Page 35 - Drumul_socialismului_1967_08

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
PROLETARI DIN TOATE TARIFE, ONIŢI-VA |

secretar general al C.C. al P.C.R., a primit

pe Amintore Fântâni, ministrul

afacerilor externe al Republicii italiene

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, general adjunct al relaţiilor menea, probleme ale situaţiei
iseeretar general' al Comitetului culturale. internaţionale actuale, îndeo­
ICentral al Partidului Comunist In timpul întrevederii au sebi probleme ale securităţii
tRomân, a primit joi la amiaza, (ost abordate probleme ale re­ europene, aprecrindu-se câ bu­
Da Eforie Nord, pe Amintore laţiilor bilaterale dintre Româ­ nele relaţii existente între
Fanfani, ministrul afacerilor nia şi Italia, fâcîndu-se apre­ România şi Italia contribuie la
externe al Republicii Italiene. cieri pozitive cu privue la sta­ crearea unui climat favorabil
La primire au luat parte diul actual al relaţiilor econo­ pentru colaborarea multilate­
Corneliu Mânescu, ministrul a­ mice, politice, culturale tehni- rală între popoarele de pe con­
facerilor externe, Vâsile Şan- co-ştiinţifice şi exprimîndu-se tinentul european şi din lumea
dru, adjunct al ministrului a­ satisfacţia pentru acţiunile în­ întreagă, la consolidarea păcii
facerilor externe, Comei Burti­ treprinse de ambele state în şi securităţii internaţionale.
in c o n s t r u c ţ i a d e lo c u in ţe că, ambasadorul Republicii vederea cooperăr ii economice După întrevedere, care s-a
Socialiste România în Italia. şi a unei continue dezvoltări a desfăşurat într-o atmosferă
Au participat, de asemenea, relaţiilor multilaterale existen­ cordială, oaspeţii au fost re­
Niccolo Moscato. ambasadorul te între România şi Italia, în ţinuţi la dejun de tovarăşul
Italiei la Bucureşti. Roberto ayantajul ambelor ţâri'şi po­ Nicolae Ceauşescu, secretar ge­
in interesul păcii
SE AFIRMĂ O NOUĂ Gaja. director general al afa­ Europa şi în lume. în neral al Comitetului Central al
poare,
Partidului Comunist Român.
cerilor politice. Luigi Valdet-
(Agerpres).
Au fost discutate, de ase­
taro della Rocchetta, director
METODĂ DE LUCRU Vizita in ţara noastră a ministrului

După cum a fost anunţat. în panouri mar i prefabr icate, folo­ port ocazionate de aducerea afacerilor externe al italiei, Amintore Fanfani
cadrul Trustului regional de sind ca agregat pentru beton, mater ialelor şi panourilor, dă
construcţii Hunedoara a fost zgura expandată de furnal ele posibilitatea să se adopte mă­ Joi dimineaţa, ministrul a­ la Sfatul popular al oraşului şcoală de educare patriotică a
organizat un schimb de expe­ la Hunedoara. Mobilul schim­ tu ri operative de remediere a facerilor externe al Italiei, A- Constanţa. Oaspeţilor le-a lost generaţiilor prezente şi viitoa­
rienţă la care au participat re­ bului de experienţă a fost îm­ ■Unor deficienţe de execuţie. mintore Fanfani, care face o •prezentata o scurtă informare re.
prezentanţi ai întreprinderilor părtăşirea. în vederea extinde­ — Ce probleme de strictă vizită oficială în ţara noastră, despre istoricul oraşului Con­ In timp ce se afla la Cpn-
constructoare şi beneficiare din rii folosirii metodei, concluzii­ fexecuţie rezolvă folosirea noii a plecat cu un avion special stanţa. însemnătatea istorică a stanţa, Amintore Fanfani a tri­
ţară. unităţile de proiectare lor şi rezultatelor la care am •metode ? spre Constanţa. La sosire pe vestigiilor romane descoperite mis o telegramă primarului o­
centrale şi regionale şi alţi fac­ ajuns pină in momentul de — Blocul experimental osie aeroport, oaspetele italian a pe teritoriul vechiului oraş raşului italian Sulmona, locul
tori. antrenaţi în activitatea de faţă. ele tip bară. format din parter fost intîmpinat de Petre Nico­ Tomis, precum şi despre reali­ de naştere a lui Ovidiu, pro-
construcţii. — In ce constă noua meto­ plus patru etaje. Soluţia de lae, preşedintele Comitetului zările şi preocupăr ile actuale punînd ca o delegaţie a acestui
In legătură cu problemele dă şi care sînt avantajele ei e­ parter oferită prezintă urmă- executiv al Sfatului popular al ale locuitor ilor oraşului Con­ oraş să facă o vizită la Con­
■toarea caracteristică generală :
discutate şl învăţămintele des­ conomice ? suprafaţa locuibilă depăşeşte oraşului Constanţa, şi alţi re­ stanţa.' stanţa, locul unde şi-a trăit ul­
prinse cu acest pr ilej, am pur­ — Esenţa economică a noii prezentanţi ai organelor locale Oaspeţii italieni au viz'tat timele zile cunoscutul poet al
tat o discuţie cu tovarăşul in­ metode ar putea fi definită prin Ipe cea a secţiunilor curente (o- de stat. Muzeul arheologic — oprin- antichităţii.
dosite, situîndu-se la limita su-
giner Stelian Popescu, directo­ cîteva jaloane pr ecise : rapidi­ Ministrul de externe italian du-se cu mult interes în faţa Tn aceeaşi zi, oaspeţii italieni
rul T.R.C. Hunedoara. tate în execuţie, costuri scăzu­ A OAKGA şi persoanele oficiale care îl exponatelor — şi Edificiul ro­ au făcut o.vizită la Mamaia.
— Pentru început, vă rugăm te datorită folosirii unei mate­ însoţesc au făcut apoi o vizită man cu mozaic. Ministrul de In timpul vizitei pe. litoral,
să expuneţi scopul acestui rii pr ime din resurse locale (Continuare în pag. a 3-a) externe italian a semnat în ministrul de externe italian a
schimb de experienţă. (zgura expandată de furnal), cartea de onoare n Muzeului fost însoţit de Cornel Burtică,
— Plenara CC. al P.CJL din reducerea unui considerabil arheologic şi a mulţumit pro­ ambasadorul României în Ita­
decembr ie 1066 a trasat sarcina volum de manoperă şi materia­ fesorului Vasile Canarache. di­ lia. Petre Nicolae. preşedintele
ridicării calitative a întregii le deficitare, îndeosebi lemn, rectorul muzeului, pentr u ex­ Comitetului executiv al Sfa­
activităţi economice După cum pr in eliminarea in mare măsu­ plicaţiile date. Oaspetele a fe­ tului popular al oraşului Con­
este cunoscut. în construcţii a­ ră a cofrajelor şi schelelor. licitat colectivul de cercetători stanţa. precum şi de Niccolo
cest deziderat se realizează In scopul executării acestui ai muzeului pentru pasiunea Moscato. ambasadorul Italiei
prin scurtarea duratei de exe­ bloc a fost amenajat un poligon şi grija cu care păstrează şi la Bucureşti.
cuţie a obiectivelor, reducerea de prefabricate care permite valorficâ vestigiile trecutului, ^ Seara oaspeţii italieni s-au
cheltuielilor materiale de pro­ construirea unui volum de 250­ adevărate comori de artă şi înapoiat în Capitală.
ducţie, a consumului de mano­ 300 apartamente anual. Costul
peră. material lemnos şi metal, lui se amortizează cu uşurin­
creşterea gradului de industri­ ţă din fonduri de organizare in
alizare a construcţiilor pr in lo- maximum 4-5 ani. Montarea u­ Âxă electrică de ÎS Kv
losirea pe seară din ce în ce nui asemenea poligon chiar' în
mai largă a prefabricatelor şî incinta şantierului, realizat cu
mecanizării complexe a lucră­ mijloace care stau la îndemina Cu două zile iu urmă I.
rilor. Inscr îindu-se pe coordo­ fiecărui şantier, 'conduce la o raionul Haţeg. In prezent
natele noilor cerinţe, trustul serie de avantaje substanţiale: R E. Hunedoara-Dcva a pus se lucrează la plantatul stu­
nostru a adoptat un sistem permite o bună coordonare a sub tensiune o nouă axă dc pilor şi întinderea sirmelor
nou de execuţie, cu caracter de execuţiei panourilor cu cea a 15 Kv pc traseul Nucşoa- pentru reţeaua de joasă
In depozitul materialelor de construcţii de pe şantierul unicat, deci experimental. Es­ montajului, folosirea unui vo­ ra-Poştera, In lungime dc tensiune.
noului laminor de 1.300 mm din Hunedoara, muncitorii au la te vorba de construirea unui lum redus de forţă de muncă, 8 km. Aceasta permite ca
indemînă forţa puternicelor macarale. bloc cu 60 de apartamente din reducerea cheltuielilor de trans- în curind să fie iu cor da te
la noua axă salcie Nucşoa­
ra, Peştera şi iNîălăicşti din „DOMNIA
DE CE işpeorrograiice din C, Ş. Hunedoara, lucrează la determi
Laboranta Paul Reghin a, din cadrul laboratorului de ana-
'
‘■.ttarşavcdtt'cefttfâ'p&i de'efemerii® din. oţel.
„Circul inter GROAZEI"
la
eliberarea
terenului: de
ATENTIE CUVENITA ? snopi, restul fiind repartizate naţional* W elr publică un articol des­
Ziarul vest-german
„Die
la cliferite alte munci Pentru
a folosi şi mijloacele de trans­
neşte în Haiti. Ziarul scrie
port propr ietate particulară la Pentru iubitorii de drumeţii pre starea de spirit care dom­
Lucrarea principală care se perativele agricole din Stremţ. cîmp producţia de pe circa 40 aceste lucr ări, cons'liul de con­ că *Domnia groazei instau­
impune a fi urgentată în aces­ Şard. Benic. Alba lulia şi Ciu- de hectare. ducere va trebui să depjjnâ rată de dictatorul Francots
te zile este treienşul. Cu cit gud, această lucrare este mult Mult rămas în urmă este mai multă muncă pentru mo­ Filialele Oficiului Naţio­ şul Gheorghe Chcoighiu- Duvalier a luat forme de ne­
transportul snopilor la arie se rămasă în ur mă. existînd un Ireierişul şi la cooperativa a- bilizarea la lucru a atelajelor. nal de Turism din legiu­ Dej . — Buzău — Brăila — După un lung turneu în imaginat in Republica Haiti.
va desfăşura mai organizai şi mare decalaj între recoltat şi gricolâ din Stremţ unde nici Dacă pînâ acum s-a reuşit să nea noastră desfăşoară în Galaţi — Tecuci — Bacău principalele oraşe ale ţârii, Aproape zilnic răzbat dinco­
mai rapid, cu. atît mai-repede treierat. Cauzele râmînerii în jumătate din recolta obţinută se are mai bine de 100 hecta­ această perioadă o activi­ — Paşcani — Suceava — Circul dc slal din Tlucu- lo dc graniţele ţării veşti des­
vor putea 1 i. executate .arături urmă i treieratului în unităţi­ nu a' lost treierată. Este ade­ re. eliberarea terenului şi tre- tate intensă. Săpiămină de Vatra Doinei — Bistriţa — reşti — unitatea „Circul In­ pre noi atrocităţi. Orice fel
şi.se va putea asigura reţine­ le amintite se daloresc folosi­ vărat că la această unitate în ierişul decurg toarte anevoios, sâptâmînâ, sînt organizate Năsăud — Cluj — Alba lu­ ternaţional'4 — n poposit in de opoziţie este redusă la tă­
rea în sol a unor cantităţi mai rii incomplete a capacităţii de campania de recoltare a existat ceea ce creează greutăţi trac­ diferite -excursii in ţară şi lia — Petroşani. O altă se­ regiunea noastră cere cu brutalitate".
mari de apă. In acest scop es­ lucru a combinelor şi batoze­ o mai mare mobilizare a coo­ toarelor la efectuarea arături­ peste hotare la care parti­ rie de studenţi vor poposi Primele spectacole au a- Temindu-se să nu fie vic­
te necesar ca toate forţele dis­ lor. Unele din aceste mijloace peratorilor Ia lucru faţă de lor. De aceea este necesar ca cipă un mar e num.u de oa­ pr in localităţile: Caran- . vul loc In Sebeş. Sini tima unui atentat, Duvalier
ponibile să 1 ic conccutralc.h intră in lucru cu inlirziere. (e­ alţi ani. fapt pentru caic o bu­ în aceste zile să se intensifice meni ai muncii din regiu­ sebeş — Tumu Soverin — prezentate numere intere­ părăseşte foarte rar .palatul
transportul cerealelor şi la xemplu la cooperativa agricolă nă parte din lanuri s-au recol­ ritmul acestor lucrări. Va tre­ ne, studenţi, elevi. Tirgu Jiu — Piteşti — Bu­ sante, atractive: dresură de prezidenţial, păzit cu străş­
treierat. în vederea terminării din Alba lulia), altele se defec­ tat manual. Avînd în vedere a­ bui i-a organele agr icole raio­ In zilele-următoare, ur­ cureşti — Constanţa — Bu­ cimpanzei (Kurt Jcnscn — nicie. De ciţiva ani, el apare
acestei lucrări. In unităţile un­ tează des şi nu-şi realizează ceastă situaţie se impune ca nale să acorde mai mult spri­ mează să pornească^ in dru­ zău — Braşov. R.F.G.); dresură dc elefanţi
cie lieierişul a decurs paralel nor ma zilnică, cum am întilm t ritmul de lucru la transpor tat jin şi ajutor unităţilor râmase meţie o nouă ser ie^de-si'Je-• Tinerii din raionul Brad (Frantz Lucas, Austria şi
cu secerişul. întreaga produc­ cazul la Ciugud. şi treierat să fie accelerat pen­ în urmă şi să ia măsuri pen­ rurgişti fruntaşi în muncă vor fi oaspeţii combinatu­ Chiara IMclini Italia); dre­
ţie dc griu şi secară se.află în La cooperativa agricolă din tru a evita pierderile prin tru mtensificarea lucrului în de la combinatul hunedo- lui din Hunedoara după ca­
magazii, iar obligaţiile . către Alba lulia mai bine de 50 hec­ 6cutuiare sau încolţire şi crea­ cîmp şi pe arie Conducerile rean, pe următorul itinerar: re vor vizita Castelul Corvi- sură dc cai (Peter fgner —
stat au lost achitate la timp. In tare de griu sînt recoltate ma­ rea frontului de lucru a trac­ S.M.T. au datoria să facă totul Hunedoara — Sibiu — Bra­ neştilor şi barajul de la Austria şi Mano iWodini —
raionul Alba astfel de cazuri nual şi adunate in căpiţe şi toarelor în vederea efectuării pentru funcţionarea neîntre­ şov — Oraşul Gheorghe Cînciş. Elevii liceului din Italia) ; dresură dc cîini (Vc-
oe intîlncsc la cooperativele a­ clăi, treîerîndu-se staţionar cu arăturilor. ruptă a batozelor' şi combine­ Gheorghiu-De.j — Bacău — Alba lulia şi ai şcolilor ra Ahmalovschi—U.R.S.S.) ;
gricole din Vinţul de Jos. Oar­ combinele, lucru destul de bun Neajunsuri serioase se con­ lor pentru ca treierişul să fie Piatra Neamţ — Bicaz — din Pianul de Sus şi Gîr- iluzionism, acrobaţii, iUarie-
stată şi în ceea ce priveşte fo­ terminat în timpul cel mai Lacul Roşu — Ghcorghieni
da şi Galda. de altfel, dar ritmul este mult losirea mijloacelor de trans­ scurt. — Tg. Mureş — Turda — bova vor vizita ceJe mai ne etc. numai cu prilejuri deosebi»
Trebuie arătat însă că in prea încet. Pînâ la data de fl port. Numai patru atelaje din Alba lulia — Hunedoara. pitoreşti localităţi din nor­ Colectivul circului se va ta in capitală şi este 'încon­
dul Moldovei.
jurat de o numeroasă gardă
multe unităţi, printre care coo- august a.c. mai era încă în cele 60 existente sînt folosite ŞT. CRĂCIUN Filiala din Petroşani or­ In perioada următoare afla in zilele următoare la personală. Dictatorul a dez­
ganizează pentru studenţi sint prevăzute alte acţiuni lănţuit in ultimul timp un
o excursie de opt zile, pe deosebit de interesante pen­ Cugir (12-13), la Deva <15­ nou val de persecuţii. Exce­
unnătorul traseu: Petroşani 17), la nrad (18-20/ şi (a
ce împărţi cu nimeni nimic, — Sibiu — Piteşti — Ora­ tru iubitorii de drumeţie şi Hunedoara (22-25). sele sale se îndreaptă acum
OPTICA că aşa cum ei nu se ameste­ frumos. împotriva oamenilor lui de
încredere şi chiar împotriva
că in treaba altora, tot aşa
nici aceştia n-au ce se ames­ unor membri ai familiei sa­
teca în treburile lor, cetăţe­ le.
nii respectivi au comis un Duvalier şi-a trimis soţia
Exemple de acest fel s-ar pu­ gest ce nu poate ti decit de­ in exil. In prezent, ea călă­
LUI DC VIATĂ tea da zeci, sute şi mii. Dar zaprobat. Din noul peisaj al regiunii toreşte împreună cu fiica sa
despre acest lucru am mai
şl cu nepotul in Europa. U-
Indiferenţa Işi tace loc pes­
vorbit şi cu alte prilejuri.
nclc indicii contrazic .afir­
te tot acolo unde-şi duc e-
In aceleaşi situaţi; am în­ xlstenţa indivizi ce nu ţin la maţia ci] un tată grijuliu ar
Oriunde s-ar afla, in orice unde această filozofie, ase­ tilnit şi unii pe care totul ii interesele generale, ei înşişi fi dorit să pună la adăpost
împrejurare s-ar găsi, cl se menea apucături ? Indiferen­ lăsa rece. Priveau flegmatici lipsindu-se de ambianţa co­ pc membrii familiei sale.
conduce după un dicton pro­ tul e învăţat şi s-a obişnuit scena sau discuţia care avea lectivă. Se consideră să nepotul a
priu — „nu mă bag", altmin­ să-şi vadă doar de propria loc, pe cei care deveneau hi — Deseori unii delapida­ făcut parte dintr-nn. grup de
teri tradus in diverse feluri; lui persoană, să-l intereseze cîteva clipe „eroi". Nu s-ar ji tori — spunea un interlocu- tineri ofiţeri care se împo­
„ce mă priveşte pe mine", doar ceea ce face el. E o fi­ încumetat pentru nimic in tort se dedau la sustrageri triveau dictatorului Enigma­
„n-am nimic cu nimeni", „eu inţă comodă, indolentă şi nu­ lume să scoată o vorbă, să-şi din avutul obştesc sub pri­ tică este şi moartea socrului
îmi văd de treaba mea“ şi mai atunci cind intră în joc exprime atitudinea, care era virile blinde, pline de indi­ lui Francois Duvalier. Decla­
cite altele. Din aceste citeva situaţia lui, cind e lezat sau atit de necesară in acel mo­ ferenţă ale acestui soi de oa­ raţia oficială, potrivit căreia
replici pe care adesea le ros­ profund jignii în amorul pro­ ment. meni. cl ar fi murit in urma unei
teşte numai pentru sine, poli priu işi apără cu zel, poate Indiferentul, observă că Faptul că un colectiv în­ boli grave, este privită cu.
să-fi dai seama de optica ca nimeni altul, punctele de mai mulţi copii rup, strivesc treg suferă de ne urma unor suspiciune.
Iul, dc principiul după care vedere, principiile sale. Pi­ rondurile cu flori pe stradă oameni de nimic nu-i miş­ Două exemple demonstrea­
se conduce in viaţă. uă atunci abţinere, nepăsare şi nu zic nimic, *rec mai de­ că, nu-i mobilizează. „Fieca­ ză că şobolanii părăsesc co­
parte ca şi cum n-ar fi vă­
Rezervat din cale afară, re face cum poate" — zice rabia care este gata să se
tăcut, posac, imperturbabil, zut. In autobuz cind cite u­ iar acesta. scufunde. Şeful serviciului
nii găsiţi fără bilete de că­
aproape insensibil, priveşte Indiferentismul merge şi secret Jean Tassy, denumit
viaţa prin care vrind nevrînd lătorie sînt luaţi la rost dc mai departe. Unii oameni de­ adesea si „eminenţa cenu­
către cei din jur ei işi în­
trece, ca pe un spectacol mai torc capul. vin neinteresaţi, nepăsători şie" a preşedintelui, s-a re­
mult sau mai puţin agreabil. Un lucrător de la serviciul faţă de propria lor persoa­ fugiat împreună cu familia
Orice s-ar intimpla el işi cadre din combinatul hune- nă, faţă de propriul lor des­ sa la o ambasadă din Port-
vede de treburile lui, de gin- dorean îmi povestea urmă­ tin. Ei se lasă in voia valu­ au-Prince. Bancherul parti­
durile şi preocupările sale. totală. „Treaba lor, focă ce-or torul fapt: rilor, plutind pe marea vie­ cular al preşedintelui, Joseph
Se mulţumeşte doar să pri­ vrea“ — zice în sinea lui. ţii, dincotro suflă vintul Ori­ Charles Cle mart,mar ele pro­
vească nbsent, să dea din cap Profesiunea de reporter — Intr-un bloc vecin, pe unde, s-ar manifesta şi orice fitor al regimului Duvalier,
şi' eventual să schiţeze un m-n pus deseori în conloct la ora 2 noaptea se aud stri­ mantie ar îmbrăca, indiferen­ a încercat sâ fugă din Haiti
zhnbet ironic, dispreţuitor. găte. Ce se intim plase ? Un ţa, nepăsarea aduc prejudi­ sub pretextul că trebuie să
cu diferite medii sociale, si­ cetăţean îmbătat peste mă­ consulte un medic ,dln Sta­
E adevărat, imul dc aceas­ tuaţii, împrejurări in care o­ sură de alcool îşi maltrota cii atit individului cit şi so­ tele Unite. A fost Insă prins
tă teapă nu provoacă scan­ mul işi defineşte printr-un nevasta şi .copiii. Vecinii, cietăţii. şi aruncat in închisoare. In­
daluri, nu dă naştere la ni­ gest, o vorbă esenţa firii sa­ dormeau duşi. Am dat să-i In trezirea acestora din tre timp. valul de arestări in
mic care ar putea contrave­ le. in autobuz, pe stradă, la chem să mă ajute să-l imo­ balta insensibilităţii, ■ como-, Port-au-Princc continuă.
ni normelor de conduită mo­ ghişeu, în magazin, la casa bilizez strigînd : „săriţi câ işi dităţii, indolenţei . morale,
Rezistenţa deschisă împo­
rală. cetăţenească. Rareori de bilete, în localuri publice omoară copiii". . Poate să-i lipsei de reacţie şi atitudine triva dictatorului s-a intensi­
poale fi inrinuit de acte ce am întilnit oameni, cei mai omoare, sint ai lut" — mi-au opinia publică poate juca un ficat incepind cu 22 ianua­
ar friza modestia^ loialita­ mulţi care nu pol trece cu răspuns ciţiva, sc-nind cape­ rol. capital. atrăgîtiin-l în dis­
tea, scrupuloziiatca Dimpo­ vederea un anumit fapt de­ tele pe uşii. puta sănătoasă ce se dă zil­ rie, cind au avut loc aşa-zi-
pentru
sele alegeri
parla­
trivă cl poale dovedi multă testabil, nu pot rămine Indi­ nic împotriva relelor şi ra-, ment.
amabilitate, condescendenţă, ferenţi faţă de o situaţie re­ Iată pină unde rperge indi­ cilelor care mai dăinuie în­ Aproximativ o treime din
dar numai pînâ acolo, unde probabilă, ce indignează pe ferenţa Intr-un asemenea caz că, împotriva acelora care bugetul ţării este cheltuit de
lucrurile curg pe făgaşul lor omul cinstit Făceau de fie­ care putea avea urmări tra­ n-au deprins nici cea mai Decorul alpin, oferii de Apuseni in poiana de la Podele, (pe şoseaua Brad-Dcva), a căpă- Duvalier pentru armată şi
gice, nimeni n-a schiţai un
normal, firesc. Cind ceva iese care dată uz de raţionamen­ subţire brumă din normele lat un plus de frumuseţe. La poala pădurii de fag s-a înălţat o cabană ruslică : „Cetbul". Călă­ poliţie. Promisiunea că „faza
din matca obişnuită, atunci te şi explicaţii logice pentru gest, să sară în ajutorul fe­ şi manierele de conduită mo­ torul poposeşte cu plăcere aici sc guste din renumiţii crenvurşti de capră ai Bradului, iar mo­ explozivă" a regimului va lua
acest ceva nu-l mai intere­ a demonstra cutărui ins pus meii Şi copiilor brutalizaţi rală şi cetăţenească ale o­ ţi; din fmprejutimi îşi petrec multe ore din zilele de odihnă In poiana din jurul cabanei. Ia sfirsit, a rămas neindeplini-
sează cit uşi de puţin pe indi­ pe ceartă, că ceea ce a comis de un neom. Sub scutul fal­ mului de azi. iarbă verde sau od'hnindu-sc pe băncile de mesteacăn ce împlinesc plăcut frumuseţea peisa­ tă de 10 ani. Ea nu va putea
ferent, pe omul inert. De e inadmisibil, condamnabil. selor principii, că el nu au GH. JURCA jului. Foto : I. TEREK fi înfăptuită decit o dată cu
înlăturarea lui Duvalier.