Page 27 - Drumul_socialismului_1967_08

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA i
TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A PRIMIT PE

AMBASADORUL UNIUNII SOVIETICE LA BUCUREŞTI

Tovarăşul' Nicolae Ceâbşescfi, amîazâ, la Eforie-Nord, pe to­ Cu acest prilej a avut loc o
varăşul A. V. Basov,’ ambasa­ discuţie tovărăşească,
secrelar general , al C.C. ^ al
dorul. Uniunii Sovietice la Bu­
P.GfRT, a prim it'm arţi;'dupâ- cureşti.. . * (Agerpres)

Vizita în tara noastră a ministrului

afacerilor externe al Italiei,
S S k iH U. U U REGDNAL HUNEOQNU 1 P OL 9 a SAŢIU NPUUR PEBBttL

Amintore Fântâni

4 PAGINI - 25 BANI
ANUL XIX. NR. 3920 MIERCURI 9 AUGUST 1907 Marti dimineaţa, Amintore cii Socialiste România au în­ lor Externe a avut loc solem­
Fanfani, ministrul afacerilor ceput convorbirile oficiale în­ nitatea semnării Convenţiei
externe al Italiei, a făcut o vi­ tre Corneliu Mănescu. minis- consulare dintre Republica So­
zită protocolară ministrului a­ ‘ Irul afacerilor externe al cialistă România şi Republice
Italiană, a Acordului cultural
In laboratoarele minei mecanice din cugir facerilor externe al Republi­ României, . şi Amintore Fan- dintre guvernul Republicii So­
cii Socialiste România, Corne-
fan), ministrul afacerilor ex­
liu Mănescu. terne al Italiei. cialiste România şi guvernul
întrevederea s-a desfăşurat Convorbirile s-au desfăşurat Republicii Italiene, a Acordu­
intr-o atmosferă caldă, priete­ într-o atmosferă cordială, de lui dintre guvernul Republi­
ÎMBINAREA CERCETĂRII ŞTIIN­ In aceeaşi zi, la Ministerul Fanfani, ministrul afacerilor vind coproducţia cinematogra­
nească.
cii Socialiste România şî gu­
înţelegere reciprocă.
vernul Republicii Italiene pri­
Marţi dimineaţa, Amintore
★
Afacerilor Externe al Republl- externe al Italiei, şi persoa­ fică şi a scrisorilor oficiale cu
nele oficiale care îl însoţesc, privire la deschiderea birouri­
a depus o coroană de flori la lor de turism în cele două ţări.
ŢIFICE CU LUCRĂRILE CURENTE Spectacol de gali pentru Libertatea I ’oporului şi de miniştrii afacerilor externe
Documentele au fost semnate
Luptei
Monumentul
Eroilor
ai celor două state.
a Patriei, pentru Socialism.
al unui ansamblu
La semnare au lost de faţă
★ Pompiliu Macovei, preşedinte­
• Cum silit satisfăcute cerinţele specializării de maşini nu pot rezolva ţoa­ folcloric din Algeria Ministrul de externe italian le Comitetului de Stat pentru
• Necesităţile producţiei — la baza planului te­ le problemele de cercetare ale Amintore Fanfani a depus, de Cultură şi Artă, Nicolae, Boz-
matic. fabricaţiei, privind in cea mai Marţi dimineaţa a sosit în asemenea, o coroană de flori dog, preşedintele Colegiului
la cimitirul de Ia Ghencea al
• Este laboratorul un „centru de constatare?" mare măsură: tehnologia con­ Capitală un ansamblu fol­ O N.T., Costin Nădejde, ad­
strucţiilor de maşini, proiec­ cloric din Algeria, care va ostaşilor italieni căzuţi pe te­ junct a l: ministrului, invâţâ-
tarea maşlnilor-unelte şi a a­ întreprinde un turneu în ţa­ ritoriul României în timpul mintului, Octav Livezeanu, vi­
Uzîna mecanică Cugir şi-a creîndu-se astfel posibilitatea gregatelor,. acţionări şi auto­ ra noastră. In seara acele­ luptelor duse alături de osta­ cepreşedinte al I.R.R.C.S.,
dezvoltat, în timp, un labora­ antrenării lor in munca de matizări etc Prin specificul iaşi zile artiştii oaspeţi au şii români in primul război membrii celor două delegaţii
tor uzinal specializat in re­ studii şi cercetări solicitate de lor — chimico - metalurgic — prezentat in sala „Savoy" a mondial. şi alte persoane oficiale.
zolvarea problemelor chimico- nevoile uzinei. laboratoarele uzinale pol să Teatrului „Constantin Tâna- Apoi, oaspetele italian şi După semnarea documente­
metalurgice pe care le ridică Din cauza unui gol perma­ rezolve insă probleme de cer­ se" din Bucureşti un specta­ persoanele oficiale care-1 în­ lor, cei doi miniştri de externe
fabricaţia de maşini-unelte şi nent de cadre tehnico-ingine­ cetare care să aducă îmbună­ col de gală. soţesc s-au oprit pentru cite- au rostit scurte cuvintâri, ex-
maşini de cusut. Tehnicitatea reşti, Uzina mecanică Cugir nu tăţiri fabricaţiei în special in Au participat Mihai Bă- va momenle în faţa Mausoleu­ primlndu-şi satisfacţia pentru
lui de la Ghencea al eroilor
uzinei şi specificul fabricaţiei, posedă încă o secţie sau un atelierele de prelucrări la cald. lânescu, ministrul poştelor şi români, aducind un omagiu rezultatul convorbirilor. Sub­
nivelul calitativ al produselor laborator cu atribuţii speciaie Laboratorul uzinei r,oastre a telecomunicaţiilor, Ion Mo- liniind importanţa documente­
r >e fabricăm, au ridi­ de cercetare deşi nevoile pro­ desfăşurat, pe lingă activita­ raru, vicepreşedinte al Co­ m ilitarilor căzuţi pentru pa­ lor. semnate, cei doi miniştri
trie.
cat probleme .diverse şi de ducţiei o impun cu acuitate. tea curentă, o activitate de stu-. mitetului de Stat pentru de externe au relevat că aces­
mare complexitate pentru a Din acest motiv prob'emele de dii şi cercetări de interes strict Cultură şi Artă, Octav Li- ★ tea constituie noi paşi pe calea
căror rezolvare a fost nevoie cercetare sînt rezolvcte tot de uzinal S-au efectuat stud.i vezeanu, vicepreşedinte al La încheierea convorbirilor dezvoltării relaţiilor de prie­
de divei-sificarea şi specializa­ către personalul cu studii su­ pentru stabilirea cauzelor unor Institutului Român pentru dintre ministrul afacerilor ex­ tenie dintre cele două ţârr* şî
rea laboratoarelor, de mărirea perioare din laborator, perso­ abateri tehnologice, expertize, Relaţiile Culturale cu Străi­ terne al României, Corneliu popoare, sint o contribuţie la
posibilităţilor lor de investi­ nal care coordonează şi urmă­ sludii de înlocuire a unor ma­ nătatea, Ion Florea, direc­ Mănescu şi ministrul afacerilor consolidarea păcii şi securită­
gaţie, printr-o dotare materia­ reşte şi munca curentă a la­ teriale cu altele de calitate su­ torul O.S.T.A., funcţionari ‘ externe al Italiei. Amintore ţii europene.
perioară, sau echivalente, dar
Fanfani, la Ministerul Afaceri­
li corespunzătoare gradului d? boranţilor. Aceasta creează u­ mai ieftine şi mai uşor de pro­ superiori din Ministerul A­ (Agerpres).
dificultate a problemelor de nele dificultăţi prin disconti­ curat. studii privind optimi­ facerilor Externe, oameni dc
artă şi cultură, un nume­
rezolvat. Prin ridicarea nive­ nuitatea lucrărilor de cerceta­ zarea unor procese tehnologi­ ros public.
lului profesional al.laboranţilor re şi angrenarea sunultanâ a ce de prelucrare la cald. sau Spectatorii au răsplătit cu
posibilităţile lor de invesl:ga- specialiştilor în mai multe pro­ pentru introducerea unui nou îndelungi aplauze măiestria FRUCTE DE PĂDURE
ţie au sporit, ceea ce a condus bleme, dintre care au priorita­ proces tehnologic şi studii pen­ artistică a membrilor an­
la degajarea tehnicienilor şi a te urgentele din ateliere. tru lărgirea gamei şi moderni- samblului.
cadrelor cu studii superioare Fireşte că prin gradul lor de In încheierea spectacolu­ PENTRU EXPORT
din munca analizelor şi în­ înzestrare, laboratoarele uzina­ Ing. EUGEN TIRUŢA Echipa condusă de Nicolae Gavriluţ de la Exploatarea lui, artiştilor oaspeţi Ie-a
cercărilor de control cui^ent, le din industria constructoare şeful serviciului laborator minieră Teliuc, a extras pesteplan in luna iulie 240 tone mi­
de Ia Uzina mecanică Cugir nereu. fost oferit un coş cu fiori La Ocolul silvic din Pe­ Din luna iunie, de cînd
In fotografie: schimbul condus de Grigore Cojoş, după din partea Comitetului de troşani a fost încărcată a­ a fost declanşată campania
(Continuare In pag. a 2-a) ieşirea din mină. Foto: I. TEREK Stat pentru Cultura şi Artă. seară prima autodubă cu de valorificare a acestor
bogăţii din pădurile noastre,
Instalaţie de producere zmeură destinată exportu­ şi pină ieri, au fost recolta­
lui. Tot de aici, mîine va
pleca a doua autodubă cu te aproape 200 de tone fruc­
a am estecurilor fluide A „ DISPĂRUT" 0 ŞTAMPILĂ cile 50 de modele, care, de la aceeaşi încărcătură. Pînâ a­ te dc pădure. Livrările pen­
cum au mai fost li\rate la
un pupitru de comandă, sini di­
tru export şi consumul In­
finc negre şi aproape 5 to­
La Uzina „Victoria" Câlan se construieşte o instalaţie rijate in mod automat cu aju­ export peste 13 tone de a- tern sînt in plină desfăşu­
torul unei benzi la muncitoare­
scmiindustrială de producere a amestecurilor fluide cu auto- le care exccutd operaţii cum ar ne de gălbiori proaspefi. rare.
intârîre pentru turnătorii. Aceasta va permite obţinerea u­ Am poposit în mai multe ma­ Ir-un material nou. numit skai, chinărie. După acest riguros li ungerea, lipirea, lixaiea căp­
nui materia) cu eficienţă economică sporită, care va servi gazine dc marochinărie din re­ care este moale şi se aseamănă studiu trecem ta concept io şi tuşelii ele. Apoi. piesele compo­
la formarea lingoticrelor şi. a altor piese metalice. . giunea noastră. La raioanele cu pielea ta umplututo poşete­ crearea modelelor. Clnrl conce­ nente, a/e. poşetelor, şi celorlal­
Acest procedeu, nou. în ţara noastră, a fost stabilit pe „poşete” era “ mare alluenţă. lor utilizăm tot un material nou pem un model mai avem in ve­ te produse de marochinărie se ■ ■ Ş B a a
bază de cercetări efectuate in laborator şi într-o staţie pilot Cumpărători, bărbaţi şi' temei, ..mu/lopren”, care dă produselor dere.- vlrsla'sî chiar fizicul cum­ cos fol cu ajulorul unor ma­ CICLU DE FILME r
de către un colectiv de specialişti dc la Institutul dc cer- de dlterlfe■ v/rs/e, solicitau vin- formalul dutiLJ', , părătorului”. şini moderne, după care îşi con -.
<etări metalurgice In colaborare cu cadre tehnice din uzină. zâlorilor produsele dorite. Ic Dacă produsele do maroc hiuu< Am vizitai şi secţiile produc­ tinuu drumul la fasonare, fini­ PROIECTUL
Folosirea noului amestec prezintă avantajul că se cre­ cercetau atent, verificau da- rie ale: întreprinderii < „Căprior tive. Ordinea, buna organizate sa/ şi coniiolul CT.C. La ultima ROMANEŞTI
ează posibilitatea înlocuirii operaţiei de confecţionare ma­ câ modelul şt culoarea po­ a lucrului, preocuparea munci­ lază — cont toiul tehnic de ca­
nuală şi uscare a lormei, care durează în prezent J8-19 ore, şetelor se asortează cu. tncdl- torilor pentru a tabrica produ­ litate — produsele sint supuse Drept omagiu închinat
cu un procedeu uou şi rapid pentru care se vor consuma ţdmlnlea şi moda vestimentară, se de calitate ne-a impresiona/ unul exigent examen. Ca urma­ sărbătorii din august, în­ „AIRBUS"
numai circa 2 ore. Rezultă astfel o creştere a productivită­ apoi achitau preţul. Nc-am inte­ ÎNSEM NĂRI plăcui. La o maso de control de re a strădaniei întregului colec­ treprinderea cinematografi­
ţii muncii, precum şi reducerea manoperei şi a cheltuielilor resat cine slnt semnatarii aces­ la secţia cr^i se vcrilica cu mi­ tiv de muncă, dintre care am că regională a organizat un
aliat că poşetele sint fabricate DE REPORTER
de producţie. Dc asemenea se va îmbunătăţi calitatea şi as­ tor produse. Cu satisfacţie am gală calitatea materiei prime. reflnul numele muncilorilot loan ciclu de filme româneşti ce Recent s-a desfăşurat la
va fi prezentat in principa­
pectul pieselor turnate datorită plasticităţii mari a ameste­ la întreprinderea „Căprioara". De aici şi pină la finisaj. toate Ptchşan. Viorica Rat, Maria Ter- lele cenlre ale regiunii. Pro­ Londra o reuniune ministe-
curilor ce se vor realiza. operaţiile se executa mecanizat. bus. Ana Hăpriăn, Rudi Căian. 1 rială tripartită anglo-fran-
Pentru a alta cîleva din preo­ Croiul propriu-zls se tace cu a­ Mar./a . Deu/ch, .Vltgll Ordean. ducţii ca : „Cerul u-aro gra­
cupările acestui colectiv de ra“ din Sebeş sini atit dc căutate jutorul unor slante modei Pe şi a Elena Bogdanei, produsele trec tii". /.Celebrul T02", Dinco­ co-vest-germană la care s-o
ajuns la un acord “privind
muncă in vederea satisface rit „Hidtocaraittlui". o Instalaţie cu bine examenul dc calitate. lo dc barieră", „Străinul",
cit mai depline a gustului cum­ si apreciate de cumi>ârălori, a- automatizată, de mate produc­ Stampila „Calitatea a ll-a" a „Parlea ta de vină", „Dra­ construirea In comun a ţi­
ceasta se datoreşfe şi contribu­
nui nou tip de avion •de
goste lungă
dob seară"
Monede dacice 6196 TONE părătorilor. ne-am deplasat la ţiei creatorilor de modele, cure tivitate. care asigură o calitate „dispărut*' din tntteptindere. A sînt citcva din reluările ce pasageri „/Izrbtzs" sau auto­
Sebeş. Primul confacf l-am avut
rămas una singură, aceea de
ireproşabilă. Piesele croite sini
sint primii semnatari ai acestor
buzul aerului.- La realiza­
cu tovarăşul loan Stoicu, secre­ sortimente. Cum reuşesc ei să aduse la atelierul de pregătite. „Calitatea vor fi proiectate pe ecrane rea viitorului avion partici­
In această perioadă.
dinaintea OE ÎNGRĂŞĂMINTE tarul comite/u/ui de partid. „Nu creeze modele pe gustul cumpă­ Atei se întocmesc comisioane de L. DEMETEIt pă principalele companii
ne lăudăm, dar un lucru este
rătorilor ? ta această întrebare
cert: pe poarta întreprinderii ne-a .răsnuns cu multa ama­ aeronautice din cele trei
Aprovizionarea ritmică cu noastre nu iese nici un produs bilitate Horla Dario,; creatoare ţări: „Sud-Aviatioţiu, .Haw-
erei noastre îngrăşăminte chimice con­ de slabă calitate. In acest an am de modele cu experienţă. ..Mun­ ker Siddeley Aviation• şl
stituie o condiţie de bază livrai beneficiarilor numai pro­ ca noatilră se aseamănă oare­ „Arbeitgemeinschaft Air-
bus”. mAirbus”-ul vo avea
Un mare tezaur menetar, pentru sporirea producţiei duse de calitatea tntfi” — ne-a o muncă de concepţie, de crea­ Cînd trebuie să fie în şire, o capacitate de transport do
cum 'cu aceea• a poetului. Este
conţiniml 750 monede din ar­ agricole. Tocmai dc aceea spus el. aproximativ 300 de persoa­
gint masiv, a fosl descoperit Oficiul de aprovizionare al Am discutat cu o parte dintre ţie artistică. Aidoma scriitorilor, ne şl se prevede să intre
cu ocazia unor lucrări agri­ Uniunii regionale a coope­ Inginerii, tehnicienii şi muncito­ sculptorilor sau pictorilor, noi tn funcţiune in anul 1973.
cole. in comuna Silindia, re­ rativelor agricole a distri­ rii întreprinderii, despre munca trebuie so _>ayem un dezvoltat Factorul principal care ă
giunea Crişana. După crime­ buit de Ia începutul anu­ lor. Ni s-au spus lucruri intere­ slrril ari ist ic şi'est etic, să ne dăm fînul se mai află încă pe cîmp determinat această triplă
le observaţii, specialiştii au lui şi pină în prezent uni­ sante. „In cele şapte luni din seama ce e frumos, ce place înţelegere, in ciuda faptului
ajuns la concluzia că aces­ tăţilor din regiunea noastră acest an, ne-a relatat inginera sau nu. Pentru aceasta căutăm că ţările respective fac par­
tea sînt monede ducice pro­ 6196 tone de azotat dc a­ Sabina Bucătaru, şeta servici\t- să hm tntr-o permanentă legă­ mas de cosit (inul de pe aproa­ te din grupări economice
In numeroase unităţi coope­
venind dinaintea erei noas­ moniu şi superfosfat. Nu­ lut tehnic, au lost create peste tură cu cumpărătorii, cărora le ratiste din regiunea noastră, fî- scăzut (circa 700-1 000 1 anu­ pe 500 hectare, la Sarmisege- rivale, II constituie concu­
al pe cap de vacă furajată).
tre. Se apreciază că aces­ mai in luna iulie cantită­ 130 modele de marochinărie. cerem păjeti, sugestii. Ne Inte­ nutrite naturale şi cele cultiva­ Producţia slabă se datoreşte în­ tuza de pe 200, iar la Rîu Băr­ renţa din ce tn ce mal pu-
ta este unul dintre cele mai ţile ridicate dc cooperati­ Toate au trecui cu succes exa­ resează cum evoluează moda la
vele agricole au depăşit te constituie principala sursă deosebi insuficientei preocu­ bat de pe 160.
menul de contractare. Pentru a
mari tezaure dacice cunos­ 1000 tone de îngrăşăminte ajunge la acest rezultai ne-am încălţăminte *şl moda vestimen­ .de furajare pentru hrăni rea a­ pări existente pentru recolta­ Rău este că în privinţa or­
tară. citim cârti si-reviste de
cute pînâ in prezent. thimicc. pregătit temeinic. MaforilQlea specialitate/urmărim: realizările nimalelor, pe timpul perioadei rea la timp a furajelor. în sco­ ganizării şi desfăşurării acţiu­
modelelor au lost labricate din- altpr târî In sec/nni/ de1 maro. de stabulaţie. Dî'spun'înd de su­ pul asigurării nuti'eţurilnr ne­ nii de recoltare a furajelor se PE TOT
prafeţe însemnate ocupate c(j cesare sub aspect cantitativ şi întîlnesc an de an aceleaşi de­
fineţe; cooperativele agricole calitativ. ficienţe. care în ultimă instan­ G LO BU L
au posibilitatea nu numai să a­ Analizind situaţia coasei I la ţă se reflectă negativ in reali­
sigure echilibrarea balanţei fu­ fineţele naturale, se constată zarea sarcinilor stabilite in sec­
JtfĂRTl/RIE IIV T IM P broase, ci să creeze un exce­ că într-o- serie de cooperative privite cu pasivitate şi de că­ I ternlcă la care sini supuse
rajere Ia capitolul nutreţuri fi­
torul zootehnic. Acestea
sint
agricole recoltatul nu s-a rea­
dent
I firmele vest-europehe
'de
substanţial,
disponibil
tre Uniunea raională a coope­
lizat nici pe 50 la sută din su­
pentru valorificare sau ca re­
zervă pînâ la recolta anului prafeţele planificate. Exemple rativelor agricole din Haţeg, I către constructorii aeronau-
care n-a *niţiat nici o acţiune
- tici nord-americani a ‘căror
negative in acest sens ne ofe­
| supremaţie este incontesta-
Valea ./iufui. Un popas aici rind, porţile unei noi instituţii, acestui ţinut, istoria .dezvoltă­ valoare documentară şi edu­ viitor. ră cooperativele din Rîu Alb eficientă în vederea înlăturării ■ bilă in ultimele două de-
pierderilor de nutreţuri. Tova­
Intre posibilităţi şi realitate
rămine prezenţă neşlearsă in culturale, de înaltă ţinută rii industriei miniere, trecu­ cativă ii ocupă documentele există o mare disproporţie. In şi Rîu de Mori. unde din 613 răşii din cadrul acestui orgar cenii pe piaţa lumii occi­
mintea celui ce-l lâ pluteşte şi ştiinţifică şi educativă: Mu­ tul glorios.de luptă, al munci­ privind lupta revoluţionară a numeroase unităţi, acţiunii de şi respectiv 542 hectare s-au aşteaptă doar să consemneze I dentale. Aspra concurenţă
e firesc să fie aşa pentru că zeul mineritului din. Petroşani. torilor mineri, lupta lor sta­ muncitorilor mineri împotriva asigurare a bazei furajere nu i cosit abia cite 283 şi 250 hecta­ realizările periodice. în loc ca ■ care se exercită in condi-
totul, pămintul, aerul, apa şt Mărturie impresionantă in tornică .pentru afirmarea asupi'irii sociale şi naţionale. se acordă atenţia cuvenită. re. Nici la Şerel lucrurile nu din vreme să sprijine unîlâţi- I fh’le lumii capitaliste vizea-
mai ales (aptele, nu rareori timp a muncii şi luptei re­ dreptului la muncă şi la o Idealul social şi naţional a O asemenea stare de lucruri stau mai bine. Aici recoltatul I ză in fond întreaga econo-
apropiate de miraculos ori voluţionare, a aspiraţiilor so­ viaţă mai bună, forţa de cre­ fremătat permanent aici, fla­ se întilneşte îndeosebi in coo­ s-a efectuat pe numai 245 hec­ ! mie, iar in această luptă l­
păstrate in legende nescrise ciale şi naţionale al( munci­ aţie, ingeniozitatea şi talentul cără vie purtată din generaţie perat* vele agricole din raionul tare din 568 existente. De ase­
torilor mineri din Valea fiu­ lor. în generaţie, ţişnind impetuos menea. Ia Livadia a mai ră­ (Continuare in pag. a 2-a) I negală sint angajate prin-
incă, poartă pecetea grava a Parcurgi înfiorat cele şapte Haţeg, unde pină la data de 7 • cipalele ţări. vest-europene
neostenitului, statornicului e- lui, muzeul, prin exponatele in timpul grevei din 1906 şi august a.c. coasa 1 la fineţele împotriva marilor mono­
jort omenesc, îndreptat către iunie 1916, in timpul ce a naturale s-a efectuat pe mai I poluri americane, şi In ui-
smulgerea bogăţiilor din adin- marcat înfăptuirea Unirii din puţin de 75 la sută din supra­ ■ tima vreme şi împotriva
curi, spre împlinirea celor exis­ 1918, ori in vremea grevelor faţa existentă. La cooperative­ celor japoneze, mai ales tn
tente in lumină. „Măreţ este din 1920 şi 1929, file de foc le agricole din Haţeg şi Ciula I domeniul industriilor de
acest tinut — nota Ceo Bogza Vizitind „Muzeul mineritului” in istoria luptelor muncito­ Mare, unde munca s-a organi­ B construcţii navale şl de au­
in 1945 — presărat cu munţi reşti de la noi. zat mai temeinic, recoltatul fî- I tomobile. '
Si cum ai putea rămine ne­
de la o zare la alta. In inima tulburat in faţa unor docu­ neţelor s-a terminat, creîn-
cărora regii dac.i an înteme­ sale, rod al unei intense munci săli ale muzeului şi privirea mente (decizia din 1931 pri­ du-se astfel condiţii ca de pe I Investiţiile necesare rea-
iat vestita tor cetate, şi in ale de cercetare şi al unor cău­ îţi rămine încărcată , de uimire vind închiderea minelor), fo­ o însemnată suprafaţă să se ob­ licării „ Air bus”-ului sint e­
căror .măruntaie sînt urme tări ce s-ait dovedit — pe par­ in faţa fotografiilor, documen­ tografii (1 Mai 1929 la Ani- ţină şi o producţie sporită de I valuate la aproximativ 2
mult mai vechi, care îi duc cursul ctlorva ani — a fi fruc­ telor,, cel mai adesea inedite, nodsa, mina Ileana, locul de otavă. Rezultate mulţumitoa­ ■ miliarde de franci,: sumă
trecutul pină la depărtări de tuoase, punctează fluxul con­ fotocopiilor, hărţilor, grafice­ urtde a pornit greva in august re s-au înregistrat şî de către destul de mare ca să poată
milioane de ani". tinuu al memoriei vizitatorilor lor, machetelor, obiectelor şi 1929, scriitorul Panait Istrate cooperativele agricole din Bre­ I fl suportată de o singură
tea Română,
Sălaşul de Jos.
Frumuseţea acestui ţinut se cu un concret grav şi emoţio­ uneltelor de muncă, de la cele în mijlocul minerilor din Lu- Ostrov, Sin petru. Toteşti ş.a I ţară. S-ar părea că împărţi-
I rea fie ea şt In trei a chel-
împlineşte azi, sub ochii noş­ nant izvorit din viaţa de ten rudimentare întrebuinţate in peni, solidarizarea minerilor La fiecare din unităţile amin­ ■ tuielilor necesare realizării
tri, cu frumuseţea oamenilor, şi de azi a minerilor. practica de început a mineri­ cu eroicele lupte ale muncito­ tite, prima coasă mdi trebuie ,,Airbusn-ului va fi suporta-
cu măreţia muncii lor neîn­ Existenţa unui bogat zăcă- tului (sfredele manuale, ştear- rilor ceferişti şi petrolişti din efectuată pe cîte 10-40 hectare. I tă mai greu de către Fran-
trerupte, adaos preţios izbin- mint carbonifer — spunea ţuri, jistău, ventilator manual . 19.73, comemorarea lui Afarr- Trebuie arătat însă că şi în u- J ţa care este angajată şl In
zilor din orice parte a ţării. tov. prof. Simion Părăianu, pentru aeraj . parţial, pompe Aninoasa 1937), desene (.O fa­ nitâţile respective se impun' realizarea proiectului ^Con­
Fiecare clipă, fiecare ceas. fie­ vicepreşedinte al- Sfatului manuale, aparat de protecţie milie de miner pe drumul pri­ luarea de, măsuri operative îi I corde". Nu tntlmplător ml-
care zi, fşi are o istoric in- popular orăşenesc Petroşani, în zone viciate, alimentat de begiei”), reproduceri din presa vederea transportării nutre­ 1 nistrul francez al transpor-
scrisă In cifre adine grăitoare„ — punerea lui in exploatare o pompă cu burduf manuală, vremii (ziarul mAdevărul" din ţurilor din cîmp. abandonîn- turilor, Jean Cliamant, care
ce-ţi sădesc in sultei uimire, la mijlocul - veacului trecut, ţiuri, ciocane 'de abataj) pină 27. august 1929, înflorind ma­ du-se procedeul folosit pină a Ia reprezentat ţara sa la re-
mindrie şi o admiraţie fără dezvoltarea industriei extrac­ la cele din zilele noastre, cînd sacrul de la Lupeni şi repro- cum de a. lăsa fînurile în cîmp * uniunea tripartită de la
egal. tive de-a lungul deceniilor, practica minieră foloseşte cele dndnd ecouri ale grevei din pînâ iarna. I Londra, a declarat, după ce
Lor, acestor neobosiţi şi vechea tradiţie minerească, mai noi cuceriri ale ştiinţei şi presa străină), cind abia in Ca şi în anii trecuţi. în raio B s-a înapoiat la Paris, că
harnici mineri, căutători ai precum şi puternicele mişcări tehnicii, toate fiind tot a- zilele noastre, munca şi viaţa nul Haţeg se întîlnesc coopera­ mdacă alte ţări europene
bogăţiilor pe drumuri „ subpă- sociale cu răsunet adine in titea dovezi, mărturii incon­ minerilor, cunoaşte adevărata tive agricole în care la mijlo­ I solicită să coopereze la fa-
mlntene, in preajma cărora ţară şi peste hotare, reclamau testabile ale îndirjitului, emo­ preţuire, d h d aspiraţiile mun­ cul lunii august pe sute de hec­ De pe această parcelă pe cai e o ară tractoriştii Dănilă ■ bricarea „Airbus*-ulul, noi
încerci un sentiment de sta­ necesitatea unei instituţit cul- ţionantului efort uman, zbor citorilor mineri cunosc, doar tare, fînurile stau nerecoltate. Mennezan şi Eugen Coeiş. cooperativa agricolă Vintui de Jos | slntem gata, împreună cu
tornicie\ de încredere in for­ neîntrerupt spre împlinire. azi, adevărata împlinire. Nu este de mirare că în aceste a recoltat cu cîtva timp în urmă 3.200 kg de grîu Ia hectar.
ţele, in munca şi faptele o­ tural-ştiinţifice care să oglin­ Un loc deosebit in fiziono­ unităţi producţia de lapte se Baza recoltei viitoare este pusă de pe acui-\ orin efectu­ MARIN GHEORGHE
mului. li s-au deschis, de cu- dească frumuseţea şi bogăţia mia muzeului prin bogăţie, NICOLAE DRAGAN menţine la un nivel destul de area arăturilor de vară.
(Continuare In pag. a 4-a)