Page 15 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 15
Ţ j W d o ara.Q e i,a |
PROLETARI DIN TCATE ŢĂRILE. V N IŢ I-V A i
t
ORGUI HI COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA U. P CD. S tt SaTULH NPIUR SEH0HAL
4 PAGINI — 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3917 SIMBATA 5 AUGUST 1967
BARIERE ARTIFICIALE III CALEA
CREŞTERII PROOUCHEI DE LAPTE
In activitatea cconomico-fi- cap de vacă furajată. Expli masă verde. Deficientele nu-si
nanciaiă a unitâl.ilcr agricole caţia se poate da numai prn găsesc nici o altă explicaţie
de stat din regiunea noastră, prisma modului diferit de or decît în organizarea defec
producţia de lupte constituie ganizare a activităţii în ca tuoasă a muncii la fermele de
un indicator cu o pondere des drul fermelor de ani nude, prin animale cauzată de slabul con
tul dc înseninată. Ca urmare, felul de furajare a vacilor, trol şi îndrumarea acsatisfâcA-
orice nerea liza re a producţiei care în ultima instanţă reflec toare din partea conducerii u-
şi depăşirea cheltuielilor pe u- tă gradul deosebit de preocu nitâţii şi a specialiştilor
nilalea de produs influenţează pare n conducerilor unităţilor O situaţie mai deosebită se
negativ rezultatele financiar?, I respective pentru îndeplinirea intîlneşte la G.A.S Pctreşti.
înregistrate la nivelul fiecărei tuturor indicatorilor de plan. Calculele dovedesc că produc
unităţi şi al Trustului Gostat. Creşterea producţiei dc lapte ţia de lapte planificată putea
Analizind siluaîiu producţiei pe cap de vacă la peste 11 li- fi depăşită cu circa 150 hl
dacă se realiza efectivul me
de laple obţinute în. cursul diu de vaci" prevăzut.
primului semcslru se const.Uă Printre cauzele rare au in
că re/ullatele nu se ridică in fluenţat negativ producţia de
nivelul condiţiilor existente şi In unităţile lapte pe total trust un loc im
al cerinţelor. Spunîe.d aceasta portant îl ocupă reproducţia.
ne referim la faplul că pe în După cum se ştie. organizarea
tregul Irust la producţia loia agricole de stat defectuoasă a producţiei poale
la s-a înregistrat o idmîncre determina întîr/ierea intrării
sub plan de pes'e (IfJO hl lap in lactafie a animalelor cu 1-2
te. iar la producţia marfă pre sau chiar; mai multe iuni. a
vederile, nu s-au realizat cu ceasta ducînd la scăderea sim
mai mult de 7DIJ 1:1. I*e unitâli tri zilnic Io G.A.S. Câlan nu ţitoare a producţiei letale de
se prezintă diferente substan este o simplă întîmplare, ci
ţiale in ceea ce priveşte înde urmarea firească a preocupă DUMITRU H.IRIGA,
plini rea acestui indicelor. Ast rii conducerii unităţii fată. de inginer şef la Trustul regional
fel. în timp ce întreprinderea hrânirea echilibrată. în mod Gostat — Deva
agricola de stal Apold şi diferenţial şi economică a a N. TlRCOH
G AS Căian depăşesc simţi nimalelor precum şi pentru
tor planul la producţia totală, urmărirea îndeaproape a rea
ceea ce Ic permite să livreze lizărilor in vederea cunoaşte
peste sarcina stabilită 258 şl rii şi acţionării în sens pozi
respectiv IDO hl lapte, celelalte tiv la timp asupra factorilor
nnitâti, cu excep'la G. A. S. ce influenţează la îndeplinirea
Mintia, au înregîs!rat lîcreali planului. ,Nu se poale spune
ză ri însemnate. Gospodăriile acelaşi lucru despre felul cum
zgricole de stat din Petieşit. se desfăşoară activitatea în zo
Calda şi Bîrcca. neîndeplinîn- otehnie la unităţile rămase în
du-şi producţia totală nu nu urmă.
putut realiza niri produci ia La G AS Bucea, spre e-.
ntnrlâ cu 523. 347 si respectiv xemplu, una din cauzele ce
222 hl laple. au influenţat negativ asupra,
Rezultatele diferite «Ic Ia o producţiei de lapte a fost nu
unitate la alta nu sc datore.tc lipsa de furaje, ci neajunsuri
existenţei unor condiţii deose le semnalate în privinţa mo
bite in ceea ce priveşte baz.a dului de administrare a raţi
tehnico-mnlerială. Se poate ilor fn loc ca furajarea să se
spune că efectivul de animale facă cît n.ai uni farm în cele
existent in fiecare unitate are 24 ore, se crea o mare dîspro-:
un potenţial productiv ridicat, porţie între administrarea'.ta-:
iar posibilităţile de furajare inului de seara (la ora 18) st
sini pe deplin asigurate. In- cel de dimineaţa (la ora 9).
(r-o astfel de situaţie, nu aşo- In asemenea condiţii este şî
r.isclc ..cauze obiective** care firesc ca producţia »vaci lor să
sc invocă de către conduceri nu se ridice la nivelul poten^
le unităţilor, determină nive ţialului lor productiv. Dacă în
lul scăzut al producţiei de lap ceea ce priveşte gospodăria de
te, ci o seric dc deficienţe de stat din C.alda în primele luni
natură organizatorică. Paie de ale anului producţia de lapte
neînţeles, de pildă, faptul că a fost mai scăzută ca urmare
deşi G.A.S. Câlan ru are o în- a lipsei de furaje (datorată în
zeslrare fehnico-maieriaTâ su mare măsură gospodăririi ne
perioară gospodăriilor din C.a!- chibzuite a acestora), cu to
da şi Bircea totuşi fată de o- iul nejustifientă este nereali-
cestea a obţinut mai mult cu z.area planului după ce s-a tre
20B şi respectiv 217 1 lapte pe cut la hrănirea animalelor cu