Page 15 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 15

Ţ j W  d o ara.Q e i,a   |

                                                                                                         PROLETARI  DIN  TCATE  ŢĂRILE.  V N IŢ I-V A i











                             t






                                ORGUI HI COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA U. P CD. S tt SaTULH NPIUR SEH0HAL





                                                                                                                               4  PAGINI  —  25  BANI
                         ANUL  XIX.  NR.  3917                            SIMBATA  5  AUGUST  1967


           BARIERE ARTIFICIALE III CALEA







           CREŞTERII PROOUCHEI DE LAPTE






             In  activitatea  cconomico-fi-   cap  de  vacă  furajată.  Expli­  masă  verde.  Deficientele  nu-si
           nanciaiă  a  unitâl.ilcr  agricole   caţia  se  poate  da  numai  prn   găsesc  nici  o  altă  explicaţie
           de  stat  din  regiunea  noastră,   prisma  modului  diferit  de  or­  decît  în  organizarea  defec­
           producţia  de  lupte  constituie   ganizare  a  activităţii  în  ca­  tuoasă  a  muncii  la  fermele  de
           un  indicator  cu  o  pondere  des­  drul  fermelor  de  ani nude,  prin   animale  cauzată  de  slabul  con­
           tul  dc  înseninată.  Ca  urmare,   felul  de  furajare  a  vacilor,   trol  şi  îndrumarea  acsatisfâcA-
           orice  nerea liza re  a  producţiei   care  în  ultima  instanţă  reflec­  toare  din  partea  conducerii  u-
           şi  depăşirea  cheltuielilor  pe  u-   tă  gradul  deosebit  de  preocu­  nitâţii  şi  a  specialiştilor
           nilalea  de  produs  influenţează   pare  n  conducerilor  unităţilor   O  situaţie  mai  deosebită  se
           negativ  rezultatele  financiar?,  I  respective  pentru  îndeplinirea   intîlneşte  la  G.A.S  Pctreşti.
           înregistrate  la  nivelul  fiecărei   tuturor  indicatorilor  de  plan.   Calculele  dovedesc  că  produc­
           unităţi  şi  al  Trustului  Gostat.  Creşterea  producţiei  dc  lapte   ţia  de  lapte  planificată  putea
             Analizind  siluaîiu  producţiei   pe  cap  de  vacă  la  peste  11  li-  fi  depăşită  cu  circa   150  hl
                                                                       dacă  se  realiza  efectivul  me­
           de  laple  obţinute  în.  cursul                            diu  de  vaci" prevăzut.
           primului  semcslru  se  const.Uă                             Printre  cauzele  rare  au  in­
           că  re/ullatele  nu  se  ridică  in                         fluenţat  negativ  producţia  de
           nivelul  condiţiilor  existente  şi   In unităţile          lapte  pe  total  trust  un  loc  im­
           al  cerinţelor.  Spunîe.d  aceasta                          portant  îl  ocupă  reproducţia.
           ne  referim  la  faplul  că  pe  în­                        După  cum  se  ştie.  organizarea
           tregul  Irust  la  producţia  loia­  agricole de stat       defectuoasă  a  producţiei  poale
           la  s-a  înregistrat  o  idmîncre                           determina  întîr/ierea  intrării
           sub  plan  de  pes'e  (IfJO  hl  lap­                       in  lactafie  a  animalelor  cu  1-2
           te.  iar  la  producţia  marfă  pre­                        sau  chiar; mai  multe  iuni.  a­
           vederile, nu  s-au  realizat  cu                            ceasta  ducînd  la  scăderea  sim­
           mai  mult  de  7DIJ  1:1.  I*e  unitâli   tri  zilnic  Io  G.A.S.  Câlan  nu   ţitoare  a  producţiei  letale  de
           se  prezintă  diferente  substan­  este  o  simplă  întîmplare,  ci
           ţiale  in  ceea  ce  priveşte  înde­  urmarea  firească  a  preocupă­  DUMITRU  H.IRIGA,
           plini rea  acestui  indicelor.  Ast­  rii  conducerii  unităţii  fată. de   inginer  şef  la  Trustul  regional
           fel.  în  timp  ce  întreprinderea   hrânirea  echilibrată.   în  mod   Gostat  —  Deva
           agricola  de  stal   Apold   şi   diferenţial  şi  economică  a  a­  N.  TlRCOH
           G AS  Căian  depăşesc  simţi­  nimalelor  precum   şi  pentru
           tor  planul  la  producţia  totală,   urmărirea  îndeaproape  a  rea­
           ceea  ce  Ic  permite  să  livreze   lizărilor  in  vederea  cunoaşte­
           peste  sarcina  stabilită  258  şl   rii  şi  acţionării  în  sens  pozi­
           respectiv  IDO  hl  lapte,  celelalte   tiv  la  timp  asupra  factorilor
           nnitâti,  cu  excep'la  G.  A.  S.   ce  influenţează  la  îndeplinirea
           Mintia,  au  înregîs!rat  lîcreali­  planului.  ,Nu  se  poale  spune
           ză ri  însemnate.   Gospodăriile   acelaşi  lucru  despre  felul  cum
           zgricole  de  stat  din  Petieşit.   se  desfăşoară  activitatea  în  zo­
           Calda  şi  Bîrcca.  neîndeplinîn-   otehnie  la  unităţile  rămase  în
           du-şi  producţia  totală  nu  nu   urmă.
           putut  realiza   niri  produci ia   La  G AS  Bucea,  spre  e-.
           ntnrlâ  cu  523.  347  si  respectiv   xemplu,  una  din  cauzele  ce
           222  hl  laple.               au  influenţat  negativ   asupra,
             Rezultatele  diferite  «Ic  Ia  o   producţiei  de  lapte  a  fost  nu
           unitate  la  alta  nu  sc  datore.tc   lipsa  de  furaje,  ci  neajunsuri­
           existenţei  unor  condiţii  deose­  le  semnalate  în  privinţa  mo­
           bite  in  ceea  ce  priveşte  baz.a   dului  de  administrare  a  raţi­
           tehnico-mnlerială.   Se  poate   ilor  fn  loc  ca  furajarea  să  se
           spune  că  efectivul  de  animale   facă  cît  n.ai  uni farm  în  cele
           existent  in  fiecare  unitate  are   24  ore,  se  crea  o  mare  dîspro-:
           un  potenţial  productiv  ridicat,   porţie  între  administrarea'.ta-:
           iar  posibilităţile   de  furajare   inului  de  seara  (la  ora  18)  st
           sini  pe  deplin  asigurate.  In-   cel  de  dimineaţa  (la  ora  9).
           (r-o  astfel  de  situaţie,  nu  aşo-   In  asemenea  condiţii  este  şî
           r.isclc  ..cauze  obiective**  care   firesc  ca  producţia  »vaci lor  să
           sc  invocă  de  către  conduceri­  nu  se  ridice  la  nivelul  poten^
           le  unităţilor,  determină  nive­  ţialului  lor  productiv.  Dacă  în
           lul  scăzut  al  producţiei  de  lap­  ceea  ce  priveşte  gospodăria  de
           te,  ci  o  seric  dc  deficienţe  de   stat  din  C.alda  în  primele  luni
           natură  organizatorică.  Paie  de   ale  anului  producţia  de  lapte
           neînţeles,  de  pildă,  faptul  că   a  fost  mai  scăzută  ca  urmare
           deşi  G.A.S.  Câlan  ru  are  o  în-   a  lipsei  de  furaje  (datorată  în
           zeslrare  fehnico-maieriaTâ  su­  mare  măsură  gospodăririi  ne­
           perioară  gospodăriilor  din  C.a!-   chibzuite  a  acestora),  cu  to­
           da  şi  Bircea  totuşi  fată  de  o-   iul  nejustifientă  este  nereali-
           cestea  a  obţinut  mai  mult  cu   z.area  planului  după  ce s-a  tre­
           20B  şi  respectiv  217  1  lapte  pe  cut  la  hrănirea  animalelor  cu
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20