Page 13 - Drumul_socialismului_1967_08

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3916

Both Bela şi Boroş Ladislau, în activitatea brigăzilor ştiin­
CUM ASIGURĂM CONTINUI­ au reuşit să Tâmureascâ mai ţifice, tovarăşul Nicolae Za-
mora, secretar al Comitetului
bine o serie de probleme le­
Activitatea
raional de partid Ha(eg adau­
gate de Univers, spaţiu cos­
mic şi apariţia vieţii pe Pâ- gă :
— „In ultima vreme îşi do­
mînt. Eficienţa unor astfel de
TATEA PROPAGANDEI brigăzilor mijloace de culturalizare, este vedesc tot mai mult eficienţa
Ne-arn
ştiinţifice
brigăzile
folos
Dar
ce
icontestabilâ.
că dispunem doar de aparate gîndit că în cadru! acestei ac­
ştiinţifice şi nu avem filme? Sînt şi alte tivităţi, să se deplaseze la sa­
materiale documentare ce pot
te, în întreprinderi sau par­
IN TIMPUL VERII? fi expuse cu ajutorul diapozi­ chete forestiere, cîte un grup
tivului. epidiascopului.
de profesori de fizică, chimie,
Materiale documentare cred biologie, care să-şi susţină a­
Aducem în discuţia începută le prezintă etc., astfel încît oa­ Cu ocazia deplasărilor ce le Sebeş, ele se reţin mai uşor de că se găsesc la centru pentru firmaţiile cu unele demonstra­
pe această temă, o altă latură menii să afle de fiecare dată fac brigăzile ştiinţifice, juriş­ către auditoriu, stîrnesc un in­ că, la întâlnirea cu intelectua­ ţii şi experienţe de laborator.
a muncii de propagandă: fo­ ceva nou, să manifeste un in­ tii ce intră în componenţa lor, teres mai mare. Cu prilejul re­ lii din oraşul Deva. tovarăşii In felul âcesta, oamenii pot
losirea brigăzilor ştiinţifice. teres crescînd pentru astfel de pe lîngâ răspunsurile ce le venirii brigăzii în acelaşi sat. veniţi de la Bucureşti le-au înţelege mai bine, „pe viu",
Activitatea brigăzilor ştiin­ acţiuni. dau la întrebările puse, pre­ fără îndoială că şi numărul folosit. Cred că ar fi bine da­ unele fenomene ce au loc în
natură.
Urmărim în acelaşi
participanţilor Ia întâlnire este
că ele s-ar multiplica şi s-ar
ţifice răspunde necesităţii de — „In raionul nostru, arată lucrează şi anunrte articole ale cu mult mai mare. Filmele trimite comitetelor de cultură timp ca şi programele forma­
combatere a misticismului, de tovarăşul Ştelan Şerban, secre­ hotârîrilor şi dec.ziilor orga­ despre conveieru) verde, orga­ şi artă, măcar cîte un exem­ ţiilor artistice prezentate în
explicare ştiinţifică a diferi­ tar al Comitetului raional de nelor de stat centrale, regio­ nizarea taberelor de vară, cul­ plar în legiune. In perioada în continuare să fie adecvate te­
telor fenomene din viaţa ma­ partid Brad. activează fi brigăzi nale. raionale, pentru ca ele turile irigate şi cultura griu­ care ne aflăm, nu pot concepe mei supuse dezbaterilor".
terială, pînâ şi în cele mai în­ ştiinţifice. In alcătuirea lor, am să fie cunoscute din timp. să lui, au fost mult apreciate de ca brigada să plece la sate fără
depărtate sate din fiecare ra- ţinut să atragem cadre de in­ se prevină încălcarea legalită­ către cooperatori. Prezentarea şă aibă la îndemînâ şi proiec­ Stau deci |n îndemîna brigă­
lon. Intilnirile la căminul cul­ telectuali bine pregătiţi, spe­ ţii socialiste. In ultima vreme, lor la sate continuă. Sînt vi­ ţii de imagini convingătoare. zilor ştiinţifice mijloace prin
care să înlesnească înţelegerea
tural sau la şcoală cu mem­ cialişti în medicină, ştiinţe ju­ asemenea întâlniri au fost or­ zate rr.ai ales localităţile Vjn- Oricum, aparatul de radio şi - de către auditoriu a probleme­
brii unei brigăzi ştiinţifice, au ridice. astronomie, ştiinţe na­ ganizate la Dobroţ, Leaut, Du- gard. Ohaba. Pâuca. Doia. Se- televizorul, nu mai sînt. de
devenit un lucru deja obişnuit turale. Atunci cînd întrebările pâ-Piatrâ, Buceş, Vulcan, Mi- căşel şi altele". multă vreme, o raritate în sat lor şi fenomenelor explicate.
în viata satului. Ce facem to­ culese cer răspunsuri şi din hâilenî, Dumbrava de Sus. şi dacă nu le prezentăm oa­ Succesul acţiunilor întreprinse
tuşi pentru reuşita acestei ac­ alte domenii, ele au fost com­ Dumbrava de Jos. Crişan. Tovarăşul fosil Nelcga, se­ menilor lucruri no\ putem fi de ele depinde în mare măsură1
ţiuni ? Avem în vedere aria pletate cu cadre de specialişti — „Atunci cînd explicaţiile cretar al Comitetului orăşe­ de utilizarea acestor mijloace,
problemelor ce sînt aduse la din economie, agricultură, pe­ brigăzii sînt urmate de un film nesc de partid Deva, arată că, siguri că acţiunea nu se bu­ de străduinţa fiecărui membru
cunoştinţă oamenilor muncii dagogie, literatură, istorie. Fie­ documentar pe aceeaşi temă însoţindu-şi explicaţiile cu cură de succes. al brigăzii de a le alege pe cele
care brigadă cuprinde şi cîte sau diafilme, adaugă tovarăşul mai smiple şi cu un efect con­
de la sate, modul lor de comu­ un activist de partid sau de Traian Bradu, secretar al Co­ proiecţii de diafilm, brigăzile Continuînd ideea găsirii u­
nicare, competenta celor care stat. mitetului raional de partid ştiinţifice conduse de praf. nor forme cît mai atrăgătoare vingător mai pronunţat.
Creşterea eficientei eco­
nomice solicită îmbunătă­
ţirea muncii de planifica­
re şi conducere

(Urmare din pag 1) ganizarea producţiei, dar mai Ca să fie şi plăcute la vedere, maşinile de spălat rute
ales principiile, metodele şi fabricate la Uzina „30 Decembrie* din Cugir, trebuie să aibă
loacetor de transport, fn afa­ tehnica modernă a conducerii, şi o formă estetică, atractivă Acest lucru se realizează me­
canic, cu ajutorul pieselor care execută cămaşa exterioară
ră de faptul că în aceste con­ să aibă priceperea de a con­ a maşinii de spălat. Foto : I. TEREK
diţii unităţile în cauză plătesc duce oamenii. Practica arată
locaţii şi penalizări, care le că, cu eit este mai ridicat ni­
micşorează beneficiul, se pro­ velul forţelor de producţie, cu
duce şi o imobilizare a m ij­ atît devin mai complexe sa-- După ce cobori din aulcibu- altul înainte", se scuză Ro-
ră-
loacelor dc transport necesare cînilc în aceste direcţii. Pen­ zul care îl adusese de la Hu­ mau către ceilalţi care zise
maseră in dormitor. Le
altor întreprinderi. Imobiliza­ tru a le face faţă, V. I. Lenin nedoara, tinărul care nu mai
rea respectivă, prin repercu­ arăta că este necesar să se stu­ văzuse aceste locuri de aproa­ „Noroc bun." şi plecă. din
siunile in lanţ pe care le pro­ dieze experienţa din ţările cu pe un an şi jumătate, sc în­ Pe Maican ti ajunse
voacă, constituie pierdere e- o economie mai avansată, să dreptă spre căminul tinere­ urmă.
se cerceteze şi să se adopte lot tului. Nu făcuse (incit vreo — Am auzit că te-ai în­
fectivâ pentru întreaga eco­ cîţiva paşi pe strada princi­ tors — ii spuse el. Acum se v e­
nomic. ceea ce este valoros, să se a- pală o Teliucului. i-' opriră de dacă ţii la brigada ta.
cumulcze şi să se generalize­
Complexitatea conducerii e- ze propria experienţă. cîţiva mineri care it recu­ Vrei să reintri in rindurilc
eonomici, cere conducătorilor ei ?
Calculatorul electronic de la grupul de laminoare al C.S. Hunedoara, este folosit cu bune rezultate în stabilirea şi ur­ *â cunoască Ia perfecţie nu nu­ Indicaţiile lui Lenin cu pri­ noscură.
mărirea programului cadru de laminare. In fotografie : fizicianul Gheorghe Weiss lucrînd la pupitrul calculatorului. mai procesul respectiv şi or- vire la principiile şi metodele — Gata, Romane ? — De asta am şl venit.
de conducere, sînt cît se pon­ — G ata! Numai dacă...
te de actuale şi în zilele noas­ — Cum a fost?,.. Araţi — In schimbul lui Berza
tre. In documentele partidului bine. Eşti şi tu acum „om cu vrei ?
de bază, acţiune pe care am nostru se arată ci conducăto­ armata f ă c u t ă V i i iar la — Vreau !
şi inceput-o.
Unităţile agrico­ Ferm a nr. 3 — un m odel Aşadar. încă de pe acum. rii din economie trebuie să-şi mină ? ...In abataj nu a inai fost
perfecţioneze necontenit stilul
paralel cu strîngcrea recoltei de muncă, să aibă mai multă
le de stat pe anului curent, se pregătesc ba­ activitatea lor îl constituie in­ MCSAIE
iniţiativă. Un sprijin real în
zele producţiei viitoare. Trac­
calea de gospodărire chibzuită toriştii. concomitent cu sece­ troducerea şi lărgirea noului
rişul au eliberat de paie şi
sistem de planificare, credi­
rentabilizării arat aproape 100 hectare. Pe tare şi cointeresare materială
tarlaua „Balomir". unde se dă­
de tone cu maî puţin de 3 !a de producţie să se desfăşoare Cherecheş a apelat Ia cifre în dea bătălia pentru înmagazi- in fază de experimentare, la ABATAJUL 154
cele 71 întreprinderi din ţa­
sută impurităţi. Cine sînt au­ în cele mai bune condiţii, care se concretizează rodul narea grabnică a recoltei, me­ ră Concluziile ce se vor des­
torii rezultatelor respective, a- munca oamenilor să fie rodni­ muncii desfăşurate de lucră­ canizatorii Sekev Petru, Be­
Prima cunoştinţă cu o par­ devâraţii făuritori de belşug ? ca. eficientă torii fermei. La orz, de pil­ njamin Cărăguţ, Grîgore Vi- prinde. generalizarea experien­ nevoie de prezentare Roman
te din nbadele muncii lucră­ Pe aproape toţi cei 19 lucră­ Fermei i s-a încredinţat sar­ dă, s-au recoltat cîte 2.514 l<g ţelaru ş.a., au oferit exemple ţei ce se dobîndeşte. vor con­ — Păi... [şi cunoştea ortacii. Şi ei U
torilor de la ferrr.a nr. 3 din tori ai fermei i-am înlîlnit la cina să gospodărească o su­ la hectar, iar la grîu produc­ demne de toată lauda, zilnic tribui la creşterea competen­ — Lasă, lasă, ai poate alt
cadrul întreprinderii agricole lucru în plin sezon de sece­ prafaţă de 900 hectare, din ra­ ţia planificată se va depăşi cu recoltînd în medie cîte 15-20 ţei şî răspunderii întreprin­ gind... Ar cam fi timpul d c .. cunoşteau. Maican ii explică
doar in ce stadiu se află cu
de stat din Orâşiie am fâcu- riş, pe tarlaua „Balomir". To­ re 731 teren arabil. Pe supra­ cel puţin 3f)0 kg la hectar, ceea tone grîu. Cu aceeaşi hărnicie derii în realizarea sarcinilor Pentru moment, Nicolae lucrările. „Minereul din felia
t-o la locul de recepţionare a varăşul Tiberiu Cherecheş, şe­ faţa respectivă s-a cultivat ce înseamnă un plus de aproa­ au lucrat Ja semănat şi între­ dc plan, stimulind utilizarea* Roman nu înţelese sensul ul­ inferioară l-am exploatat, II
produselor. Aici, am reţinut ful fermei, ne-a dat unele re­ grîu, porumb, ort, şi fasole. In pe 150.000 l<g pe întreaga fer­ ţinerea culturilor. Iii mod mai eficient a resur­ timelor cuvinte. Pe unii din­ spuse el. Urmează să punem
faptul că zilnic de la această laţii legate de activitatea lu­ legătură cu eficienţa acţiuni­ mă Reţin atenţia şi unele nea­ selor materiale şi financiare. tre cei pe care îi intîlni accent acum pc ridicarea o-
fermă se predau cîte 80-110 lor iniţiale in scopul obţine­ Producţii bune se anunţă a junsuri semnalate de şeful fer­ Mari posibilităţi de aplicare pînă la cămin, aproape cd batajului la felia superioa­
tone grîu. Despre calitatea pro­ crătorilor, de problemele ce au se realiza şi la celelalte cul­ mei, care vor trebui grabnic a sliintei moderne există şi în nici nu-i mai cunoştea. „Sînt ră Trebuie să urgentăm ar­
ducţiei vorbesc tot cifrele: fost rezolvate şi cele ce se află rii unui randament sporit de turi. De remarcat că nici ni­ înlăturate. Spre exemplu, u­ îmbunătăţirea structurii orga­ din cei care au intrat in or- marea preabatajului respcc-
sub 15 la sută umiditate, sute în atenţie pentru ca procesul pe fiecare hectar, tovarăşul velul cheltuielilor nu va fi de­ nităţii i s-au repartizai aproa­ nizatorice a întreprinderilor tăcie in preajma plecării lînd procesul de armare, aşa
mele in armată. Cum li s-o
industriale. Ceea ce s-a con­
păşit. ceea ce va permite creş­ pe 150 hectare păşune, care ceput şi aplicat pînă acum în fi părind aici ? Dacă au stat cum prevede N.TS.-ul. O să
terea simţitoare a beneficiilor. practic stă neutihzatâ, între­ acţiunea de organizare ştiinţi­ pinu acum-, înseamnă că le răminem puţin sub plan. dar
Din discuţie am reţir.ut fap­ prinderea neavînd in profilul fică a producţiei din unită­ merge bine..." spuse el. vom recupera nnt repede res­
GREUTĂŢILE ÎNCEPUTULUI ţia de grîu va (i mai mare în său creşterea de bovine sau ţile regiunii noastre este insu­ păru mai lung ca de obicei. tanţa''.
tul că faţă de 136G, produc­
Drumul pină la cămin i se
ovine. Este planificat ca pen­
Ca sfl intre in ritmul dc
asigurat
un
ficient. Nu s-a
acest an cu circa 600 kg la
tru îngrijirea păşunii să se fa­
lucru al brigăzii, lui Roman
hectar. Aceasta este o urma­ că cheltuieli de întreţinere şi, grad corespunzător dc intro­ Acolo nu găsi pe nici unul nu i-a fost greu. Brigada este
ducere a normelor cu motiva­
„de-ai lui". Erau plecaţi care
re a faptului că în cultură s-a bineînţeles, să se încasezp ve­ re tehnică, o folosire raţională încotro: unii la film, alţii pe acum completă. Ea continuă
NU JUSTIFICĂ renunţîndu-se la Ponca şi nituri. în situaţia actuală, a personalului ş,a. Actualul ta Hunedoara, alţii s-au că­ să se menţinu printre cele
folosit numai solul Bezostaia,
stînd nefolositâ. păşunea a­
mai bune dm secţia //. Re­
sistem de informare din în­
sătorit şi nu mai stăteau la
I C.A. care în anul trecut au
dat rezultate mai slabe faţă duce pierderi fermei. Ar mai treprinderi nu satisface pe de­ cămin. zultatele bune pe care le ob­
explicata
ţine sînt
fl de adăugat necesitatea spri­
tocmai
plin exigenţele impuse de lua­
de agrofondul asigurat. Si în a- jinirii fermei în vederea elec­ rea unor măsuri operative în In dormitorul „lui" nu mai prin coeziunea ei, prin dis­
RÂMÎNERILE IN URMĂ cesl an producţia ar fi fost o mai bună desfăşurare a pro­ întreprinderilor primesc unele găsi pe cei cu care stătuse ciplina fermă ce domneşte
trificării. ceea ce ar permite
anumite situaţii. Conducerile
mai multă vreme. Unul citea
mai mare dacă pe cîteva zeci
in cadrul brigăzii, prin or­
de hectare griul nu ar fî fost
tul o carte. Alături, un gri-
ferim în special la faptul că.
căzut. Vorbind despre factorii cesului de producţie. Ne re­ informaţii importante cu mu­ ziarul, altul o revistă, un al­ ganizarea chibzuită a lu­
fie­
crului, prin
hotărirea
re înlîrzîcre,
făcînd tardivă
Faptul că planul valoric la noi în ţară după o reţetă ori­ ceaslâ cale. s-a ajuns la con­ care influenţează nivelul pro­ după cum spunea şeful fer­ orice intervenţie. Rapiditatea fit/ii) gospodar işi aranja lu­ căruia de a trimite la supra­
sfîrşitul semestrului I a fost ginală, folosindu-se ca materie cluzia că un panou se mon­ ducţiei, şeful fermei s-a refe­ mei. se intenţionează ca re­ obţinerii datelor este îngreu­ crurile in dulap De la uşă faţă minereu mai mult şi
realizat de către şantierul nr. 1 primă de producere a prefa­ tează in 6 minute. Pînâ acum rit pe larg la învăţămintele pe paraţiile şi reviziile la utilaje nată şi de faptul râ in prezent spuse atît de tare „Noroc mai bun Acest lucru este
construcţii de locuinţe Deva, bricatelor amestecul de zgură se montau 20-25 pe zi. Deci, care le-a desprins din expe­ să le facă mecanizatorii, cei volumul dc evidenţă este exa­ bun !“ incit mai multe cape­ consemnai pînă şi In statele
al T R. C. H., în proporţie şi beton. Acordind circumstan­ după cronometrâri, s-a consta­ rienţa de pînă acuir. şi cum direct interesaţi în efectuarea gerat de marc, în fiecare com­ te se întorseseră deodată de plată In luna iunie, de
de 113 la sută. leprezen- ţele cuvenite pentru condiţiile tat (!) că se pot monta 5 pe vor fi fructificate cu eficientă unor lucrări de calitate. Tot­ partiment, ceea ce conduce la spre el. Urmară sirîngeri dc pildă, nici un om din bri­
tînd 56.5 la sută din pla­ deosebite de lucru la acer.i oră, adică dublu pe zi. mai marc în viitor In mod odată se asigură acestora de paralelisme inutile. mină, îmbrăţişări, veselie. gadă nu a ciştigat mai pu­
nul anual, că productivitatea bloc, am dori să facorr. o re­ In privinţa modului in care deosebit a insistat asupra u- lucru in cadrul fermei şî pe Discuţiile s-an ini ins mal bi­ ţin dc 2 000 de lei.
muncii a fost îndeplinită in marcă: după ce s-au constatat sînt exploatate utilajele meri­ tiJizării economire a îngrăşă­ timpul iernii. Dar, în situaţia Este necesar deci, să se cre­ ne de trei ceasuri. ...In evidenta producţiei
proporţie de 106 la sută. este unele deficienţe, s-aujuat şi tă a fi relevat faptul că ma­ mintelor. actuală, fără curent în cadrul eze condiţii pen'ru organizarea Despre ortacii din echipă, secţiei găseam pe la jumă­
pe baze noi a evidenţei şi a-
rezultatul unor măsuri care unele măsuri, care au im­ caraua este folosită numai în — Ne gîndîm, spunea tova­ fermei, această intenţie nu naiizei, să se asigure omoge­ nu află prea multe. Doar că tatea lunii ireculc In dieptul
şi-au dovedit cu prisosinţă efi­ pulsionat ritmul de lucru. A­ proporţie de 60 la sută. în con­ răşul Cherecheş, să stabilim poate fi materializată. nitatea acesteia ta întreprin­ h'âşcau a fost promovat in­ brigăzii lui Maican o cifră
cienţa pe linia organizării şti­ ceste măsuri au suferit însă diţiile în care timpul pentru un raport mai just între fos­ Intrînd de la început in deri. secţii şî ateliere, compn- tre timp ca şef de schimb, încercuită cu creion inşu. E­
inţifice a producţiei şi a mun­ de lipsă de operativitate. Por­ transportul panourilor şi plan- for şi azot, pentru a înlătura atribuţii, şeful fermei nr. 3 şi rnbîlitalca şi gruparea docu­ că locul de munco al brigă­ ra i cele aproape 1.200 lone de
cii. De pildă, organizarea şan­ nirea montajului cu intîrz.iere, şeelor de la poligon la bloc, pericolul căderii cerealelor pâ- lucrătorii acestei unităţi din mentelor. Pentru înlăturarea zii s-a schimbai de la ori­ minereu extras peste prevede­
tierului pe loturi specializate din cauza defecţiunii eleclro- cumulat, este de 16 ore. Deci ioase şi diminuarea recolte). cadrul I A.S Orâştie. sînt ho- paralelismelor va fi necesară zontul ISO m la 110 m. şi că, rile pianului de la începu­
în lucrări „de roşu" şi de fi­ palanului de la macaraua-ca- ea lucrează numai 9 ore şi ju­ Găsesc că procedeu! de a ad­ tăriţi să ofere un exemplu in viitor studierea unificării e­ in abatajul lor, 154, sc lu­ tul anului. Ele reprezintă tot
nisaj s-a materializat. în creş­ prâ, nu s-ar fi făcut atît de mătate Mergînd pe „firul" de­ ministra azotatul suplimentar videnţei contabile şi statistice, crează acum mecanizat. atitea mesaje ale celot din a
terea simţitoare a productivi­ simţită dacă lucrarea n-ar fi ficienţelor care au făcut ca iarna, fără a şti cum vegetea­ demn de urmat în ceea ce precum şi mecanizarea proce­ Dimineaţa Roman plecă la batajul 154 adresate Inrna-
tăţii muncii, după cum ne-a blocul experimental să fie ră­ ză cultura, nu este o metodă priveşte mobilizarea tuturor sului de prelucrare a datelor. mină eu mult înaintea celor­ liştilor hunedoreni şi cclo>
relatat tovarăşul Gheorghe Câ- mas in urmă am solicitat şi economică. De aceea ne vom resurselor la îndeplinirea sar­ Stă în putinţa conducerilor lalţi Voia să se înlilnească din Câlan prin care le trans­
râbaş, inginer şef adjunct a! LA BLOCUL EXPE­ părerile altor tovarăşi. orienta ca aceste îngrăşăminte cinilor puse în fata sectorului întreprinderilor, a cadrelor de cu şelul brigăzii in caic lu­ mit că sint alături de ei în
grupului de şantiere. In luna „La blocul experimental, să le folosim primăvara de­ de stat al agriculturii de că­ specialitate, să aplice aseme­ crase — Ion Maican. „îl ştiu „ bătălia" pentru făurirea me­
iunie, lotul de finisaj a lucrut ne-a declarat maistrul Popa vreme. In schirr.b, superfosfa- tre plenara C.C. al P C-.R. din nea măsuri care să ridice pe că vine cu noaptea în cap, talului.
numai la două obiective, ceea RIMENTAL DIN DEVA Oliviu, s-a stagnat o sâptâmî- lul îl încorporăm sub brazdă 27-28 martie a c. o treaptă superioară eficienta parcă de frică să nu l-o ia I CIOBANII
ce a permis coordonarea şi nâ din lipsa cofragelor pen­ o dată cu executarea arăturii T NICOLAE economică a întregii activităţi.
controlul operativ de cât>*e tru centurile interioare şl ex­
maistrul şî şeful de lot. Pro­ fost oprită după primele pa­ terioare, din cauza neasîgurâ-
gramarea utilajelor pe bază de tru apartamente timp de două rii efectivelor — lucrarea s-a
plan de operaţii a facilitat ur­ sâptămini, pentru diferite început cu 5 oameni — acum turneului internaţional femi­
mărirea zilnică a graficului lor schimbări de soluţii de con­ insă se lucrează cu echipă Pentru cuceri­ nin de volei (tineret) de la So­
de lucru. Măsura s-a dovedit strucţie faţă de proiect. Este completă". La toate acestea, se fia, echipa României a învins
eficientă şi în folosirea mai edificatoare in această direc­ mai adaugă faptul că jumăta­ cu 3-2 selecţionata U R.S.S. Cu
raţională a utilajelor, crescînd ţie chiar afirmaţia tovarăşu­ te din timpul de lucru se pier­ rea insignei toate că a cîştigat acest joc. e­
indicele de utilizare, de pildjâ lui Cârăbaş : „s-a lucrat mult de din cauza deselor defecţi­ chipa României nu s-a califi­
la betoniere 0,60-0,70 la suia timp după rutină şi la voia în- uni electrice şi mecanice a u­ de polisportiv cat în turneul final pentru lo­
faţă de numai 0,30 in anul tre­ timplârii". Am ţine sâ-I com­ tilajelor, că se consumă cu 40 curile 1-4. deoarece a avut un
cut. Toate măsurile lua­ pletăm pe inginerul şef ad­ la sută mai mult timp la tur­ setaveraj inferior.
te au favorizat crearea unui junct al grupului cu faptul că narea prefabricatelor din lip­ Aproape 200 tineri şi tinere
avans faţă de grafic la majo­ abia acum este in curs de e­ sa vibratoarelor, că I.P.I.P. nu au participat cu enlu/.iasm ta ★
ritatea obiectivelor. laborare graficul de execuţie asigură necesarul de utilaje. manifestarea sportivă organi­ SOFIA. — In runda a 8-a a
Oricît de obiective ar fi toa­
Realizările valorice nu pot pe baza drumului critic Şi, a­ te cauzele, dacă măsurile care cul I tir, Dianu Carmen, lo­ ţea unei zile pe cai« spectato­ zată de asociaţiile Auto şi tui nevii j* Internaţional femi­
fi contestate, dar scopul final cest lucru numai după ce l- s-au luat acum, se aplicau la Etapa raională cul I înot, categoria 11 ani, rii nu o vor uita curînd. Victoria din Dobra. întrecerea nin de şah de la Sofia, repre­
al activităţii şantierului nu deea a „stat să se coacă", fiind timpul oportun, nu s-ar fi a­ Lungu Cecilia, locul I înot, ca­ a prilejuit unui număr de 60 de zentanta României, Makai, a
este realizarea de valori cît sugerată de o broşură sosită juns la această situaţie. La tegoria 16 eni, Budai Ovidiu, ŞTEFAN PICOŞ tineri satisfacţia obţinerii in­ obţinut victoria în partida cu
mai mari. ci executarea în ter­ de la C S.C A S. care conţine adăpostul greutăţilor inerente a spartachiadei locul I înot. categoria 13 ani. corespondent signei de polisportiv, iar mul­ Holupova (Cehoslovacia). Ma­
men, de calitate şi predarea diferite planuri de operaţii. începutului s-au cu'bârit o se­ Halmaghî Dragomîr, locul I tora dintre participanţi le-a o­ kai conduce în clasament cu 6
puncte şi o partidă întreruptă,
numărului planificat de apar­ Oare. «a fost neapărat necesară rie de neajunsuri interne cum de vară înot, categoria 15 ani. Ştefan ferit posibilitatea de a înde­
tamente, deci îndeplinirea în­ o broşură care să - servească sînt: lipsa unui grafic de exe­ loan, Jocul I înot. categoria Intîlnire amicală plini două sau trei norme în fiind urmată de iugoslava Jo-
tocmai a planului fizic. Or. drept „sursă de inspiraţie cuţie. deficienţe în exploata­ 16 ani şi Ştefan Ican, locul I vederea obţinerii insignei. vanovici cu 5 puncte.
privite prin optica necesităţi Faptul că în regiune. I C S H . rea şi urmărirea utilajelor ca­ La Orâştie şî Cugîr a avut înot, categoria 17 ani. GH. PANTILIIYION ★
realizării integrale a planului lucrează după metoda drumu­ re râmîn încă prezente în des­ loc etapa raională a Sparta­ In întrecerea pe echipe au de lupte corespondent ROMA. — Noi accidente
fizic, rezultatele obţinute iu lui critic încă de anul trecut, făşurarea operativă a procesu­ chiadei de vară. realizîndu-se, terminat -învingătoare: Dacia mortale au lost înregistrate în
primul semestru nu satisfac n-a atras atenţia conducerii lui de producţie şî altele. în acest fel, şi un pasionant Orâştie, locul I la handbal, Me­ Sala Constructorul din Hu­ s c u r t cursele de automobilism. La
întru totul; dovadă restanţa de şantierului ? S-ar fi putut or­ După cîte s-a văzut acea dialog cultural-sportiv Intre talurgistul Cugir, locul 1 la vo­ nedoara a găzduit înlîlnirea a­ P e Greena. în Danemarca, auto­
60 de apartamente la blocul ganiza aici, încă de mult, un „cauză obiectivă" Invocată pen­ cele două oraşe. La întreceri­ lei şî Secţia sculârie dc la Da­ micală de lupte libere dintre mobilul pilotat de Doug Hei-
experimental clin prefabricate schimb de experienţă. tru a justifica diferenţa dintre le Individuale s-au remarcat cia Orâştie, locul I la lotbat. echipele Constructorul Hune­ MUNCHEN. — La 5 şi 7 au­ şon (S U A ) a părăsit pista în
de beton şi zgură. Cu întîrziere s-a trecut şl realizările fizice şi cele valo­ îndeosebi : Popa Adrian, Tu- Aceste întreceri au fest ur­ doara şi Vagonul Arad Veri­ gust echipa vest germană de plină viteză, lovindu-se de ca­
Aşa după cum arăta tova la confecţionarea prefabricate­ rice este discutabilă. O demon­ doran Vasile, David Miron, mărite de un număr mare de ficare utilă în vederea retu­ hochei pe /'heaţâ E. V. Fussen bina juriului. O persoană a fost
râşul lng. Gh. Cârăbaş. cauza lor în poligonul de turnare, strează faptele, dintre care air. Dobra loan, Dolccscu Constan­ spectatori, concursul cultural- rului campionatului, înlîlnirea va evolua in cadrul unui tur­ ucisă, iar alte 12 grav rănite.
principală, considerată unanim pe baza unui grafic pe sorti­ citat doar citeva. Măsurile lua­ tin, ocupanţi ai locului I in artistic din parcul oraşului O- a fost cîşligalâ de tinerii lup­ neu alături de cei mai buni Pe traseul Montes Clare din
obiectivă, este caracterul dr- mente şi termene corelate cu te. destul de tardiv, vor redre­ cele cinci categorii stabilite la râştie, prezentat de formaţiile tători hunedoreni cu scorul de hocheişti din România şi Ce­ Lisabona maşina pilotată de
unicat, experimental, al blocu­ montajul Abia acum se efec­ sa oarecum situaţia lucrărilor. trînlâ, Romoşan Gheorghe, lo­ artistice de amatori din cele 22-10. hoslovacia. Tim Casli (Anglia) s-a lovit de
lui din prefabricate care se e- tuează şi cronomeliările ope­ VISAKION CAZACU ★ un zid şi a luat foc. Tim Cash
xecutâ pentru prima dată 1 -î raţiilor de montaj. Iar pe a- N STANCIL) cul I ciclism, Pâsârin loan, lo­ două oraşe, întregind frumuse­ corespondent SOFIA. — In preliminariile a decedai la spital.