Page 33 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 33
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3921 3
mm , în trep rin d erea
Centrala
term oelectrică Deva
Potrivit prevederilor Statu plan adoptarea unor hotârîri măsurile pentru Înlăturarea
tului cooperativei agricole de cu privire la desfăşurarea lu lor. Ilie Puşcaşi (Roşia de Se CU SEDIUL IN DEVA STR. GEORGE ENESCU NR.
producţie, adunările generale crărilor de campanie. Au fost caş) Ioachim Costanda şl Nico-
ale cooperativelor trebuie sâ iniţiate în această direcţie ac lae Neagă (Râhău), Ilie Antinie ■ 39, recrutează candidaţi pentru :
dezbată trimestrial activitatea ţiuni pentru transportul pe (Apoldul dc Jos), Nicolae Sto-
ecooomico-linonciară a unităţii. cîmp a unor mari cantităţi de ia şi Visalon Moldovan (Daia), — ŞCOALA TEHNICA DE MAIŞTRI — CURS DE Zi
Ea oglindeşte activitatea des îngrăşăminte naturale şi chimi Maria Vlad (Petreşti), Iosif
făşurată îh trimestrul expirat, ce, încorporarea lor în sol, Birk şi Savu Timar (Pianul de CU SPECIALITĂŢILE;
felul cum au fost îndeplinite reuşlndu-se astfel ca suprafa Jos), Laurenţiu Nandrea (Co-
propriile hotăriri, stabileşte ţa fertilizată în cursul acestui 11bl) şi mulţi alţii, au scos în — maistru centrale staţii şi reţele;
măsurile ce trebuie luate an să sporească mult faţă de evidenţă necesitatea preocupă
pentru îndeplinirea planului de anul trecut. Tot din iniţiativa rii consiliilor de conducere, a — maistru termoenergetic.
producţie. comuniştilor s-au adop.tat şi în brigadierilor şi a tuturor mem
O contribuţie de seamă la făptuit măsuri privind folosirea brilor cooperatori pentru spo La concursul de admitere se pot prezenta munci
buna pregătire şi desfăşurare a raţională a fondului funciar, rirea producţiei marfă, livra
adunărilor generale au adus-o extinderea plantaţiilor de vii rea unor produse de calitate şi tori calificaţi, absolvenţi ai şcolilor profesionale sau
şi o aduc organizaţiile de şi pomi, a suprafeţelor irigate, in perioadele cînd se realizea ai altor şcoli echivalente, precum şl muncitori califi
partid, comuniştii din cadrul îmbunătăţirea structurii cul ză venituri mari.
fiecărei cooperative agricole. turilor. In baza propunerilor făcute Marin Frâtică, cauperlst la îurnalul nr. 2 din Călări, urmăreşte pe tabloul de comandă caţi în întreprinderi care sînt şi absolvenţi ai învăţă-
Ca urmare a sprijinului acor Multă vreme, într-o serie de şi susţinute de comunişti, adu încălzirea aerului insuflat în furnal. . Fol° : I- TEREK mintului mediu de cultură generală. Candidaţii trebu
dat de organizaţiile de partid cooperative agricole de produc nările generale din cooperati ie să fie încadraţi în ultima sau penultima categorie a
consiliilor de conducere în or ţie ca cele din Petreşti, Lu- vele respective au stabilit o
ganizarea muncii şi a produc doş, Dobîrca, Apoldul de Jos, serie de măsuri cu privire Ia reţelei tarifare aplicate in ramura care lucrează, s6
ţiei, cooperativele agricole din Roşia de Secaş şi altele, s-a valorificarea unor cantităţi aibă un stagiu în producţie în meseria pentru care se
raionul nostru obţin rezultate considerat de către consiliile sporite de lapte S-a propus, ca
bune. Dezbaterile care au avut de conducere că producţia de întregul efectiv de porcine ce pregătesc de cel puţin 5 ani şi stagiul militar satisfă
urmează să fie livrat în anul
loc în adunările generale de lapte din anii precedenţi re- 1968 pe bază de controct, sft fie SÂ FIE FERITE ARIILE cut.
pînâ acum au reliefat creşterea
competenţei cooperatorilor şi oprit din fătârile de primăva Meseriile din care se pot recruta candidaţi), sînt
în special a comuniştilor in ră, avind astfel posibilitatea cele înrudite cu specificaţiile pentru care se pregătesc
conducerea producţiei, axarea Din experienţa creşterii şi îngrăşârii în toam
o abundenţă
muncii de partid pe probleme mai mare de furaje concentra DE PERICOLUL INCENDIILOR în şcoala tehnică de maiştri.
nă. cînd există
le economice ale agriculturii.
Organi/aţille de partid au ur organizaţiilor te. Aceştia pot fi apoi livraţi înscrierile la concursul de admitere se fac la se
mărit ca planurile de produc în primele două trimestre ale diul întreprinderii între 15—31 august 1967.
ţie pe anul lf)67 să aibă o ba de partid anului 1966 cînd sînt şi plătiţi Ne aflăm în perioada treîe- Câiăstău, Păuca şi altele. tablă, in funcţie de numărul
ză trainică, să fie rezultatul u mai bine. rişului cerealelor. In majorita Cele arătate denotă că din vaselor, un post de incendiu cu Concursul de admitere se ţine între 3—10 septem
nor largi consultări, să înmă- Şi în sectorul producţiei ve tea raioanelor s-au amenajat punct de vedere al pazei contra 4 furci, 4 cazmale, 4 găleţi de
mincheze experienţa pozitivă flectâ posibilităţile reale ale getale comuniştii au recoman arii şi s-au constituit echipe incendiilor nu s-au asigurat tablă, două răngi cu coadă, 10 brie 1967 şi este precedat de vizita medicală care se
mături din nuiele cu coadă
acumulată de specialişti şi co coofjerativelor respective. Or dat o sene de măsuri pentru le de deservire a batozelor. peste tot condiţii în scopul în lungă de 4-5 m. şi 2 stingâtoa- va face în zilele de 1—2 septembrie 1967.
operatori, să constituie expre ganizaţiile de partid de aici, cointeresarea membrilor co Cunoscînd faptul câ pb ariile lăturării riscului ca recolta de re portative cu spumă chimică.
sia propunerilor lor temeinice analizînd însă cu atenţie aceas operatori la lucrările de între de treier sînt concentrate can pe ariile respective să.nu fie In cazul cînd treierişul se fa — ŞCOALA TEHNICA PENTRU PERSONAL TEH
şi bine gîndite. Analizînd peri tă stiuaţie, au demonstrat că ţinere, la sortarea produselor tităţi mari de cereale în snopi, distrusă de incendii. Iată de ce ce prin deplasare, garnitura de
odic activitatea şi rezultatele nici pe departe nu se adeve pe calităţi. se impune luarea măsurilor ca considerăm necesar să facem treierat va fi însoţită de un vas NIC CU SPECIALITATEA
obţinute în diferite sectoare de reşte acest lucru. Ele au făcut Se poate spune pe drept cu- re să asigure terminarea treie- din nou cîteva precizări în le cu cel puţin 250 1. apă, 2 găleţi
activitate ale cooperativelor, în acelaşi timp recomandări vînt că ei sînt nucleul mobili rişului fără pierderi cauzate gătură cu principalele reguli şi un stingâtor. Dacă aria nu — tehnician electroenergetlc.
ele au scos în evidenţă totoda consiliilor de conducere asupra zator al întregii activităţi în de incendii. de prevenire a incendiilor ce este amplasată în apropierea
tă şi deficienţele ce şi-au făcut măsurilor imediate şi a celor cooperativele agricole, insuilă Cu toate acestea, unele con trebuie respectate pe ariile de unei sursef de apă, se va asigu La concursul de admitere se primesc absolvenţi
loc în activitatea lor, au stabi de perspectivă atît pentru creş încrederea tuturor cooperatori duceri ale unităţilor coopera treier. ra la locul de treieriş şi o re
lit o serie de măsuri menite să terea şi îmbunătăţirea substan lor în forţele proprii, mobili- tiste şi comitete executive ale O primă măsură se referă la al învăţămîntului mediu de cultură generală cu exa
dt că la îmbunătăţirea muncii ţială a bazei furajere, cît şi zindu-i activ la înfăptuirea ho sfaturilor populare comunale faptul câ lumatul sau folosirea zervă de 1.000 1. apă, în vase men de bacalaureat sau cu certificat de absolvire.
în sectoarele producţiei vegeta pentru cointeresarea cooperato tărârilor adoptate în adunările nu au asigurat măsurile nece sub orice formă a focului des deschise sau sacale
le şi animale. rilor. generale. Ei simt în faţa coope sare de pază contra incendiilor chis pe arii sînt cu desăvârşi In raport de posibilităţi, pe înscrierile pentru concursul de admitere se fac
Comuniştii din cooperativele Una din problemele de Im ratorilor o înaltă răspundere. pe ariile de treier. Este de ne re interzise Totodată repara arie se va aduce şi o pompă
ag: icole Daia Română, Miercu portanţă majoră dezbătută de Tocmai de aceea aduc în discu înţeles faptul câ deşi există in ţiile de durată precum şi în manuală sau hipocisternâ, am între 1—23 septembrie 1967 ia sediul şcolii.
rea, Cilnic, Tău. A poleiul de cooperatori în adunările gene ţie problemele cele mai strin strucţiuni la fiecare cooperati treţinerea maşinilor trebuie e plasată la sursa de apă (rîu, Concursul de admitere se ţine între 26—30 sep
Sus, Pianul de Jos, Apoldul de rale .din trimestrul II a fost gente din activitatea coopera vă agricolă cu privire la regu xecutate in afara ariilor. Deo lac, iaz etc.) în cazul cînd, cu
Jos, Boz şl altele, reuşesc să situaţia economico-financiai â tivei, legate de soarta produc lile de P.C.I. ce trebuie respec sebit de important este ca te un furtun de cel mult 100 m., | tembrie 1967 şl este precedat de vizita medicală care
aleagă din multitudinea sarci a unităţilor. Cunoscînd din ţiei şi a ventiurilor, îi îndeam tate pe timpul campaniei de renul pe core se amplasează a jetul de apă poate atinge punc se face în zilele de 24—25 septembrie 1967.
nilor, pe acelea »-arc sînt mai timp problemele ce se dezbat in nă pe ceilalţi cooperatori să la recoltare, totuşi acestea nu sînt riile să fie curăţat de mără tele cele mai periculoase. In
importante, pe cele care speci adunări, comuniştii s-au inte atitudine fată de lipsurile ma aplicate întocmai. Deşi s-a în cini sau uscături, depozitarea caz contrar, pompa manuală Şcolarizarea se face în cadrul Grupului şcolar e
ficul agriculturii şi al unităţi- resat de rezultatele obţinute şi nifestate de către oricare ceput treierişul pe arii la o se cerealelor boabe să nu se facă sau hipocisternâ se va amplasa
or lor !e înscriu în agenda îp special de cauzele care ge membru cooperator, fie el chiar rie de unităţi cooperatiste din în nici un caz pe arii, iar paie la un loc cu rezerva de apă de nergetic Deva.
nuncii la loc de frunte. nerează nerealizarea indicato din consiliul de conducere. regiune nu s-au asigurat m ij le şi pleava să fie evacuate nu pe arie. Informaţii suplimentare se primesc la sediul în*
Răspunderea lor se oglindeşte rilor de pion sau folosirea ne Tonul combativităţii dat de loacele necesare pentru stinge mai în locurile anume destina Respectînd regulile indicate treprinderli — serviciul personal — învăţâmlnt, tele
rea incendiilor, nu s-au numit
prin sprijinul 'acordat consili raţională a surselor existente. către comunişti adunărilor ge responsabili P.C.I. pe arii, nu te acestui scop. De asemenea, pentru prevenire, care de alt
ilor de conducere, brigadierilor In toate cooperativele comu nerale ale cooperatorilor, ii a- există pompieri de serviciu la este necesar ca pe tot timpul fel sînt cunoscute dar nu se a- fon 2815.
şi şefilor de echipă în planifica niştii au scos in evidenţă fap jutâ pe aceştia să depisteze locurile de treieriş. iar unele duratei treierişului să fie asi plicâ peste tot, vom reuşi să
rea muncii într-o succesiune tul câ rezultatele obţinute sînt la timp neajunsurile din acti arii în mod cu totul nepermis gurată anunţarea Şi alarmarea ferim recolta de pericolul in
lirească. în aşa fel incit să se comparate fie cu prevederile vitatea lor, să găsească cele au fost amplasate în apropierea neîntîrziată în caz de incendiu cendiilor. In acest scop este
pornească cu lucrările cele mai planului de producţie, fie cu mai bune căi de înlăturare grajdurilor, a lanurilor sau li a formaţiei de pompieri din co necesar să luăm toate măsurile
urgente, şâ se depene cu pri realizările obţinute în anii pre a lor, de sporire continuă a niilor de cale ferată şi chiar muna respectivă.
cepere firul muncii, pentru ca cedenţi. manifestîndu-se astfel producţiei agricole şi a veni sub liniile de înaltă tensiune. In vederea stingerii Incen astfel ca nici un bob să nu ca
fiecare brigadă, echipă, mem o automulţumire atunci cînd turilor cooperatorilor. diilor se Impune să se aşeze în dă pradă flăcărilor. C o o p e r a t i v a d e
bru cooperator să cunoască realizările sînt mai mari. Cu Astfel de situaţii se întilnesc apropierea garniturii de treie
precis ce sarcini îi revin din acest lucru ei nu au fost de ION POPA la Vinţul de Jos, Benic, Bucer- rat, o serie de materiale dintre Maior ANDREI RRUCKER
planul de producţie, să-şi exe acord arâtînd câ. dacă se face secretar al Comitetului raional dea. Roşcani, Burjuc, Dineu care amintim : 1.000 1. apă în din inspecţia regională P.C.I. c o n s u m Ş o i m u ş
cute la.lim p lucrării? ce i se O/analiză temeinică în funcţie Sebeş al P.C.R. Mic. Beriu, Turdaş, Rişculiţa, vase deschise şi 4-6 găleţi de Deva
cer Astfel, încă de la începu de baza tehnico-materială asi- i d î>J .IÎJIÎ')::
tul anului, comuniştii din mul guriPRS'în fiecare unitate, se raionul lila, regiunea Hunedoara,
te cooperative agricole (ca cele găsesc o scrie de deficienţe ca
din Petreşti. Apoldul de .Sus. re contribuie în mare măsură
Cilnic, Apoldul de Jos), au o- lâ diminuarea veniturilor. Ei La bazele de recepţie g g ^ g g f j g j . Modul preferenţial a n g a j e a z ă de urgenţă
rienlat adunările generale ale
cooperatorilor să pună pe prim au propus în acelaşi timp şi un gestionar şl un vînzălor pentru magazinul
duce la nereali- mixt din comuna Păullş, raionul lila, regiunea Hune
doara. Cele două persoane pot fi din aceeaşi familie.
pească nici un bob de grîu! zarea planului nale, să posede la angajare 250 lei garanţie materială,
Condiţii de angajare: să nu aibă antecedente pe
sortimental
să asigure giranţi pentru 6.000 Ici pe bază dc documen
te din partea altor persoane.
(Urmare din pag. I)
Pînâ a ajunge la brutării sub ccastâ lucrare se făcea manu plini cît şi viitorilor germeni ai
formă de piine, griul străbate al. precizează tovarăşul Mllifii- recoltei din anul 1968. Din
din lanuri un lung drum. Şi pe lâ Matei, şelul bazei de recep saci, cu ajutorul unui şnec, şu parchetele vechi există peste
tot acest parcurs el- trebuie ţie din Câlan. Sacii erau duşi voiul de grăunţe se revarsă 30 000 m.c. de lemn de loc pe
gospodărit aşa cum se cuvine. apoi, pînă în interiorul maga spre un selector SU-4 de mare picioare.
Din unităţile producătoare a ziei. Acum însă datorită celor capacitate, care prelucrează o Pină la sfirşilul anului au Directa regională
junge la bazele de recepţie. trei benzi transportoare şi do rar cîte 4 tone de grăunţe. De mai rămas cinci luni. Do ace
Aici est§ supus unor metamor uă şnecuri cu care a lost do aici. după ce plevele dc grîu. ea vor trebui depuse toate e
foze menite să-i sporească a tată baza, s-au mecanizat toa seminţele de buruieni şi alte forturile pentru a recupera res
tributele calitative. Dar, să ve te lucrările de manipulare â impurităţi sînt separate din re tanţele la sortimente. Pentru transport auto Hunedoara
dem mal îndeaproape lanţul o grăunţelor". coltă. o bandă transportoare aceasta, de altfel s-au întocmit
peraţiunilor ce sînt efectuate. Cele spuse sînt conlirmatc duce boabele de grîu într-o al grafice speciale, au fost trimişi
4 august a c. Pe poarta Ba faptic la laţa locului şi dove tă parte a magaziei. delegaţi pentru recrutarea bra angajează pentru autobazele din localităţile De
zei de recepţie din Câlan intră desc grija sporită a lucrători In primul rînd a fost condi ţelor de muncă. Muncitorii au va, Brad, Alba lulla, Petroşani, Sebeş, Haţeg şl Hune
autocamionul 21 HD 1227 în lor din sectorul valorificării ţionat grîul de sămînţă desti început sâ fie concentraţi în
cărcat cu grîu. Aparţine Gospo produselor agricole pentru in nat schimbului. In total s-au a- parchole care au stocuri sufi doara şoferi pentru basculante, autocamioane şl au
dăriei agricole de stat din Că- troducerea micii mecanizări sigural încă de pe acum 130 to ciente de mosă lemnoasă. 6-a tobuze.
lan. Cu ajutorul podului bascul care în final uşurează munca ne-grîu din soiul Bezostaia şi trecut la scoaterea lemnului
magazinerul bazei înregistrea omului. 36 tone din soiul Ponca ce vor din parchete şi stocarea lui Informaţii suplimentare se primesc la sediul auto
ză greutatea transportului. In La Baza de recepţie din Câ lua drumul unitâ'ţilor deficita sub liniile (unicnlarelor.
tre timp laboranta Ana Gnebel lan sosesc ritmic mari cantităţi re în aceste seminţe. Aceeaşi Aceste măsuri îşi vor dove bazelor.
recoltează cu ajutorul unei de grîu de la gospodăria agri atenţie se acordă însă şi griu di desigur eficienţa. Totuşi,
sonde speciale probele necesa colă de stat din localitate, de lui de consum. Mai bine de un pentru recuperarea restanţelor
re pentru stabilirea umidităţii, la unele cooperative agricole sfert din cantitatea preluată a intr-un timp cît mai scurt vor
greutăţii hectolitrlce şi a cor situate pe raza oraşelor regio fost condiţionată. $i această lu trebui luate şi măsuri menite
purilor străine. După executa nale Hunedoara, Deva şi din crare este în plină desfăşurare să conducă la utilizarea judi
rea acestei lucrări, cu operati raionul Haţeg. In total ele vor Prin munca ce o desfăşoară, cioasă a tuturor maşinilor şi
vitate se fac analizele necesare însuma circa 2.500 tone. Pînâ prin rezultatele obţinute, lucră mecanismelor şi îmbunătăţirea Şcoala profesională
şi apoi maşina trece la descăr la 4 august se preluaserâ 1.500 torii Bazei de recepţie din Câ organizării muncii, şi aplica
cat. Sacii sînt deşertaţi direct tone grăunţe, ceea ce dovedeş lan dovedesc că actuala recol rea celor mai eficiente meto
pe o bandă transportoare ac te co activitatea bazei este in tă de grîu poate fi preluată o de de exploatare a masei lem
ţionată de către un electromo toi. O vizită prin două maga noase. Cu alte cuvinte vor tre M.T.A.ftLA* Cluj
Strungarul Kouba Mihal de la Fabrica chimică Orâştie tor, bandă care duce grăunţele perativ şi păstrată în bune con-
se numără printre cei mai buni şi disciplinaţi din secţia direct în magazie. zii care pot primi 1.300 tone diţîuni. bui înlăturate toate cauzele ca
sculârie. .Datorită acestor calităţi el se menţine evidenţiat de grîu ne-a dat imaginea gri re împiedică recuperarea grab strada Constanţa nr. 12.
lună de lună, depăşind planul cu 10-15 la sută. „Cu cîtva timp în urmă a- jii care se acordă viitoarei A. POTOPEA nică a râmînerilor în urmă.
înscrie
IBP I I pentru anul şcolar 1967'1968 absolvenţi a 7—8 cla
se, băieţi in vîrstă de 14—17 ani, din localităţile Hune
opririlor accidentale se men
EXAMENUL METALURGIŞTILOR ţine la un nivel destul de ri de cointeresare a muncitorilor ţeg, pentru meseriile :
0 Conducerea C.S. Hune
doara, Deva, Brad, Alba lulia, Petroşani, Sebeş şi Ha
doara
sâ ia in considerare
dicat. De ce nu sînt iruolificate
propunerea găsirii unor forme
mecanici auto ;
— lăcătuşi
acţste opriri în scopul îmbu
nătăţirii calităţii reviziilor şi
de la secţia reparaţii siderur
— tinichigii şi strungari.
înlăturării micilor defecţiuni gice peptru a-I stimula în c- — electricieni auto;
şi deranjamente? Piocedînd fcctuarea unor reparaţii de ca Informaţii suplimentare la telefonul «colii nr
(Urmare din pag. I) întrebarea noastră de exa tringerea fabricării tipodi- repara(ii a fost depăşită cu astfel, cu siguranţă câ opririle litate. î *35.12.
accidentale ar putea fi mult
men a fost adresată şi tova mensiunilor, în cantităţi sub 5C de ore, se Inregislrează 139 reduse. înfăptuirea acestor propu
răşului ing. Iile Marcu, şeful 20 de tone, o dată pe trimestru ore opriri accidentale Comen In ce priveşte aproviziona neri şi completarea lor cu alte
In ce priveşte solo de maşini, secţiei laminorului de benzi şi sau de două ori pe an, ar fi tariile sînt de prisos. Am dori măsuri tehnico-organîzatorice
ompartlment de care mă ocup profile uşoare. De la început un prim pas in sporirea pro in schimb ca cei vizaţi să re t a cu semifabricate la dimen vor contribui in mod efectiv
lirect, n-am reuşit să asigurăm intelocutorul nostru a dovedit ductivităţii laminorului. Şi în flecteze cu mai mult simţ au siuni optime şl gruparea fa la creşterea vitezei de lami
o viteză constantă de lamina reţinere şi prudenţă nejusti- că ceva. Ministerul Metalur tocritic asupra deficienţelor bricării cantităţilor mici, este nare.
re. Funcţionăm încă în contra ficatâ in a da un răspuns a- giei să ne ajute în primirea existente. o chestiune ce frămîntă de Şcoala profesională de
timp şi neuniform, cu unele nalltlc, concret. Ajutat cu în , cilindrilor din import prevă Judecind cu imparţialitate . multă vreme conducerea com Pentru vineri, 25 august,
năşim. Proiectul prevede la trebări suplimentare, în cele zuţi. De slabă calitate sînt şi şi obiectivitate fiecare răspuns, binatului. Propunerile celor veţi putea urmări in cadrul
cajele pregătitoare, trio, o vi din urmă a catadicsit să dea unele loturi de cilindri pri comisia de examinare aprecia doi şefi de secţie sînt bune, rubricii noastre răspunsuri mecanici agricoli Petreşti
teză dc 180 tone pe minut. Vi un răspuns destul dc echivoc. miţi de la Uzina „Victoria4! ză câ cei examinaţi la lamino dar momentan nu există crea le Ia intrebarea: „ESTE
pentru aplicarea
te condiţii
teza dc lucru este in mod cu — întrebarea de examen Câlan. rul de C50 mm au dovedit In SPAŢIUL DE PRODUCŢIE
rent dc ICO tone pc minut. Un este neavenită pentru un la Răspunsul a continuat pe teres şi preocupare în creşte lor. Procedînd aşa, cuir. pre FOLOSIT CU MAXIMUM raionul Sebeş, regiunea Hunedoara,
dînşii, ar însemna să
tind
simplu calcul ne dovedeşte cu minor continuu. Noi laminăm acelaşi ton laudativ învoeîn- rea vitezei de laminare. Ţi- lipsim de metal mulţi bene a n u n ţ ă
in fiecare minut se laminează în mod efectiv toate profilele du-se o mie şi una de greu nînd seama însă de complexi ficiari şi pe ansamblul econo DE EFICIENŢA ?".
mal puţin de 24 metri prolil la parametrii proiectaţi. tăţi externe. Departe de noi tatea problemelor şi cerinţe Vor răspunde tovarăşii : I ţinerea unui nou concurs de admitere pentru anul I
mediu. Efectuarea reparaţiilor Cunoaştem mai multe ca gindul de a prezenta altfel le economiei naţionale, cum miei naţionale se vor înregis ing. IO AN HERMAN, pro la data de 1 septembrie 1967.
tra pierderi.
preconizate şi centrarea corec- renţe şi lipsuri organizato realitatea. Colectivul lamino era şi firesc, comisia şi-a a iectant; ing. ZOLTAN SZA- Durata de şcolarizare este de 3 ani.
Reţin atenţia cîteva propu
iâ a maşinilor vor asigura rice la acest laminor şi nu pu rului de profile mijlocii şi dus aportul său la elucidarea neri valoroase : BO. tehnolog; ing. C. CLAN- Se pregătesc mecanizatori pentru unităţile agri
lUncţionarea cajelor la puterea tem împărtăşi părerea câ se benzi şi-a realizat planul la pzoblemelor puse în discuţie. DIA, şeful secţiei mecanică cole de stat din regiunea Hunedoara.
9 Ministerul MetoTurglel să
lor nominală. lucrează ireproşabil şi nu e toate sortimentele, Jaminînd Comun ambelor laminoare se ocupe de asimilarea în şi GHEORGHE SCURTU, Se primesc absolvenţi ai şcolilor generale de 7
Răspunsul este confirmat de loc pentru mai bine. Rezer în plus 3500 tone profile di este tendinţa de creştere a ţară o pieselor mecanice şi şef de brigadă, de la Uzina sau 8 ani, în vîrstă de pînă la 18 ani împliniţi între I
şeful secţiei care a mai adău văm însă dreptul de aprecie ferite. Dar de aici şi pînâ la vitezelor de laminare, de asigu eleotrice şi de îmbunătăţirea de reparat utilaj minier din ianuarie şi 31 decembrie 1967, cu domiciliul în regi
gat : re comisiei de examinare şi a susţine câ în fiecare com rare a unul mers continuu şi calităţii lor. Petroşani. unea Hunedoara sau regiunile învecinate.
— In şapte luni s-au laminat ascultăm in continuare răs partiment se munceşte irepro fără avarii Neîndoielnic însă 0 Acelaşi minister să stu înscrierile se tac pînă în ziua de 31 august 1967.
in plus aproape 9.000 tone de punsul ' (n.a.). şabil, ni se pare a prezenta câ există şi rezerve nevalori dieze posibilitatea concentrării Din comisia de examina Cei reuşiţi la concurs vor beneficia de înlreţl
lucrurile într-o optică difor
of el. Depăşirea putea ll şi mai — ...Se poate vorbi în schimb mată. De altfel, statistica pri ficate. Este suficient să ne gîn- fabricării cilindrilor de lami re vor face parte: ing. A nere gratuită in şcoală.
dîm la un singur aspect. Con
lexandru Tolvoi, inginer şef
mere dacă opririle accidentale de alte rezerve a căror va melor şapte luni confirmă a ducerile secţiilor reclamă sta nare şi să îmbunătăţească ca şl ing. Iosif Mozec, con Informaţii suplimentare se pot obţine Ia secreta
racteristicile lor fizico-meca-
(1GS orc) nu „mincau" din tim lorificare depăşesc posibilită cest lucru. In timp ce durata ţionările din lipsă de metal nice, întrucit sini mult inferi structor şef la U.R.UJM. Pe rialul şcolii din Petreşti, telefon 12.
pul elerfiv de lucru. ţile noastre. Gruparea şi res- opririlor planificate pentru In acelaşi timp în6â, numărul ori celor care 9e importă. troşani.