Page 11 - Drumul_socialismului_1967_08

R egional*
H u n p ric a rjţj-lV f*
VIZITA iH TARA NOASTRĂ
- ____ PROtETARI DIN TOATE ŢARttR. DNIŢ1 V A I

A LUI WILLY BRANDT

Joi a sosit în Capitală dr. Monumentul Eroilor Luptei şef adjunct al cabinetului mi­
H. C. Willy Brandt, vicecance­ pentru Libertatea Poporului şi nistrului alacerilor externe, dr.
lar şi ministru al afacerilor ex­ a Patriei, pentru Socialism. Jurgen Ruhfus, purtător de cu­
terne al Republicii Federale a In cursul dupâ-amiezli de vint.
Germaniei, care. la invitaţia joi, vicecancelarul şi ministrul Convorbirile s-au desfăşurat
guvernului Republicii Socialis­ afacerilor externe a Republicii intr-o atmosferă cordială.
La Ministerul Afacerilor Ex­
te România, face o vizită ofi­ Federale a Germaniei, Willy terne a avut loc apoi semnarea
cială in ţara noastră. El este Brandt, a făcut o vizită minis­
însoţit de Erich Stratling. am­ trului afacerilor externe al Re­ Acordului între guvernul Re­
basador extraordinar şi pleni­ publicii Socialiste România, publicii Socialiste România şi
potenţiar al R F. a Germaniei, Corneliu Mânescu. guvernul Republicii Federale a
Germaniei cu privire la cola­
de funcţionari superiori din Cu acest prilej, au avut loc borarea tehnico-economicâ.
Ministerul Afacerilor Externe; convorbiri privind problemele
dr. Haas Rute, şeful Direcţiei relaţiilor dintre cele două sta­ Acordul a fost semnat de
a Il-a Politice, dr Hans Ul- te, posibilităţile de dezvoltare miniştrii afacerilor externe ai
4 PAGINI — 25 BANI celor două state
ANUL XIX. NR. 3916 VINERI 4 AUGUST 1967 rich Wilke, şef adjunct al ca­ in continuare a acestor relaţii Au fost de faţă membrii ce­
binetului ministrului, dr. Jur- pe târîm economic, politic, teh-
gen Ruhfus, purtător de cuvint. nico-ştiinţific etc De aseme-' lor două delegaţii şi alte per­
La sosire, pe aeroportul Bâ- nea. au fost discutate proble­ soane oficiale.
neasa. au fost prezenţi : Petre me actuale ale situaţiei inter­ ★
Creşterea eficienţei Blajovici, vicepreşedinte al naţionale externe, Corneliu Mânescu. a
Seara, ministrul afacerilor
Au participat rr.«mbni celor
Consiliului de Miniştri. Corne-
oferit un dineu in cinstea vi­
p^'lea
liu Mânescu, ministrul aface­
Republicii
rilor externe. Vasile Şandru, două delegaţii. Din Româ­ cecancelarului şi ministru al
Socialiste
adjunct al ministrului afaceri­ nia : Vasile Şandru, ad­ afacerilor externe al R. F. a
economice solicită junct al ministrului comerţu­ externe, Constantin Oancea, ducători de instituţii centrale,
Germaniei Willy Brandt.
junct al ministrului afacerilor
lor externe, Vasile Râuţâ, ad­
Au luat parte miniştri, con­
ambasadorul României in R F.
lui exterior. Constantin Oan-
cea, ambasadorul României în a Germaniei, Mircea Bâlâ- oameni de ştiinţă şi cultură,
R. F. a Germaniei, funcţionări nescu. ambasador, director funcţionai' superiori din M i­
superiori din Ministerul Aface­
îmbunătăţirea mun­ rilor Externe. fă­ rector ad-înterim în M.A.E. re il însoţesc pe oaspetele vest-
în M.A.E.. Vasile Ileasa, di­
nisterul Afacerilor Externe.
Au participat persoanele ca­
Republicii
Din . partea
Fe­
Intr-o scurtă declaraţie
cută la cererea ziariştilor pre­ derale a Germaniei : Erich german.
In timpul dineului. Corneliu
zenţi la aeroport, Willy Brandt Stratling. ambasadorul R. F. Mânescu şi Willy Brandt au
România,
Germaniei
in
a
a mulţumit guvernului român
cii de planificare ra noastră. Totodată, oaspetele dr. Hans Rute. şeful Di­ rostit toasturi.
pentru invitaţia de a vizita ţa­
recţiei a Il-a Politice din
şi-a exprimat convingerea că
schimbul de vederi pe care il M.A.E.. dr. Hans Ulrich Wilke. (Agerpres)
va avea cu partea română va
şi conducere contribui la dezvoltarea rela­ FAPTE DIN ÎNTRECEREA
ţiilor intre cele două state, la
maî buna înţelegere a proble­
melor privind asigurarea păcii
în Europa.
CONCLUZII DUPĂ PRIMUL SEMESTRU Vicecancelarul şi ministrul mulţi alţii cc s-au situat in pri­
afacerilor externe al Republi­ mele rindurt ale întrecerii.
cii Federale a Germaniei, W il­ MINERILOR
In vederea îndeplinirii cu re dc pierderi prin rebuturi şl ly Brandt, a depus joit după-
succes a sarcinilor puse de cheltuieli neproductive ia uni-' Un aspect din oraşul feroviarilor — Simeria. Foto : V. ONOIU amîază o coroană de flori la Criteriu de apreciere
Congresul al IX-lea al Parti­ tfiţile respective a diminuat e­
dului Comunist Român pentru conomiile la preţul de cost şl Desfăşurată pe un cîmp larg, In altă parte a regiunii, alţi
dezvoltarea echilibrată şi în beneficiile deţinute de alte co­ cunrins între Apuseni, Poiana mineri, cei de |a Teliuc au ţi­
ritm susţinut a economiei, o lective de muncă Ruscă, Parîng şi Retezat, rit­ nut şi ei să fie in Irunte. Vic­
. Pierderile care s-au înregis­
importanţă deosebită o are îm­ trat au la bază în principal ANOMALII IN COMERŢUL CU mul viu al întrecerii socialiste tor Marincaş, Zamfir Văduva,
bunătăţirea muncii de planifi­ pe care o desfăşoară minerii Cutcea Cosma, Dumitru Ando-
care şi conducere în cadrul tu­ deficienţe in organizarea pro­ din regiunea noastră este sin­ nc, Teodor Ficuţ, Căşuneanu
turor ramurilor şi unităţilor, ducţiei şi a muncii, nerespec- Valică, cu tovarăşii lor de lu­
pentru gospodărirea cit mai tarea disciplinei tehnice şi teh­ ceea ce este esenţial la ora de tetizat în cifre ce sc fac mesa­ cru, au reuşit să smulgă pă-
judicioasă şi raţională a fon­ nologice, gospodărirea necores­ LEGUME Şl FRUCTE faţă : aprovizionarea cît mai gerii hărniciei şi priceperii lor. miniului mai mult minereu de-
durilor băneşti, mobilizarea punzătoare a fondurilor mate­ bună a pieţelor cu legume şi A intrat în tradiţie ca acum în cît prevedea planul. Numai din
rezervelor de creştere conti­ riale şi băneşti. Toate acestea fructe. pragul sărbătorii lor, oamenii secţiile I şi a lll-a au luat dru­
nuă a producţiei şi acumulă­ au dus la consumuri exagerate ce scot la lumină bogăţiile pă- mul uzinei de preparare mai
rilor. de materii prime şi materiale, Pentru satisfacerea cil mai fost. dar s-a terminat". De prospeţimea produselor se stă Contrast între mult dc 7.500 tone minereu. Şi
In documentele de partid şi cheltuieli de aprovizionare şi deplină a cerinţelor populaţiei exemplu azi am vrut să cum­ foarte slab La unitatea nr. 4 mîntului să tacă bilanţurile aici hărnicia poate fi măsurată
de stat, recente, s-a subliniat transport neeconomicoase. fo­ cu legume şi iructe. au lost păr vinete şi n-am găsit în toa­ (gestionar Gh. Bureţea) ardeii realizărilor. Vom consemna cî­ in tone realizate pe post. Pro­
necesitatea înlăturării pierde­ losirea incompletă a capacită­ luate o serie de măsuri privind tă piaţa*. graşi, morcovii, vinetele, sînt depozit şi piaţă teva fapte despre care bilanţu­ ductivitatea înregistrată pe iu­
rilor băneşti sub orice formă ţilor de producţie, forţă de creşterea producţiei, îmbună­ Elena Cristea — Câlan : vechi, stătute, degradate. rile nu vorbesc. lie întrecea cu 14,83 procentele
şi s-au indicat măsurile ce trn- muncă şi un nivel mai scăzut tăţirea aprovizionării pieţelor .Multe legume sînt de proastă Dialogul cu cumpărătorii; ca­ Dar, sâ râmînem in piaţă, în planificate. Toate plusurile a­
‘ iie luate pentru ca toate în­ al productivităţii muncii. şi deslacerea către consuma­ calitate, aşa cum sînt roşiile, re vin permanent în contact faţa tarabelor. Constatăm, pe dunate dc la începutul anului
treprinderile şi toate produse­ Continua dezvoltare a forţe­ tori. S-a creat astfel posibilita­ castraveţii, varza. Nu e de mi­ cu piaţa, ne-a prilejuit o serie lîngâ cele relatate de interlo­ totalizează mai mult de 25,000.
le să devină rentabile. S-a lor de producţie este indisolu­ tea asigurării unor cantităţi rare câ unii clienţi ocolesc u­ întreagă de constatări care de­ cutorii noştri, lipsa unor alte Pe treptele înalte antitate ce a fost extrasă şi
pus accentul îndeosebi pe re­ bil legată de folosirea unor sporite de produse, din sorti­ nităţile de desfacere şi preferă notă câ lucrătorii din cadrul produse ca: usturoi, morcovi, rimisă spre înnobilare prepa-
ducerea consumurilor specifi­ forme noi, perfecţionate de or­ mente variate, ceea ce consti­ sâ cumpere de la producătorii întreprinderii regionale, a ofi­ ardei graşi, castraveţi pentru atorilor de către minerii Te-
ce de materii prime şi mate­ ganizare şi conducere a pro­ tuie un fapt pozitiv în comer­ individuali". ciilor raionale şi orăşeneşti, u- murat, prune, piersici, caise. ale productivităţii iuculur.
riale, înlocuirea acestora cu u­ ducţiei şi a muncii Cu cit este ţul cu legume şi fructe. Cu toa­ Victoria Vereş — Sebeş : „In nilâţilor de valorificare a le­ In unele unităţi acestea sînt
nele mai ieftine (fără a dăuna mai înalt gradul de dotare te acestea, pieţele nu sint bine oraşul nostru aprovizionarea gumelor şi fructelor nu au tă­ mostre rare
La Barza s-a vorbit şi se
calităţii produselor), lichidarea tehnică cu atît este mai mare aprovizionate, se fac simţite cu fructe e o problemă. Sînt cut totul pentru ca produsele Este inexplicabil faptul câ maj vorbeşte încă despre fap­
rebuturilor etc. Din rezultate­ volumul producţiei, este mai goluri, anomalii în activitatea zile la rînd cînd nu găseşti un sâ ajungă la consumatori cît multe din sortimentele care tul că sfera noţiunii de produc­
le economico-financiarc obţi­ complexă activitatea de orga­ factorilor care răspund de a- mâr, o pară Sâ nu mai vor­ mai operativ, mai proaspete, lipsesc pe piaţă se găsesc în tivitate a muncii trebuie lărgi­ NORVEGIA -
nute în primul semestru ni a­ nizare, precum şi influenţa sa ceastâ problemă. bim de piersici, prune, aşa cum în sortimentele cerule, şi de ca­ N TÎRCOB tă, că ea trebuie să cuprindă
nului rezultă că in unităţile asupra eficienţei economice a O serie de deficiente mani­ e cazul şi azi, cînd produsele litate corespunzătoare. Se în­ GH. JURCA______ un clement nou, acela at cali­
regiunii noastre, in aceste di­ Întreprinderii. festate in această direcţie au respective, cu excepţia mere­ tocmesc ţficni multe situaţii, tăţii. S-au făcut studii, experi­
recţii mai sîat Încă multe de­ In economia socialistă pier­ fost evidenţiate cu prilejul vi­ lor. în cursul dimineţii au lipsit grafice, scăpindu-se din vedere (Continuare In pag. a 2 a) mentări şi s-a ajuns la o nouă TARA
ficienţe. Numai aşa se expli­ derile rezultate din activita­ zitării, în ziua de 2 august a c., cu desâvîrşire". formă de salarizare care ia în
că faptul că în industrie, pe tea unei întreprinderi sînt în­ a mai multor unităţi aparţină­ Geta Dumitrache — Alba lu- caicul şi producţia de minereu
ansamblul regiunii, in această totdeauna pierderi pentru e- toare oficiului de valorificare lia: „Nu pricep care e cauza.câ şi calitatea acestuia Acum mi­
perioadă, s-au înregistrat pier­ conomîa naţională Ele reduc a legumelor şi fructelor, depo­ la unele magazine din Alba Cum se poale ajunge la „Strei" nerii sînt preocupaţi nu numai FIORDURILOR
deri prin rebuturi şi cheltuieli volumul proprietăţii întregu­ zite şi unităţi producătoare din Iulia nu sînt roşii cînd geme de realizarea tonajului plani­
neproductive în valoare de mi­ lui popor, frînează dezvoltarea oraşele Deva, Hunedoara, Că- păinînlnl de ele. Cred câ exis­ Rîul Şirei a devenit un Din autogara Deva Ia riul ficat, ci şi de alegerea cit mai
lioane de lei. Ponderea cen planificată a economiei şi duc, lan. Alba Iulia, Sebeş, Orâştie. tă multă .delăsare şi nepăsare minunat loc de agrement Strei autobuzul pleacă la atentă a sterilului vizibil Re­ Ţara miilor de fiorduri,
mai mare o deline Combinatul în final, la unele disproporţii. Dialog cu con­ clin partea acelora care trebuie In fiecare duminică nu­ orele 7,8,9,10,11 şi 12. îar zultatul ? A avut de cîştigat a- (ara fiordurilor reci — a$n
sâ se preocupe de aproviziona­
siderurgic Hunedoara cu Un exemplu pe rare-1 putem re Caz concret c magazinul nr. meroşi oameni oi muncii de la riul Strei la Deva la tit productivitatea fizică, cît şi este denumită Norvegia. Şi,
,¥(.021.000 lei, Combinatul car­ intîlni în multe unităţi din re­ 2. unde la ora 1G ni s-a răspuns din Deva, Simeria şî din orele 17, 17,30, 18. 18,30 şi cea valorică, indicatori Ia care înlr-adevăr, aici se intilnesc
bonifer Valea Jiului cu giunea noastră ni-1 oferă ne- sumatorii că responsabilul Octavian Zgî- localităţile din împrejurimi 19. Cei care preferă să in- în luna iulie sarcinile au fost mii de fiorduri reci. Apele
fi. 129 000 lei. Fabrica de pro­ respectarea termenului de în­ ra e plecat la depozit după işî petrec aici minunate cli­ tîrzie mai mult sc pot îna­ realizate în proporţie dc 113,1 lor întunecate, stincile lor
duse refractare Alba Iulia cu cărcare şi descărcare a mij- Redăm la început cîteva pă­ marfă Mă întreb : asta e ora pe de destindere. Din ini­ poia spre Deva cu auto­ şi respectiv 115.6 la sută. cenuşii îţi evocă dramele
2 920.000 lei, întreprinderea reri : cea mai potrivită pentru apro­ ţiativa conducerii Autoba­ buzele care fac cursa Sibiu- La aceste rezultate au sub­ pline de nelinişte şi mister
minieră Hunedoara cu 1.948.000 ION CODREA Ana Crileanu — Hunedoara: vizionare ?". zei Deva, transportul se Deva şi Cluj-Dcva la orele scris şi minerii din echipele ale lui Ibsen, nemuritoarele
lei. Uzina „Victoria* Câlan cu directorul Direcţiei regionale .Sînt o clientă permanentă a Mana Stănilă — Deva : „Con­ face cu ajutorul autobuzelor. 19,13 şi respectiv 20,30. melodii ale lui Grieg...
1.945.00Q lei şi unităţile foresti­ de statistică pieţij. Dese sînt cazurile cind sider că în ceea ce priveşte conduse de Constantin Hor,şa. Siluată in partea de vest
ere cu 1 789.000 lei. auzim de la gestionari mereu Nicolae Vădan, Petru Irimie şi j i de nord a Peninsulei
Existenta acestui volum ma­ (Continuare in pag. a 3-a) acelaşi răspuns : .nu avem", .a Scandinave, Norvegia ocupă
o suprafaţă de 32/ 219 kmp,
Lucrarea principală care se iar ca populaţie este una din
berarea terenului esle arătura DE CE EXISTA UN DECALAJ mărîud 3 TIO 000 locuitori,
ţările mici ale Europei, nu-
impune a se executa imediat
după ridicarea recoltei şi eli­
Din peisajul nou al regiunii de vară. Necesitatea efectuării inclusiv 20 000 laponi, care
trăiesc in regiunile din ex­
acestei lucrări se desprinde şi
din sporurile de recoltă obţi­
nute acolo un ie arâlura de aşa mare Intre recoltat
toamnă a fost precedată de o PE TOT
arătură de vară, spor care se
ridică pînă la 860 kg grîu la G LO BU 1
hectar. Premisele uud recolte
bogate în anul viitor depind $1 EFECTUAREA ARĂTURILOR
de un complex de măsuri a­
grotehnice dintre care arătura tremul nord al peninsulei.
de vară are un ro! deosebit, operatori cît şî de către meca­ Cea mai mare parte, a te­
ea contribuind . la creşterea nizatori. »;Am fost nevoiţi să întreru- sele de balotat să lucreze la ritoriului este ocupată de
cantităţii de nitrati şi pâstivi­ pem transportul snopilor la a­ Roşia de Secaş. dar din învoi­ Alpii Scandinavici. Versan­
rea apei în sol. Iatn pentru ce rie şi să trecem ia recoltatul rea tov. ing. Presler, tracto­ tul lor vestic coboară abrupt
este necesar ca imediat după Aşteptăm... manual vă2înd câ nu ne pu­ riştii au plecai arasn, iar uti­ spre mare, formind un ţărm
evacuarea paielor din ta riale tem bizui pe combine" — ne-a lajele au stat o zi întreagă ne- înalt, crestat de fiorduri.
să se treacă de urgentă la e­ Al doilea popas l-am făcut declarat Gheorghe Popa, pre­ fojosile. Acestea se intilnesc. pe în­
fectuarea arăturilor,, iar acolo -la cooperativa1 agricolă . din şedintele cooperativei Râminerea în urma la exe­ treaga coastă a Norvegiei,
unde nu există posibilităţi de Deal. Aici, alături de mecani­ Şî la cooperativa din Vin- cutarea arăturilor ro datorea­ lungă de 2. 650 km t şi atrag
a transporta operativ paiele zatori, am întîlnit şi pe tova­ gard trei combine erau „pe ză faptului că Iractoarele sînt in fiecare, an milioane de
la fermele de animale, să fie răşul inginer V. Albu. butuci", aşteptînd să fie repa­ ocupate cu recoltatul, iar la turişti din lumea întreagă.
depozitate în mod provizoriu — Cum staţi cu transportul rate, dar cei chemaţi lipseau eliberarea terenului nu sfiit Cel mai mare fiord din
la marginea parcelei pentru a paielor din cîinp, tovarăşe in­ de la datorie. Acestor aspecle antrenate suficiente braţe de Norvegia este Sognefjord,
crea front de lucru tractoare­ giner ? li se mai adaugă şi lipsa de muncă, unităţile lâsînd totul în lungime de 200 km. Ma*
lor. ‘ — Pînă acum nu am trans­ îndrumare şi control din pe seama balotierelor care nu rea s-a strecurat aici prin
portat nimic. Aşteptăm sâ ne partea S.M.T.-utui. Inginerul crăpături săpate în munţi
Care este situaţia arăturilor pot satisface necesarul. De a­
de vară în raionul Sebeş ? sosească presele de balotat Presler Richard, de la S.M.T. ceea va trebui ca pc măsură pînă aproape de inima ţării.
Pînă la data de 1 august.ac. Era vorba că vin a:v... dar încă Miercurea, care răspunde de ce forjele manuale şi mecani­ Oricit de zbuciumată ar fi
nu au sosit.
.
din suprafaţa de lC.3f.5 hecta­ aceste unităţi, nu este o în- ce râmîn disponibile de la re­ marca, oglinda lucie a apei
re recoltate paiele au fost — Dar cu arăturile ? tîmplare câ nu se află x la da­ coltat sâ fie dirijate la trans­ fiordului rămîne calmă. Da­
transportate de pe numai 1.280 — Am început sâ arăm prin­ torie. In ultimul timp prezen­ portul paielor- şî executarea torită Golfstreamulvi, apa
ha. iar arăturile de vară au tre clăi, iar de astâ2' vom ta lui este tot mai rar semna- fără întîrziere a arăturilor. nu îngheaţă nici In timpul
fost efectuate pe 1,203 ha. transporta orzul la arii şi vom lalâ în acest sector. Duminica iernii.
Deci,'un decalaj foarte mare putea continua arăturile. trecută era planificat ca pre­ ŞT CRĂCIUN Aproape un sfert din su­
Intre recoltat şi pregătirea te­ prafaţa ţării este acoperită
renului. Combine obosite de păduri, in special de co­
nifere. fn nord şi in regiu­
In pas cu recoltatul şi mecanizatori nile înalte creşte o vegeta­
ţie de tundră. Subsolul este
bogat in zăcăminte de mine­
restanţieri reu dc fier, pirită, ilmenit
La cooperativa agricolă din şi molibden.
Ohaba am întîlnit o bună or­ la reparaţii Norvegienii se mtn drese
ganizare a muncii. întreg pro­ că sinţ urmaşii triburilor
cesul tehnologic este un flux La cooperativa agricolă din germano-vikinge care au lo­
neîntrerupt in care 38 atelaje Secâşel imaginea înregistrată cuit in vremurile trecute pe
şi 2 remorci deservite de pes­ a defavorizat pe mecanizatori aceste meleaguri, cutezători
te 340 cooperatori încărca1^. Din cele 4 combine existente 3 navigatori care au brăzdat
- transportau şi depozilau sno­ erau în lucru, după ce suferi­ cu o mie de ani in urmă
pii în trei arii consecutiv» Cu seră şi ele unele „operaţii" cu­ mările reci ale Nordului.
toate că s-a recolta? nurr.ni rente iar a patra sţâ'ea din Norvegia s-a format ca
manual, această unilato a fost ziua precedentă, în aşteptarea slat ne In sil r şi tul secolului al
prima din raion care a înche­ atelierului mobil. IX- lca, iar în secolul al
iat secerişul, iar o dată cu tă­ — Sînt de fier. dar se mai X- lca norvegienii au trecut
ierea ultimelor lanuri s-a în­ delectează şi ele, se scuză unul la creştinism. După anul
ceput transportul snopilor la dintre traclorişti. 1V\0, Norvegia a intrat în
arii şî efectuarea arăturilor. .— Des, sau din cînd în cind? componenţa statului danez,
Pînă în ziua de 1 august ac. Răspunsul l-om aflat' la iar după fnfrîngerea Dane­
Şoseaua ce Isaqc centru! administrativ a! re­ crări de artă. Printre acestea viaductul dc la griul a - fost transportat de pe punclul de cîntârire In ziua marcei în războiul anglo-da-
giunii llunedoura de bazinul catboniler al Vdii Crivadia— din lologralie — cel mai înalt via- mai bine de 110 hectare din precedentă cele 4 combine au nez din 1808-1814, ea a că­
jiului li olerd călătorului pe cei 129 kilometri dud rutier din (ard, îmbinare armonioasă a în­ cele 438 recoltate, iru arături realizat împreună 13 tone de zui sub dominaţia Suediei.
peisaje de n tară frumuseţe. drăznelii soluţiei tehnice şi priceperii construc­ s-au efectuat pe circa 95 hec­ dimineala şi pînă seara. Exact In ciuda repetatelor încer­
De la bordul maşinii Insd tabloul montan nu torilor, completează peisajul ce bdovd/dşeş/e tare Ceea ce-i caracteristic aici rit au realizat duminică în 5 cări, soldate prin răscoale
poate li admirat In loafă mărefia lui. Construc­ şoseaua printre sllncile colcaroase. este mobilizarea mare a oa­ ore. Cu un astfel de ritm nu-i „OPERATIVITATE" sîrgeroase, norvegienii nu
torii au neiezit drumul peste slîncil* şl văile T ex t: S. POP menilor la lucru şi folosirea de mirare de ce se înlîrzîe — Gîndîţi-vâ bine, tovarăşi! In maximum o lună. să gă­ J au reuşit să scape de doml-
Baniţei sau Peşterii Bolii, dorind adevărate Foto : f. TEREK zilei de muncă dm zori şi pî- recoltatul şi efectuarea arătu­ siţi o soluţie pentru transportarea paielor balotate de pc
nă-n seară, atît de către co- rilor. cîmp. _ (Continuare in pag. a 4-a)