Page 12 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3916
CABANELE DIN REGIUNE aprobat de forurile competen
ţe, care
urmează a fi pus în
aplicare în aceste zile. Est9
vorba de înfiinţarea de bu
cătării la toate cabanele, a
menajarea unor magazii co
SĂ FIE GAZDE OSPITALIERE! respunzătoare, gheţării natu
rale, precum şî dotarea cu fri
gidere acolo unde există re
ţea electrică, asigurarea unei
curăţenii exemplare în ca
Oricine a vizitat regiunea banlerii, majoritatea lor, au erl Lucrul cel mai neplăcut bane, bucătării şi în împreju
Hunedoara a rămas plăcut manifestat mai multă preocu însă este acela că la o serie rimile cabanelor, dotarea *-
impresionat de neasemuitele pare, in primul rînd, pentru de cabane turistul ia primul cestora cu articole de arti
frumuseţi naturale existente asigurarea unei mese calde contact cu anexele gospodă zanat, cărţi poştale, Ilustrate
aproape la tot pasul. E su şl a condiţiilor necesare de reşti ale cabanierului, maldă cu specific local, medica
ficient doar să amintim în- odihnă după parcurgerea po re de ambalaje aruncate in mente, organizarea unor tabe
cintâtoarele privelişti oferite tecilor din masiv. Bine se sim dezordine. Simţul gospodă re de corturi, completarea
de masivele Retezat şi Parîn- te turistul la cabanele Pietrele, resc lipseşte aproape cu de marcajelor turistice etc.
gul, de munţii Sebeşului şi Cîmpul lui Neag, Gura Ape5, săvârşire. Pe unii cabanieri, Este necesar ea inspecţia
Orâştiei ca şi de împrejuri Baleia şi altele unde se pre dintr-o greşită înţelegere sau comercială de stat şi inspec
mile oraşelor Haţeg, Deva, pară mîncare caldă. Dar dacă comoditate, nu-i interesează ţia sanitară să fie mai pre
Petroşani, Hunedoara. In a- mergi la cabanele Prislop, exteriorul cabanei. Eî nu ţîn zente la cabane şl să la mă
ccste zile de vară pot fi în- Obîrşia Lotrului, Şurianu, cont de faptul că turiştii v ii suri imediate acolo unde şi
tilniţi aici sute de turişti ro Voievodul, Buta, Vulcan, Cos- să se re creeze, nu să vadă constată nereguli.
mâni şi străini petrecindu-şl teşti, găseşti bufet rece. Şi a- gospodării anexe, personale, In încheierea acestor scurta
în mod plăcut concediul de ceastâ situaţie dăinuie de ani complet necorespunzâtonre Se constatări considerăm că esta
odihnă. de zile, pi oducînd nemulţumiri. constată, de asemenea, că bu oportun să atragem atenţia
Cum este şi firesc, turiştii Dar şi acolo unde se prepară nurile cabanelor sînt lăsate să acelor excursionişti care merg
se opresc pentru a servi masa mîncare caldă, cu excepţia ca se degradeze fără a se lu i la cabane pentru a organiza
şi a se odihni la cabanele banelor Cîmpul lui Neag, Pie măsurile necesare. Sînt multe diferite chefuri, conturbînd li
care aparţin de I.R.B C. Per trele, Rusu şi Baleia se merge uşi fără chel, minere lipsă, niştea. Se ştie că turiştii vin
sonalul de la cabane are po pe meniuri tip, ciorbă de faso geamuri sparte, magazii ne la cabane să se odihneasrâ
sibilitatea prin ospitalitatea de le sau cartofi şi grătare. Slabă văruite. nu să fie deranjaţi, cum de
care trebuie să dea dovadă preocupare există pentru pre Desigur că acestea sînt doar obicei se intimplâ
să contribuie la destinderea gătirea unor mîneâruri speci cîteva din deficientele ce exis Conducerea întreprinderii re
turistului, la crearea unei fice. tă la multe cabane din re gionale balneo-climaterice Hu
ambiante dintre cele mai plă Un alt aspect asupra căruia giunea Hunedoara. Ele au fost nedoara—Deva, toti cabanierii,
cute. Se achită cabanierii de trebuie reflectat cu toată răs supuse dezbaterilor cu scopul au datoria să facă totul pen
aceste sarcini ? punderea este modul de servi ca, acum în plin sezon turis tru ca turistul să plece din re
Adevărul a fost scos încă re a masei. De multe ori per tic, să fie luate măsuri ur giunea noastră cu cele mai bu
o dată la iveală cu ocazia unei sonalul cabanelor poate fi vă gente pentru înlăturarea lor. ne impresii, sâ vină din nou cu
discuţii la care au participat zut fără halate, cu îmbrăcă De fapt conducerea I.RBC multă plăcere.
toţi cabanierii şi responsabilii minte neîngrijită, neospitaii- a întocmit un plan de măsuri, V. ALBU
— Cînd vom fi şi noi artişti., Foto : N. MOLDOVEANU întreprinderii balneoclimate
rice din regiune. Ar fi ne
drept dacă s-ar spune că nu
a existat preocupare pentru ca
turistul să se simtă bine. Ca- Ce nu ştie toată lumea
FOIOCRITICA De vo rb ă
ARBORI mai intense decît aceea de !a şoldului şi abdomenului şl duo
în
care s-a plecat, obţinîndu-se
la obosi rea lor mai ales
R f l B f
■ B
cu cim ons F I Ş I E R PIETRIFICAŢI astfel o fotografie clară. partea dreaptă,
In Extremul Orient sovietic
in regiunea Primorie au fost COMPLEX HOTELIER ELEMENTE TRANSURA-
NICE STABILE
descoperiţi recent arbori pie PE 40 DE HA.
La redacţia ziarului nostru năvit gestionarul. Am primit Partea leului trificaţi avind vîrsta de cîte Arhitecţi bulgari au elabo La Universitatea Rochester
au sosit citeva scrisori în care asigurarea că in citeva zile bu va milioane de ani, care şi-au rat un plan de creare a unei s-a emis ipoteza referitoare la
se relatează anumite aspecte fetul va fi deschis fiind găsit La drept vorbind, funcţia păstrat intacte ramurile şi staţiuni climaterice moderne existenta unor elemente ex
de la diferite întreceri spor un alt gestionar. pe care o îndeplinea Romu- frunzele. După cum au stabi în apropiere de Burgas. pe li trem de grele, cu perioada de
tive. Printre acestea se află şi Am primit răspunsul Comi lus Băcăinţan era destul de lit specialiştii^ arborii respec toralul Mării Negre. Comple in.jumâtâţire de sute de ani.
cele trimise de tovarăşul Im- tetului executiv al Sfatului im portantă: responsabil al tivi au pierit în timpul erup xul de hoteluri, care se va în Cercetările efectuate pînă în
ling Jacob. „Vă anunţăm pe a popular raional Haţeg pe mar brutăriei nr. 37 din Vulcan. ţiei unui vulcan, care a aco tinde pe o suprafaţă de 40 de prezent arată că cu cît este
ceastă cale că ia Vulcan a ginea sesizării făcute de Şo- In această calitate avea da perit pădurea cu un strat de hectare, va avea 5.000 de lo mal mare numărul atomic al
vem corespondent permanent lingâ loan din comuna Baru toria să ofere consumatori cenuşă gros de 30 metri. curi, dintre care C0 la sulă elementului (pînâ la o anumi
şi că cele mai importante ma Mare In răspuns se arată lor sortimente de panifica tă limită), cu atît el este mal
nifestări sportive ne sînt printre altele: „In urma cer ţie de cea mai bună cali CEL MAI LUNG BLOC vor găzdui turişti în cursul în puţin stabil.
transmise telefonic. Trimitînd cetărilor întreprinse de către tate, lucru ce-l reuşea de tregului an Proiectul preve
aspectele prin poştă ele ajung organele de resort a reieşit că multe ori. Dar mai erau unit DIN R. D. GERMANA de amenajarea unui complex S-au calculat perioadele de
tîrziu, pierzîndu-şi actualita cele sesizate sînt reale. In pe cetăţeni care aduceau pline terapeutic de băi de nămol, înjumâtăţire ale elementelor
construirea unei săli de con
tea". rioada 1-15 iunie ac., becurile la copt şi pentru acest servi In oraşul Halle au fost ter certe şi spectacole teatrale, a de la 109 la 126 şi s-a stabi
lit că în acest interval de nu
Intr-o însemnare apărută nu de la iluminatul public din ciu plăteau o anumită taxă. minate lucrările de montaj la unei largi reţele de clădiri co mere atomice există anum.N
de mult, tovarăşe C. Gabricl, satele Petros şî Valea Munce- Cum era şi liresc, ei se pre cel mai lung bloc de locuinţe merciale şi de divertisment, zone în care elementele au pe
arătam că dezlegările la cu lului nu au fost aprinse da zentau la responsabilul bru din Republica Democrată Ger terenuri sportive, bazine aco rioade de înjumâtăţire foarte
vintele încrucişate apar în torită faptului că cetăţeanul tăriei. Romulus Băcăinţan mană Clădirea are o lungime perite etc. mari.
ziar, după cuir. de fapt cre care a fost stabilit să facă a s-a gindit insă că aceşti bani de 385 de metri şi este alcă
dem că ati remarcat. Şi cea cest lucru a neglijat pe mot:v pot fi folosiţi în interes per tuită din 23.000 de elemente OBOSEALA CONDUCĂTORI- LABORATOR CHIMIC
laltă rezolvare a dv. este co că nu i s-au satisfăcut anumi sonal. Cum 7 Nu aplica bo cu o greutate totală de 100.000
rectă. te pretenţii. S-a iuat măsura nuri pe plinea adusă la tone. In cele zece etaje ale ci LOR DE AUTOVEHICULE DE BUZUNAR
Ne scrieţi tovarăşe loan Luţ ca aprinderea şi stingerea be copt, insuşindu-şi, cum se vor locui aproximativ 2.000 de TROVOACA APENDICITA
că în satul Bretea Română s-a curilor pentru iluminatul pu spune, partea leului. Cind a persoane. Clădirea va avea o In laboratoarele de cerce
dat în folosinţă un magazin blic să se facă de câlre un alt lost descoperit, brutarul s-a creşâ pentru copii cu 1G0 de FALSA tări ştiinţifice ale companiei
modern, bine utilat. La inau- celătean, care nu are nici o făcut alb ca... făina. locuri, iar pe acoperiş va fi „Weslinghouse" din Piltsburg
■-g urarea- lui o-fost.-o. adevăra pretenţie, pe nume loan Santa, Tribunalul popular al o- amenajată o grădină. După cum au descoperit me (S.U.A.) a fost elaborat un pro
tă sărbătoare. Există totuşi un pensionar". . J|* A roşului Petroşani însă a apli dicii britanici, numeroase ca cedeu care permite stabilirea
•necaz şi-anume.câ, magazinul O veste bună am primit din cat legea, condamnlndu-l pe METODA DE REPRODUCERE ruri aparente de apendicită, foarte rapidă a gradului de
nu este racordat la reţeaua c- partea conducerii IR ETI. Ni Romulus Băcăinţan la cinci care se manifestă ]<? conducă impuritate a apei. Aparatura
Asigurarea transportatul !n însoţim textul de fală cu o lectrică aflată, de altfel, foar se comunică : „La adresa dum luni închisoare corcclională. A FOTOGRAFIILOR VECHI torii auto. se datoresc oboselii pentru analiză, de dimensiuni
comun de la grupul de la imagine care vorbeşte de la te aproape. Propuneţi ca neavoastră din 10 iulie a c. muşchilor stomacului. reduse, se compune din plăci
minoare Peştiş In oraşul Hu sine despre cele spuse. Reve I R.EH. să urgenteze branşa- privind punerea în funcţiune Cauza principală este pozi de material plasth cu dimen
Institute*
La „Smithsonian
nedoara, a lost ţinta mai mul nim asupra acestui aspect cu rea Ja linia de joasă tensiune a postului de transformare din Un om din Washington s-a pus la ţia greşită a comenzilor la u siunea de 6,25x10 cm. Fiecare
tor articole critice apărute In convingerea că cel puţin In Sîntem convinşi că veţi primi comuna 11ia vă facem cunos nele autovehicule, aşa că con din aceste plăci stabileşte dacă
ziarul nostru. Realmente Insă ceasul al unsprezecelea cel sprijinul necesar. cut cS lucrările au fost termi punct o nouă metodă de re ducătorul nu-şi poale îndrep apa conţine o anumită sub
lucrurile nu s-au schimbat de In cauză vot pune la puncl strîngător producere a fotografiilor vechi ta genunchii, Pentru comanda stanţă care s-o facă nepotabi-
loc. La ieşirea din schimb na mecanismul transportului in Tovarăşe Florian Jurca! Am nate şi recepţionate în data şi foarte uzate. Fotografia sau pedalelor, el este silit să-şi lâ. Pentru aceasta este sufici
vetiştii oleră acelaşi tablou comun, care lunctionează de luat legătura cu conducerea de 26 iulie 1967. După înlă Fiecare cetăţean se stră clişeul de reprodus sînt intro mişte picioarele, folosind şol entă înmuierea plăcii în ap:.
duse într-un reactor nuclear,
neplăcut al aglomeraţiei, In- reglat de multă vreme. Cetă U R C C Sebeş per.tru a cere turarea micilor deficiente sem duieşte să facă gospodăria unde sînt bombardate cu neu durile şi muşchii abdominali Culoarea ei se va schimba i
ghesuindu-sc pentru a ocupa ţenii ce tac zilnic această na părerea în legătură cu sesiza nalate de comisia de recepţie lui cit mal prosperă. Din troni. Aceste particule atrag în loc de glezne. Această pozi mediat dacă apa conţine sub
un loc In putinele autobuze ce rea făcută de dv. Ni s-a spus postul de transformare va fi ceea ce ciştigă prin muncă după sine schimbări in sub ţie greşită faţă de pedale se stanţe toxice.
Ic sînt puse la dispoziţie de vetă nu mal cred In promisi că într-adevâr bufetul a fost cinstită cumpără o serie de stanţele care formează imagi Intîlneşte la multe maşini de Astfel, dacă apa conţine
către I.G.O. Hunedoara. uni. Şi, pe bună dreptate. închis din cauză că s-a îmbol pus in funcţiune". obiecte necesare. Rentea Vă
zul se numără printre acei nea fotografică : argintul cre mic Iiiraj Uneori aceasta se chiar şi 20 de milionimi de ar-
oameni strlngători, cu o sin ează un izotop radioactiv be întîmplâ şi la camioane şi au sen, placa albă va deveni gal
gură diferenţă. Lui ii plă ta, a cărui viaţă nu este de tobuze, cînd scaunul şoferului benă sau roşie.
cea să aducă acasă o serie cît de cîteva minute După a- este prea apropiat de pedale. Reactivii chimici necesari
de obiecte care nu-l costau ceastâ operaţie, fotografia sau Acelaşi lucru se intîmplă cînd pentru acest scop se gâsese în
nimic. Profiţind de faptul clişeul sînt puse în contact cu acceleratorul şi frlna de pi plăcile respective. File conţin
că este Şofer la Fabrica o placă negativă cu o granu- cior sînt situate Ja o distanţă chiar şi reactivi cace încăl
chimică Orăştie lua, fără să laţie foarte fină. Razele beta prea mare de şofer. Mişcările zesc placa pînâ la temperatu
fie văzut, aproape tot te-i determină aici crearea unei piciorului necesită în acest caz ra impusă de condiţiile de a-
cădea în mină. La un mo alte imagini argintate, mult folosirea excesivă a muşchilor nalizâ.
ment dat s-au găsit la el
(Urmare din pag. 1) J fac comenzile şi nu ridică la verde din 2.200, 468 kg cartofi şi fructe. Ele sînt suficiente piatră de polizor, rulmenţi,
timp mărfurile, cantităţi în din 4.000 etc. Restanţierele la insă pentru a dovedi că cei alezor, curea trapezoldală
semnate de produse se alterea predarea produselor sînt ce răspund de acest Impor etc. Toate acestea înseamnă
cantităţi chiar foarte mari in ză în stoc, negâsindu-şi nici o C.A.P. din Romos, Beriu, Au tant resort de activitate pri
depozite. Aşa e cazul roşiilor valorificare Aşa, de exemplu, rel Vlaicu, Balomir, Bobîl- vesc cu insuficient interes furt din avutul obştesc pen
la Alba Iulia. In unităţile de la depozitul din Sebeş stăteau na. Vinerea, Turdaş şi altele. rezolvarea sarcinilor încre tru care legea nu iartă.
desfacere fie că lipseau total, aruncate peste 5 tone de roşii Conducerile unor unităţi co dinţate. Preocuparea lor
1 ie că se găseau in cantităţi şi varză. Şi aici, după cum operatiste au concepţii stranii pentru buna aprovizionaro S-a întîmplat
mici şi de calitate slabă. Fâcind ne spunea tovarăşul Gligor despre achitarea la timp â obli cu legume şi fructe, in can
o vizită la depozit, am rămas Munteanu, merceolog cu des gaţiilor contractuale, manifes tităţi suficiente şi de calita
stupefiaţi. Aici stăteau peste facerea, se simte nevoia unei tând indolenţă, lipsă de răspun te corespunzătoare, lasă în primăvară
20.000 de kg roşii. Care să fie dirijări şi folosiri mai judicioa dere faţă de organizarea judi mult de dorit. In majorita
cauza? Tovarăşul Oanâ Roman, se a autocamioanelor. Ca dova cioasă a recoltării şi valorifică tea cazurilor se pune pe ■
şeful depozitului, ne-a spus : dă, la ora 19 nu se ştia cînd şi rii legumelor. La Vinerea, spre prim plan întocmirea de si- I Dăduse bine coiful Ierbii.
— Nu putem şti ce lipseşte cu ce mijloace se va face apro exemplu, preşedintele coopera luaţii, rapoarte, planuri şi J| Totuşi animalele erau hrănite
din magazine. Gestionarii tre vizionarea magazinelor pentru tivei agricole a motivat orga a ltc lu rlii, fără a se desîâ- din recolta anului trecut. Toc
buie să se intereseze, să facă a doua zi. Cazul nu mai necesi nelor O.R.V.LF. că nu poate şura o muncă concretă, e- mai acum Vă/ean Vizante din
din timp comenzi. tă comentarii. respecta graficele de livrare licacc, să se urmărească pe comuna Demsuş, era pus In
O situaţie asemănătoare am deoarece pe el nu-1 interesea teren în mijlocul cumpără încurcătură. Nu mal avea lin.
intilnit şi la Hunedoara. ză decît aspectul cantitativ, torilor şi al producătorilor Dar el, Vizante, om descurcă
Cumpărătorii căutau pe piaţă, Preţuri şi ... fapt pentru care întirzie re care sînt cerinţele pieţii Şi reţ, ştiind că la C A P. din lo
castraveţi, prune şi primeau coltarea castraveţilor pînâ ce posibilităţile de acoperire a calitate se găsesc . asemenea
răspunsuri negative. La depo aceştia voi mai spori în greu lor. _ lura/e a holărit să împrumute
zitul central aceste produse se preţuri tate (!). Sc aşteaptă ca anomaliile I de aici. Şi aşa a lăcul. Iar ca
găseau din abundenţă. In le Uimeşte şi situaţia întîlnitâ semnalate să fie grabnic în- I sd se ajungă a lural o claie
gătură cu aceasta tovarăşul Ion la cooperativa agricolă din lăturate, să fie astupate go- ■ întreagă. Hoţul Insă a fost des
Popa. directorul 0.0 V.L F. Hu Stabilirea judicioasă a pre Bobilna. Aici se practică pro coperit şi condamnat de Tri
nedoara, ne-a relatat : ţurilor de vinzare are o mare Iurile în aprovizionare şi I bunalul popular al raionului
importanţă in desfăşurarea co cedeul autoservirii. Cetăţenii ca desfacere, astfel fncît co- ■ Hafcg la trei luni închisoare
— Intîmpinâm mari greutăţi merţului cu legume şi fructe. re doresc să-şi cumpere legu merţul cu legume şi fructe ■
în aprovizionarea pieţii, in pri Din păcate însă, în această pri me, le recoltează direct din să satisfacă pe deplin cerln- | corecţională.
mul rind datorită lipsei mijloa vinţă există numeroase defici grădină, plătindu-le pe urmă. Pe aeroportul Gatwick, în apropiere de Londra a avut loc îborul demonstrativ al eli
celor de transport. Două dintre enţe. La unitatea nr. 1 din Hu Astfel unitatea nu-şi poate fele masei largi de cumpă- » Fişe Întocmite de copterului sovietic „MI-10" care are o mare capacitate de încărcare şi o dirijare simplă.
maşini sînt pe butuci, iar auto nedoara, am intilnit două pre respecta obligaţiile contractu rători. |l V. PLOPEANU IN FOTO : „MI-10" ridicînd în văzduh un autobuz.
baza din Hunedoara a D R.T A. ţuri diferite la mârluri de ace ale.
nu ne-a repartizat decît două eaşi calitate. Vînzâtoriî expli Este greu de explicat şî ati
din cele patru autocamioane cau că preţul este mai ridicat la tudinea tovarăşilor de la C.A P.
solicitate Se ivesc şi unele ca roşiile mai proaspete. Prospe Turdaş, unde însemnate can 17.40 Concert ghicitoare ; J M 0 Antena
zuri cînd nu putem depozita ţimea să fie singurul criteriu tităţi de produse nu au fost tinerelului : „i'roeesul minimei reiisleo-
produsele noaptea, aşa cum ni de stabilire a preţurilor ? Nu predate în ziua recoltării, in- (e*. Radio-anchetă (partea a ll-a ) ;
se cere, şi de aceea sîntem ne ne putem explica cum unele vocîndu-se pretenţia de a se în Pentru fimpuIL CSl F J 2U.U0 Radiogaretn de seara ; 30,50
„T ra n d a fir de la Moldova" — program
voiţi să le ducem în cursul zi produse (pere) de o calitate cadra la o calitate superioară, de mutică populară ; 31,25 M elodii-m a-
lei pentru a le pune cit mai re maî îndoielnică, sînt vîndute ceea ce era total nejust. In gasin ; 22.45 Moment poetic. Versuri din 18,00 D rum uri «i popasuri. Emisiune
revista „C ronica" ; 0,05 M elodiile nop-
pede la dispoziţia consumatori la preţuri mai mari decît cele ziua următoare şi-au «călcat pe (ii. turistică ; 18.30 Pentru copii. A.B.C. —
lor. Aşa, de exemplu, azi di practicate pe piaţa neorgani inimă" şi au solicitat O.R.V.L.F. ■Sfdumneuvoastră liber PR O G R AM U L M : 8,00 „Bună dispo- De ce 7 i „ In pnieni(ă* ; 19.00 Tenlru
tineretul şcolar „B un cari... înainte !* ;
mineaţă am primit un vagon cu zată. Ca o situaţie generală să vină să ridee marfa. „Onoa eijie" — mutică uşoară ; 8,55 Din în 19,30 Telejurnalul dc seară ; 20.00 Tea
pepeni. Am încărcat o maşină consemnăm faptul că listele de rea" de producător şi-o pătea semnările instructorului artistic ; 9,00 tru film ot s „C u rie ru l inim ilo r* cu N i-
şi ne-am dus la piaţă. Aici nu preţuri din aproape fiecare ti ză şi cooperatorii din Lancrâm, Laurca|i ai concursurilor inferna(ionale cole Courcel ; 20,30 ReporlBj ’ C7. Sărbă
„Georgc Eneicu* ; Soprana Agatha D ru-
ni s-a dat voie să o descărcăm ni ta te, pe calităţi de mărfuri, care trim it produse a căror ca 2cicu (i pianistul Constantin Uiescu ; toare pe M untele Găina ; 21.00 Reflec
tor ; 21,15 Film ortislie : P aji tpre lu
pe motiv că om deranja clien sînt necomplete sau nu cores litate e sub orice critică. In 10,15 Teatru radiofonic : „Barberine" nă O producţie a studiourilor cinema
tela. Iată cum sîntem nevoiţi pund realităţii. ziua efectuării raidului nostru L A N : Povestea proniei melc ; PETRO de A lfred de Musset ; 12.06 T ineri in tografice „B u cure jti* ; 22.35 Panoramic;
Remus
terpreţi de murică
populară ;
să ţinem o zi in plus marfa în au fost expediate la depozitul Denunţătorul („R epublica"] • Prinlre Uistrifa. Constantin Sorescu, Tache A i- 22 20 Telejurnalul de noapte.
Bm jo ;
pisoiului
Ş A N II
Judecarea
depozit, predispusă degradării, din Sebeş 400 kg ceapă pentru Vineri vu lturi („7 Noiembrie) ; LONEA : rinei, Toni Domitrachc ; 13.40 M utica
tine-n
«ijoară românească ; 15.00 „Cu
în timp ce pe piaţă se duce „Onoarea" care s-a deplasat un autocami Sutana |i bă ic (i i ; Lcoin în Polonia gînd' — musică ujoara ; 10.15 Sim fonii
(„M in e ru l"] ; H ai, Fian|al (,,7 Noiem
lipsa ei. on de 4 tone. Din aceasta o brie") ţ L U P E N I: Jnodarmui la New p r o g r a m u l i : 7.45 Sumarul pre de Joseph Haydn : Sim foniile nr. 38 In
Sîntem de acord doar in par mare parte era tăiată, plină cu 4 AUGUST Y ork; V U LC A N : Diagosicx ţi moda; sei ; 6.0U Tot inainte (emisiune pentru Do major (i nr 42 in Re m ajor ; 17,10
Triine audiţii de opera : „O zi de dom
te cu afirmaţiile tovarăşului producătorilor pămînt, improprie consumului. U R IC A N I : Alfabetul fricii ; RARBA- pionieri) ; 8,20 Moment poetic ; 8,25 nie* de Verdi ; 18,25 Cadran cultural... PENTBU 24 OBE
Popa, deoarece nu înţelegem Vinovat de o astfel de situaţie T E N I 1 C rede|i-m l, oameni ; A N IN O A - La microfon, mcludia preferată ; 9,25 Inam icii gustului : semidoctul Prezintă Vremea rfimîne călduroasă ţi restabi
SA : Ceouja
A LBA
seriile I ţi II ;
Sfatul medicului : Trusa de prim ajutor
cine trebuie să se preocupe de este şi recepţionerul O R V.L F. IU L IA : Rio Conckos („V ic to ria ") ; In în excursie ; 10,10 Curs de limba rusa Ion Pascadi. doctor fn filozofie. „ L ir ic i li. cu cerul variabil, înnourai după-x-
Dan ;
japoneză" traducere de Gcorge
buna funcţionare a mijloacelor Câutînd răspuns la întreba care răspunde de unitatea a- usliul Patagonici („33 August") ; (reluare] ; 11,0-4 Cronică economică ; 18.40 Ciulă Viorica Croza ji Constantin miaza. Vor cădea ploi locale sub formă
Fautl
12.00 Muzica ujoară {i de estradă de
de transport dacă nu O.O.V.L.F.! rea de ce unele mărfuri sînt mîntită şi care acceptă cu mul ţ EIUŞ : SEBEŞ : X X ; Z L A T N A : o Constantin fllrsan ; 12,45 C intârcţî ai Chisăr ; 19,40 Itinerar turistic româ de averse, insolite de descărcări elec
WarloW ;
cu
Un film
trice. Vînt moderat cu intensificări lo
Cazul relatat constituie o ex in cantităţi insuficiente şi de tă uşurinţă pătrunderea în re fală fermecătoare („Progresul"] ; Spin- plaiurilor noastre : Dum itru Ciobanu, nesc. „In cetatea Sucevei*. Evocare de cale pînă la lare din vest ţi nord-vest
Tlaton I'ardău ; 20,30 Noapte bună, co
cepţie. Dar de ce in mod obiş proastă calitate, ne-am in ţeaua comercială a unor măr nul („Sebeşul") ; A P O LU U L DE SUS : Achim Nica. Nicnlela V aiilnvîci, Dorea pii î „C u ra ju l* poveste de Francisca Temperatura staţionară Ziua va fi cu
(cinematogra
DEVA : D i. Pr.ifcrîus
nuit unităţi ca cele din Câlan teresat de modul cum fur furi de slabă caljtate. fu l „P x lria ") ; Clinele din Baskcrvil- Acfiunea „Z im b ru " ; ORAŞTJE ; Rcla- Vonicila ; 13,11 Succese ale m uncii u- Stoenescu ; 21.05 Cintâ Anca Agemolu prinsa între 29 ţi 33 grade, iar noaptea
soare ; 15.80 lu lîliiire cu melodia uopu-
(„P a tria") ; In
Nord
veaiă-tc. d rag i
între 15 «i 20 grade.
sînt aprovizionate cu mărfuri nizorii se achită de obliga ★ le („A ria '*) : La por|ilc p im ln lu lu i (gră spre Alaiku („Flacăra") ; CUC1R : liifă }i interpretul preferat ; 14.13 I)um- «i Bruno l'iliţip ln l ■ 22,12 Carnet plastic;
23,07 Melodii lom inesli ; 0,10 Concertul
dupâ-amiaza, cînd produsele ţiile contractuale. Cîteva cifre dină); SIMEJTA 5 000 000 Ce martori M arilyn („7 Noiembrie") ; Cavalerul brava miuvinatj (emisiune pentru jcu- „Noapte bună*. PENTRU URMĂTOARELE
lneii din clasele I - 1V) ; 15.05 Car|i care
respective se desfac abia a sînt edificatoare. In ziua de Aspectele reliefate în rîn- („M u re şu l'] ; In compania Iu! Max Lin- fira tale („M uncitoresc") ; Libelula vă aşteaptă : O veche co!cc(ie — „B ib lio Buletine de ştiri si radiojurnale. 2 ZILE,
URAU :
(grădina „Stadion U .M .C ,") ;
der (grădinii) ; HUN ED O AR A ;
Robii
11,1)0 ;
13,00; 15 0 0;
7.(10: 'J.nn ;
doua zi ? 1 august la O.R V.L.F. Orâştie durile de îaţă oglindesc doar („Flacăra"] ; Şapte bă ic (i 51 o ţlreogârî|â Nu sloi demn de line ; G IÎR AP AM ZA s teca şcolarului" — în vcjinînl nou. IG.UO : lS.no : 22,00 ; 24.00 : 2.55 (pro Vreme nestabilă cu ploi locale sub
Ca urmare a slabului interes s-au preluat numai 2.217 kg o parte din neajunsurile ca („S idcru rg isltil") 1 Fanfan la Tulijie Giuscppe la Varşovia ; HAŢEG Inspec Genrge Talar : „Treptele îm p lin irii'. gramul I) ; 7,30 ; S,30 ; 10,(JU : 12,00; formă de averse, (njoţile de descărcări
din partea lucrătorilor din de castraveţi din cele 4.200 pre re îşi fac Ioc în aprovizio (grădina „S id e cu rg iiln l“ ] ; T E LIU C 1 torul d i po)i(ie ; 1 LI A : Ţara duhuri I’ aul Vailaine : „V ersuri* : 10.15 O r II .00 ; 17,00 : 19,00 ; 21,00 ; 23,00; 0,55 electrice Temperatura in uşoară scă
pozite şi a gestionarilor care nu văzute in grafic, 443 kg fasole narea populaţiei cu legume A lb i ca zăpada |i cei 7 isllim ba o ci; CA- lor la mările sudului. chestrele Corne! l’ opeicu ;i Les Drcwn; (prugtumul 1|). dere.