blemele ce se ridică în fieca
lumea contemporană. Ea trebuie, de asemenea, re unitate, „îndatoririle mem descoperite pe faleza vestică a piţele. statuete, mărfuri găsite
să susţină sarcinile noi trasate de partid, să brilor de partid fată de înde portului. Au fost refăcute şi in depozitele portului Toinis
etc.
consolidate zidurile şi bolţile
plinirea sarcinilor în produc
popularizeze documentele care apar, să -răspun ţie", „Necesitatea respectării
dă problemelor ce-i preocupă pe oameni. disciplinei: in muncă". „Sarci Au intrat în producţie de serie
nile comuniştilor şi ale celor-
Ţin oare seama de aceste cerinţe acţiunile lalti'oameni ai muncii pentru
iniţiate de organizaţiile de bază în timpul verii ? păstrarea şi dezvoltarea avu bunkerele cu elevator
tului obştesc", sînt doar cîte-
Ca să aflam răspuns la întrebare am invitat to va clin aceste expuneri prin
varăşi cu munci de răspundere în această direc care s-a urmărit creşterea răs La Uzinele mecanice „Nico- tehnologie modernă, aceste u
punderii comuniştilor şi a ca lina" din Iaşi au intrat în pro tilaje, prevăzute cu o cupă cu
ţie la o discuţie colectivă în coloanele ziarului. pacităţii lor mobilizatoare în In raionul Haţeg s-au strîns şi depozitat mari cantităţi ducţie de serie bunkerele cu e o capacitate de 4 tone, sînt a-
levator, folosite la amenajarea
De data aceasta discuţiile sînt axate mai întii pe procesul de producţie. de fin natural. Iată un aspect de la C.A.P. Clopotiva unde de drumuri Concepute după o limenlate mecanic. Printr-un
sistem perfecţionat, materialele
unele aspecte ale muncii de propagandă prin Vreau să mai adaug că reu timpul lavorabil e folosit din plin. Folo : I. TEKEK de construcţie sînt prelucrate
şita expunerilor depinde în
conferinţe. mare măsură şi de lectorii ca în cupă şi transformate în
re le prezintă. Ei reuşesc să mixturi. Sub această formă,
retină ma! mult atenţia oa CIND VOR FI PUSE ele sînt răsturnate în autobas
— „In ultimul timp — spu Musariu. Expunerea prezen menilor atunci cînd expune culante şi transportate pe şan
ne tovarăşul Şte(an Şerban, tată aici (despre critică şi au rea o fac liber. Acest lucru le tiere.
secretar al Comitetului raio tocritică) a (ost, într-âdevâr, cere o documentare atentă şi
nal Brad al P.C.R. — noi am bogată în exemple dar... nici aprofundată pentru a stăpînî
acordat o atenţie sporită ale unul din cadrul sectorului bine problemele ce le au de BATOZELE IN FUNCŢIUNE ? îmbunătăţirea
geri' temelor care fac obiec respectiv. Deşi aspecte ce pu comunicat, pentru a le con
tul expunerilor in adunările teau fi consemnate erau des cretiza cu cît mai multe (ap
generale şi la căminele cul tule. oamenii nu le-au aflat, te din viata şi activitatea ce condiţiilor
turale. Am făcut acest lucru iar dacă o parte din’ei le cu lor care îl ascultă şi să des In ultimele zile lucrătorii între 4 şî 6 tone. deci jumătate ele. Au fost încercate doar 4
plecînd de la premisa că sco nosc, n-au reuşit să Iacă o le prindă dintre acestea pe cele ogoarelor din raionul Haţeg din norma ei zilnică. La coo cu cfte un car de snopi.
pul urmărit prin prezentarea gătură între ele şi noţiunile mai importante, pe cele care au intensificat eforturile la perativa agricolă din Rîul Alb Deşi treieratul trebuia să
unei expuneri depinde, mal de principiu ce li s-au expus. exercită o influenţă hotărîtoa- slringerea recoltei. Pe întreg în momentul de faţă recoltatul înceapă de mult, în unele u de transport
intîi de toate, de ceea ce a Au stîrnit un viu interes re în asigurarea bunului mers raionul, grîul a fost recoltat putea fi terminat, dacă în a- nităţi nu s-a întreprins nimic
vem să comunicăm oamenilor expunerile pe teme desprinse al activităţii viitoare". de pe mai bine de 80 la sută ceastâ unitate consiliul dc pentru amenajarea ariilor şi Colectivul Şantierului din
şi apoi de alţi (actori. Cu al din documentele de partid a- — „Nu odată s-a-întîmplat clin suprafaţa cultivată. conducere ar fi acordat mai nu s-au constituit echipele Deva care execută construc
te cuvinte, să ne punem de pârute în ultima vreme. Ele — continuă tovarăşul Nicolao Organizîndu-şi mai judicios mare atenţie mobilizării oa care vor deservi batozele. ţii de drumuri, poduri şi
fiecare da.lâjntrebarea : ce le au (ost exemplificate cu as Zamora, secretar al Comitetu lucrul,, folosind cu randament menilor la lucru. Faţă de cele Transportul snopilor la arie alte obiective destinate de „Toaleta" exterioară a blo
prezentăm nou şi ce invâţâ- pecte legale de activitatea lui raional de partid Mate? — sporit toate forţele existente, 120-140 braţe ele muncă, care se tărăgănează de la 6 zi lâ servirii transporturilor ru cului turn cere migală şi pri
minte trebuie să desprindă el practică a unităţilor industri ca după ce au ascultat expu unele unităţi agricole printre ar putea fi antrenate zilnic la alta în mod cu totul nejustî- tiere din regiune a realizat cepere. El, ,viy*ffiJrUmuseLa pei
pentru activitatea practică ? ale şi agricole, de rolul comu nerea, oamenii să pună şi.di care cooperativele din Haţeg. lucru, în această unitate nu se ficat. Clăile stau în cîmp de in primele 6 luni 59,6 la sajul urbanistic al oraşului pe
Expuneri pe teme educati nistului în producţie şi socie ferite întrebări asupra unor Ciula Mare şi Bâieşti au ter folosesc decît 30-40. 10-12 zile şi unii tovarăşi din sută din sarcinile planului troşani. v '
ve au fost prezentate şi în pe tate. O parte din ele au (ost probleme care le-au reţinut minat recoltatul iar în multe Mari neajunsuri se constată conducerea cooperativelor nu anual. A fost terminată şi Foto : N. MOLDOVEANA
rioada funcţionării învâţă- prezentate chiar de către mai mult atenţia Cu ocazia altele- se seceră ultimele su şl în privinţa folosirii mijloa se gîndesc la pierderile ce se dată circulaţiei noua va
mîntului de partid, O parte membrii biroului comitetului prelucrării articolului tovară. prafeţe. celor de transport şi n bato produc prin scuturarea boabe riantă a şoselei nafionale
din ele însă n-au fost apre raional de partid. Din expu şului Nicolae Ceauşescu „Ro Nu peste tot însă ritmul de zelor. Nici 5 la sută din ate lor sau prin încolţi rea lor în din zona dc construcţie a
ciate tocmai pentru că li s-au nerile amintite, oamenii mun lul conducător al partidului lucru este acelaşi. Există mul lajele existente nu sînt folo snopi în caz de ploi. Centralei termo - electrice
spus oamenilor lucruri arhi cii au reuşit să înţeleagă mai în desfăşurarea -construcţiei te unităţi unde recoltatul s-a site pentru transportul snopi Deva, avind o lungime dc Tunisul
cunoscute sau chiar străine bine conţinutul şi semnifica socialismului", comuniştii din Cu totul greşită este şi prac 4,5 Wm.
lor la arie şi nici o batoză nu
de preocupările lor. Aşa s-a ţia hotârîrilor luate de condu efectuat în proporţii de numai a intrat in lucru. Trebuie a- tica de a se lăsa paiele pe S-a executat un volum
întîmplat in organizaţia de cerea partidului şi statului". 50-60 la sută. Cauzele râmîne- cîmp ptnâ ce creşte miriştea mare de lucrări la moder
bază de la sectorul —180 m Ideea este continuată de to (Continuare In pag. a 2-a) rii în urmă a secerişului se râtat că, în marea majoritate şi apoi prin cosirea miriştii
datoresc folosi i ii incomplete a a cooperativelor agricole trans să fie strinse Calitatea paielor nizarea şoselei naţionale
care
ur
capacităţii de lucru a combi portul griului la arie nu a se depreciazâ sub influenta mează să fie terminată pî alb
Brad-Halmagiu
nelor, cit şi lipsei de mobili început încă. ploilor şi a vîntului. De aceea
zare a forţei de muncă la re Din cele 42 de batoze exis trebuie adunate de urgenţă şî nă la sfîrşitul anului şi la
coltatul manual. Astfel, la co tente în raionul Haţeg, pînă depozitate pentru a se putea asfaltarea şoselei regionale Se intimplă ca un ora5 pe
operativa agricolă din Livadea la data de 30 iulie a.c. nu s-a executa arâţurile. Orâştic-Costeşti. care-l vezi pentru prima oa
o combină recoltează la zi început lucrul cu nici una din Măsurile întreprinse pe
Realizarea acestor sarcini ră* şi pe care încă nu-l'cu
într-un timp cît mai scurt linia organizării superioare noşti bine să-ţi răminăi în
cere o temeinică folosire' a şi eficiente a lucrului, a fo tipărit In memorie prin par-
COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI braţelor de muncă si o con losirii raţionale a utilaje fumurile şi culorile Iul, prin
lor au avut ca rezultat spo
centrare a mijloacelor . ele rirea productivităţii muncii acel ceva care’ ' [l-a., apărut
POPULAR AL REGIUNII HUNEDOARA transport la eliberarea tere cu 6,75 la sută faţă de sar înaintea ochilâr/ .ini primul
moment cind ai pătruns in
nului de snopi
şi paie atît
ziua cît şi noaptea, iar bato cina planificată. Ca urma el. i4_ ^ _
Tn temeiul art. 9 şl 11 din Legea nr. 6/1957 de organi zele să funcţioneze din plin re a fost redusă durata u .Spui Tunis şi iţi aminteşti;
zare şi funcţionare a sfaturilor populare, tot timpul. nor lucrări importante. S-au aerul parfumat, trandafirii
D E C ID E : Pentru a termina cît mai re terminat de construit cu o înfloriţi şi o-şosea albastră,
Articol unic: Sfatul popular al regiunii Hunedoara se pede strînsul recoltei va tre lună mai devreme noile curată, care se întinde de-a
convocă în cea de a X lII-a sesiune ordinară, pentru ziua de bui să se folosească . şi com puncte de e x p l o a t a r e lungul, palmierilor şi panou
. 13 august 1967, orele 9 dimineaţa, cu următoarea ordine binele la treieratul staţionar. D.R.T.A. din Zlatna, Orăş- rilor cu reclame, străzile în
de zî : ■ ■■■'•■ tie şî IIia. cinse cu băieţaşi cu4 ochi ne
1. Raportul Comitetului executiv cu privire la princi $T. CRĂCIUN gri, surizători:
palele concluzii reieşite din desfăşurarea învâţâmîntului' în Dar cel mai adesea,' fiind
anul şcolar 1966/1967 şi măsurile ce s-au luat pentru orga departe, iţi aminteşti de pa
nizarea vacanţei de vară a elevilor şi a deschiderii noului norama ' vechiului oraş arab
an şcolar. •
Preşedinte, 1 secretar,
Bălan Vichente Suciu Coman
Vedere de Ia depoul de locomotive din Simerla. Foto : V. ONOIU
nea, deosebit de clară şl Jus raeliene de pe teritoriile ocu
POLITICA EXTERNĂ A PARTIDULUI tă poziţia adoptată de partid pate şi asigurarea dreptului la
viaţă şi dezvoltare, spre pro
şi guvern, acţiunile întreprin
| — dreptunghiurile albe ale
se pentru reglementarea pe gres a tuturor statelor din a- ■ caselor şi ale zidurilor ce in
cale paşnică a situaţiei din ceastâ parte a lumii. I conjoară curţile, se contopesc
I pe un fond alb compact, sub
Şl GUVERNULUI-UNANIM APROBATĂ Orientul Apropiat, pornind de CORNEL STOICA ■ soarele torid. In acest decor
la ideea rezolvării probleme
lor litigioase pe calea trata vicepreşedinte al I al caselor s e 'proiectează un
tivelor, retragerea trupelor îz- Sfatului popular regional I ghiurile violet-inchis ale um-
- brelor, formele ferestrelor, a
DE OAMENII MUNCII DIN REGIUNE Marele sentiment al răspunderii I runcate intr-o dezordine pi-
I torească, evantaiele pahnte-
Acest haos decorativ
j rilor.
| este accentuat de luminile
Tradiţionala „pîîne şi sare" nale. Aflîndu-mâ în acest timp l minaretelor, de cupolele me
socialist mondial, a unităţii tu a constituit dintotdeauna un printre cei care strîng rodul I cetelor, astfel incit eiemen-
Un document de mare însem turor forţelor antiimperialiste, simbol al ospitalităţii caracte ogoarelor, mi-a fost dat să J lele independente slut îmbi-
apărarea şi consolidarea păcii, ristice poporului nostru. De aud elogii îndreptăţite la a - note de soare într-un mo
dezvoltarea multilaterală a re fapt, noi ne cunoaştem destul dresa politicii externe a parti I zaic monolit şi precis.
nătate teoretică şi practică laţiilor cu toate ţările lumii, de bine trecutul, prezentul şi dului* care porneşte de la pre Cind te afli undeva in ini-
pe baza egalităţii in drepturi,
• ma unui oraş arab, in faţa
a neamestecului în treburile viitorul, voinţa de a ne păs misa că ţărănimea constituie o I ochilor iţi apar numai citeva
tra fiinţa şi neatîrnarea. Dar.
importantă forţă socială şi ac
Retrăiesc sentimentele de fează principialitatea politică, interne ale altor state, a res nu o dată am fost puşi în si ţionează in direcţia dezvoltă B bucăţi mari, contrastante ale
admiraţie, satisfacţie şi mîn- caracterul realist şi umanist al pectării independenţei şî suve tuaţia plăcută, mai ales in ul rii progresiste şî paşnice a Lu i mozaicului orăşenesc: slră-
drie patriotică din zilele dez politicii noastre externe, înal ranităţii naţionale. timii ani, să auzim din însăşi mii contemporane. Un bâtrîn, | duţe întortocheate, cîţiva pe-
baterii în marele sfat al ţării ta răspundere cu care sînt tra In spiritul acestor principi: declaraţiile oaspeţilor străini ţăran cooperator din comuna ■ reţi albi, arcul porţilor, a-
a politicii externe a partidului tate aceste probleme de către se dezvoltă relaţiile noastre cu care ne-au vizitat ţara că os Sintandrei, spunea că această I coperişul purpuriu al mece-
şi statului nostru, aprobată în conducerea partidului şi sta toate ţările socialiste mai mari pitalitatea, hărnicia şi omema, politică este plină de înţelep I telor...
unanimitate de întregul popor tului nostru, grija faţă de vii sau mai mici, mai apropiate vitejia şi dîrzenia fac parte ciune, potrivită cu firea însăşi Ferestrele, sînt acoperite
român. Liniile şi direcţiile torul patriei, fată de soarta în geografic sau mai îndepărtate, din zestrea morală de milenii a poporului român iubitor de I de obloane albastre şi gra-
principale ale politicii parti tregii lumi progresiste, a so cu toate celelalte state ale lu a naţiunii române. După pă pace. mîndru de libertatea ,lui, , tii metalice ajurate, care a-
dului nostru în această pro cialismului şî păcii. mii. Pe această linie se înscriu rerea mea este şi acesta un dornic de a trăi in bună înţe j liniă ca un val unduit dea-
blemă majoră de care se leagă Muncind într-un domeniu cu vizitele numeroase ale condu motiv în plus pentru care po legere nu numai cu vecinii, | supra străzilor pustii. Pe pe-
însăşi viata şi dezvoltarea po largi legături cu oamenii mun cătorilor partidului şi statului litica externă a României so ci şi cu toate popoarele din ■ reţii albi se împrăştie um-
poarelor. sînt cuprinse cu cla cii de diferite categorii, mi-am nostru in diverse ţâri, schim cialiste îşi găseşte tot mai cele p^tru zări ale lumii. Din | brele dantelate ale gratiilor.
ritate şi înţelepciune în expu dat seama şi mai bine cît de burile de delegatudepartid.de mulţi prieteni peste graniţele lanul bogat al politicii noas I La parter aproape că nu se
nerea tovarăşului Nicolae indestructibil se încadrează şi stat. care au dus la dezvolta naţionale. tre internaţionale se desprinde ■ află ferestre. Aici sînt numai
Ceauşescu, document de mare se identifică politica externă rea legăturilor economice, cul Prin .natura muncii pe care sentimentul covirşitor al răs I uşi, uşi permanent închise,
însemnătate teoretică şi prac promovată ‘de partid cu aspi turale, tehnico-ştiinţifice, poli o îndeplinesc, am posibilita punderii partidului şi guver \ misterioase. Vechiul Tunis es-
tică. raţiile poporului nostru, care tice şi diplomatice ale ţârii tea de a cunoaşte bine gîndu- nului nostru pentru soarla na I te de altfel denumit şi „ora-
Fiecare cuvînt, fiecare ideie dîntotdeauna a dorit să tră noastre cu o serie de noi state rîle şi sentimentele curate de ţiunii române, cît şi pentru I şui u şilorN u m ai asupra u-
din raportul tovarăşului iască în linişte şl pace. de pe toate continentele lumii adeziune deplină ale ţărănimii "arta păcii mondiale. J şilor şi a gratiilor rare de la
Nicolae Ceauşescu ca şi din ex Alături de toţi oamenii Consider deosebit de realis le pe plaiurile hunedorene la Executarea arăturilor de vară, imediat după recoltarea ■ ferestre este aţintită fante-
punerile celorlalţi conducători muncii, aprob şi susţin dîrt tă şi justă poziţia luată do oolitica externă a partidului ALEXANDRU ŞULUŢIU cerealelor păioase, constituie o preocupare actuală a coopera 1 zia neobosită a decoratorilor.
ai partidului şî statului nos toată inima această politică, partidul şi statul noslru fai/i <i guvernului nostru. Această preşedintele torilor din Nădâştia Interioară. Lucrarea este realizată de că
tru, pe care am avut fericirea in centrul căreia stă lupta de războiul agresiv dus cI p din adeziune s-a manifestat şi mai Uniunii regionale tre mecanizatorii Vasile Ceau, Nicolae Pâtruţ şi Florian Ho- B. PISMENNÎI
să le ascult cu profund Interes pentru întărirea continuă a u- tele Unite ale Amerîcii în pregnant în timpul lucrărilor a cooperativelor agricole rnescu pe care fotoreporterul nostru Virgil Onoiu t-a surprins (din „Vokrug Sveta")
In oadrul dezbaterilor, relie nitâţil şi coeziunii sistemului Vietnam. Consider, de aseme- sesiunii Marii Adunări Naţio Hunedoara In plină acţiune.
" (Continuare-In pag. a 4-a)