Page 38 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 38
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3922
La C airo a fost semnat Vizita preşedintelui Italia a vîndut
Capitalul
Protocolul de colaborare R.S.F. Iugoslavia în R.A.U. particular 393.600
economică, tehnică i de automobile
CAIRO 10 (Agerpres). — membri ai Consiliului Federa american pre
invitaţia
La
preşedintelui
ţiei, şi de alte persoane ofici
şi comercială între R A.U., Carnal Abdel Nasser, ale. La aeroport, oaspeţii iugo feră Canada volumul exportului de auto
In anul 1966 Italia a sporit
joi a sosit la Cairo preşedinte
le R.S.F. Iugoslavia, Iosip Broz slavi au lost intîmpinaţi de mobile reuşind să desfacă pe
Tito. El este însoţit de Edvard preşedintele Nasser şi alţi con NEW YORK 10 (Agerpres) piaţa externă 393.600 de bucăţi
în timp ce în anul 1965 au fost
România şi R.R.U. ’ o Kardeli şi Vladimir Popovici. ducători ai R.A.U. Canada este principala vîndute în străinătate 326 700.
ţară în care întreprinderile In anul 1966, in Italia au (ost
CAIRO 10 Corespondentul' guvernamentale mixte de co nord-americane îşi investesc înregistrate 1.074.700 de auto
Agerpres, C. Oprieâ, transmi operare economică şi tehnică capitalurile. Potrivit ultime mobile faţă de 939.000 în anul
te : între România şi R A. U. lor statistici oficiale, publi 1965. La 1 ianuarie 1967, par
Cheorghe Râdulescu, vice Cheorghe Râdulescu şi Hassan cate la New York. valoarea cul de automobile al Italiei
preşedinte al Consiliului de Abbas Zaki. ministrul econo- CUBA C a p tu ra re a acestor investiţii era la în număra 7.002.800 de automobi
Miniştri, a lost primit joi di .rnie* şi comerţului exterior al ceputul anului trecut de ITALIA. — Vedere din portul Palermo. le, ceea ce reprezintă cu 14,11
mineaţa dc preşedintele Ca ;Tl A U. au semnat un protocol peste 15 miliarde dolari, re la sută mal mult decit indicele
rnal Abde) Nasser. Au lost de de colaborare economică şi prezentând 30 la sută din to de la aceeaşi dată din anul
faţă Mireea Maliţa. adjunct al tehnică, precum şi dc sch:m- im u i a lt g ru p talul exportului de capital 1966
ministrului afacerilor externe, buri comerciale intre România particular american Agen Festivalul cinematografic
şi Mireea Nicolaesru. ambasa şi R.A U. Protocolul recoman ţia France Presse apreciază
dorul României în R.A.U Cu ■ adoptarea de noi masuri in ve de co n tra re v o lu ţio n a ri câ această sumă este net su
dă guvernelor celor dpuâ ţâri
aceas'.â ocazie a avut loc .uti perioară investiţiilor ameri al armatelor ţârilor participante Libia cere ma
? h:mb de păreri privind dez derea creşterii şi diversificării cane în ţările membre ale
voltarea relaţiilor dintre cele acestei cooperări
două ţâri. HAVANA 10 — Corespon recepţie şi emisie, o mare can Pieţei comune (6.2 miliarde la Tratatul de la Varşovia jorarea rede-
Hassan Abbas Zaki a olerit dentul Agerpres, V. Stamate, dolari) şi în Marea Britanie
Tot joi a avut toc şedinţa titate de bani. hărţi cu obiec
plenară, de încheiere a celei un dejun în cinstea delegaţiei transmite : tive strategie. Cei doi agenţi (5.1 miliarde dolari). Capita MOSCOVA 10 — Corespon goslavi. Timp de nouă zile. în
de a doua sesiuni a Comisiei române Organele securităţii de stat au fost prezentaţi delegaţilor, lurile americane in Canada dentul Agerpres, N. Cristolo- cadrul festivalului, au fost ventelor
ale Republicii Cuba au captu invitaţilor, observatorilor şi veanu, transmite : prezentate 75 de filme docu
rat duminică 6 august un alt ziariştilor străini prezenţi la sint investite, de preferinţă, La Odesa s-a încheiat cel de-al mentare. de ştiinţă populariza petroliere
Lucrările Comitetului grup de contrarevoluţionari conferinţa OL.AS. Ei au de in industria minieră şi a pe al armatelor ţârilor participan tă. artistice şi altele.
doilea Festival cinematografic
debarcaţi pc coasta de nord a
clarat câ urmăreau crearea de
trolului. precum şi în indus
Numeroase filme prezentate
provinciei Pinar del Cio. Asu nuclee contrarevoluţionare, cu tria de prelucrare. te la Tratatul de la Varşovia, la festival au fost distinse cu LONDRA 10 (Agerpres).
pra celor arestaţi s-au găsit di legerea Şi transmiterea de in la care a luat parte şi o dele Guvernul Libiei a cerut
O.N.U. pentru. Africa de ferite arme, posturi de radio- formaţii cu caracter strategic. gaţie a cineaştilor militai i iu- premii Filmului cehoslovac companiilor străine care ex
„Vltava* i s-a decernat
pre
miul „Steaua de aur", olerit de ploatează zăcămintele de pe
sud«vest Comandamentul suprem al trol de pe teritoriul libian o
majorare cu 35 la sută a rede-
Forţelor Armate Unite ale sta
telor participante la Tratatul vcnţclor petroliere cu efect re
NFW YORK 10 (Agerpres). mandatul US A. asupra A fri de la Varşovia. troactiv de la 1 iulie, a decla
Joi după-amiază au înreput cii de sud-vest sâ fie anulat Evenimentele din Vietnam Premiul ziarului „Krasnaia rat Frank Waddems. consilier
la New York lucrările prin\ei cu alîl mai mult cu d t din Zvezda" a fost conferit film u al guvernului libian in proble
sesiuni a Comiielului O N U punct de vedere juridic deve lui „Acţiunile de luptă în mele pelrolului. Prin sporirea
peniru Africa de mkI-vcrL nise lipsit (le temei La ultima munţi". producţie a Studioului acestor redevenţe. anual gu
Comiietul ON U. penlru A- sesiune ordinară a Adunării cinematoerafie al Forţelor Ar vernul Libiei va obţine supli
Iriea de sud-vesi. formal din Generale a fost adoptată o re mate ale Republicii Socialisto mentar aproximativ .8$ milioa
rerpre/entrinţi ai II state, a fost zoluţie prin care se cerc Repu in zona platourilor înalte România. ne lire.
creat în cursul sesiunii ordi blicii Sud-Africane .să părăseas In paginile pre
nare a Adunării Generale a că acesl leriloriu, ce urmează să sei americane pro-
O.N U. din 1966. avînd sarci devină independent — în eta lestele Împotriva
na de a iniţia măsuri care să pa iniţială sub auspiciile politicii de -război
ducă la proclamarea indepen ONU. Republica Si:d-Africa In Vietnam şi a U n a d in tre c e le m a i
dentei teritoriului Africii dc nă a refuzat să se conforme creşterii cheltuie
sud-vest. ze pinâ în prezent hotâririi lilor militare, apar
Africa de sud-vjsl. foslă co O.N.U. iluslrale in carica 9 La invitaţia guvernului român, ministrul
lonie germană, a fest pusă Cu prilejul şedinţei de des turi la adresa ac a p r ig e b ă tă lii facerilor externe al Iranului, Ardcshiv Zahedi, »;j
după primul război mondial chidere. in caic a luai cuvin- tualei stări de lu face o vizilâ oficială in Republica Socialistă
de cal re Liga Naţiunilor sub Iul secretarul general al cruri. România, intre 14 >i 20 august 1967.
mandatul Republicii Sud-Afri- O.N.U,, U Thanf, membrii Co- SAIGON 10 (Agerpres). regiune, au nimerit „în braţe
cane. Data fiind politica de milelului au discutai o serie le patrioţilor" Ele au primit £ La 10 august. Todor Jivkov, preşedintele
Potrivit comunicatelor m ili
„apartheid" a guvernului ra de probleme de procedură şi Administrai ia:— tare americane publicate la lovituri puternice. în ciuda Consiliului dc Miniştri al K.r. Bulgaria, l-a pri
sist de la Pretoria, o serie de au stabilit ca, în ordine alfa Sint destui bani Saigon, unele din cele mai a faptului câ au cerut urgent în mii pc Saadcliu Bilcic, ministrul transportului şi
ţări africane şi din alte părţi betică, fiecare dintre ci sâ fie ca să susţin două prige lupte dintre patrioţi şi tăriri militare. Cilre exacte a telecomunicaţiilor al Turciei
ale lumii au continuat să cea ca tine ! trupele americane au avut loc câ au fost doborîte trei elicop it
supra pierderilor nu sint încă
ră. de la Înfiinţarea Organi preşedinte al acestui organism — Atunci de ce miercuri în zona platourilor cunoscute dar în primele co $ Miercuri s-a semnal la Budapesta o conven
zaţiei Naţiunilor Unite, ca ffiflpr-de o lună. nu faci să arăt municate americane se spunea ţie dc colaborare (ehnico-şliinlilică Intre RP
mai bine ? (repro înalte din Vietnamul de sud Ungară şi Marea Britanic.
h* ducere după He Ele au durat aproximativ.,g
Seminarul internaţional de educaţie i rald Tribune). ore. semna)îndu-se pierderi în tere ce transportau trupe ame 9 Comisia pentru energia atomică a Stateloi
semnate de ambele părţi, în ricane de asalt şi câ numeroşi Unite a anunţat că o explozie nucleară subterană
politică şi cetăţenească a femeii special în luptele de pe valea m ilitari au fost ucişi sau ră a lost declanşată la poligonul militar de încerca
niţi.
riului
Song Re (la 500
km
re din Nevada. Puterea bombei nucleare explo
Agenţia France Presse trans
HELSINKI 10 (Agerpres). zentanta ţârii noastre, Maria nord-est de Saigon) Comuni mite câ o activitate intensă a date in cursul experienţei a fost de circa 20 ki-
catele americane relatează câ
liuluj Naţional al Femeilor şi Preşedintele Braziliei
In capitala Finlandei, conti Groza, vicepreşedintă a Consi- lotoue.
nuă lucrările ciclului de studii două companii ale diviziei I patrioţilor se semnalează şi în
provincia Hau Nghia, la apro
privind educaţia politică şi ce vicepreşedintă a Seminarului aeropurtate americane, care au ximativ 35 km vest de Saigon. # Joi au sosit ia Geneva membrii Misiunii
statutul juridic al femeilor din (ace o experienfă inedită
tăţenească a femeii, organizat de la Helsinki Ea s-a referit la încercat sâ atace fortificaţiile precum şi in provincia Quang speciale a O.N.U. pentru Aden. care urmează să
de Divizia drepturilor omului forţelor patriotice din această Nam reia consultările in legătură cu problemele pe
din cadru) Organizaţiei Naţiu România şi a înfăţişat condi care le ridică proclamarea independenţei Fede
nilor Unite, la care participă ţiile create de către stat pen RIO DE JANEIRO 10 (Ager raţiei Arabiei dc sud. Intr-o declaraţie făcută la
şi o delegaţie din ţara noastră. tru traducerea în viată a drep pres). — Corespondentul Ager în alte regiuni ca Amazonia, sosire. Manuel Perez Guerrero, preşedintele mi
zona centrală şi cea de sud.
Cu prilejul discutării punc turilor femeii, ansamblul de pres, V. Oros,. transmite : siunii, a relevai că înccpind dc la II august
tului de pe ordinea de zi refe măsuri de ordin material şi e Comentariile de presă scot în membrii misiunii vor avea întrevederi cu o seric
ritor la ţelurile spre care tre ducativ, întreprinse în ţara Preşedintele Braziliei, Art- evidenţă utilitatea acestei ini de personalităţi interesate în rezolvarea aceste,
buie să tindă educaţia politică noastră, care dau posibilitatea hur da Costa e Silva, pune in ţiative, afirmînd ci prezenţa NIGERIA Ostilităţile s-au extins probleme.
şi cetăţenească a femeilor pen femeilor să imbine în mod ar aplicare o experienţă inedita : nemijlocită a preşedintelui şi
tru a permite acestora să-şi explicînd câ guvernul trebuie auxiliarilor săi direcţi atît in e K irill Mazurov. prim-viccprcşcdinle al Consiliului de
exercite electiv drepturile eîş- monios îndatoririle lor profe sâ stabilească un contact mai nord-est cit şi in alte părţi per Miniştri al U.K.S.S.. l-a primit joi la Kremlin pc generalul
mite o evaluare mai exactă a
tigate, a luat cuvîntul repre sionale cu cele familiale. st l ins cu regiunile îndepărtate necesităţilor regiunilor respec în provincia de centru-vest llafez El Assad, ministrul apărării al Siriei, cu care a discu
ale acestei imense ţâri, preşe tat probleme de interes comun. La convorbire a participai
dintele şi-a instalat reşedinţa tive şi, prin urmare, va contri mareşalul Andrei Greciko. ministrul apărării al U.R.SS.
In Comitetul de drept internaţional la Recile, ce) mai important bui Ia distribuirea mai raţio
nală a investiţiilor şi Ia per
centru al regiunii nord-estice.
£ La Ulan-llalor a fosl semnat un acord comercial intre
GENEVA 10 (Agerpres). — dreptul la afirmarea personali Pe viilor, reşedinţa şefului de fecţionarea măsurilor ru carac . LAGOS 10 (Agerpres). — tind postul de radio Benin, re Republica Populară Mongolă şi Republica Democrată Viet
latează câ în provincia dc cen
După cinci sâptâmîni de la
In cadrul lucrărilor celei tăţii naţionale şi dreptul de a stal va fi mutată provizoriu şl ter administrativ. declanşarea ostilităţilor m ili tru-vest a fost proclamată in nam pe anul 1968.
de-a treia sesiuni a Comitetu dispune liber de bogăţiile şi tare dintre trupele federale şi terdicţia circulaţiei pe timpul
lui special al O N U. penlru co resursele sale naturale. Jnlru- cele ale Provinciei Orientale nopţii. In funcţia de coman # Agenţia TASS anunţă că C.C. al P.C. din Germania a
dificarea principiilor de drept cit dreptul popoarelor de a-şi din Nigeria, atacul lansat de dat şef al „armatei de elibe dat publicităţii o declaraţie in rare cheamă toate forţele iubi
internaţional privind relaţiile hotărî singure soarta este ina Conterinfa tripartită trupele biafreze asupra pro rare" a fost numit It. col. Vic toare de pace din Republica Federală a Germaniei să nu ad
prietenoşii şi cooperarea între lienabil şi imprescriptibil, ori vinciei nigeriene de centru- tor Adebukonla Banjo, care. mită adoptarea constituţiei excepţionale.
state, a luat cuvinlul delega ce popor, mare sau mic, are, vest a imprimat evenimente din momentul loviturii de stat
tul român Dinu Mârâşescu. El în egală măsură, dreptul de a de la Islamabad lor un curs nou. La Benin — din ianuarie 1966, a devenit un % La Phenian au început tratativele între delegaţiile gu
a arătat câ dreptul popoare lupta pentru realizarea lui. capitala provinciei de centru- colaborator apropiat al col. vernamentale economice ale R.P.D. Coreene şi R.D. Vietnam
lor dc a-şi alege iîbei* calea In continuarea lucrărilor, vest — în oraşul Wari, Asaba Ojukwu Odumegwu (guverna
■ dezvoltării lor, ţâră amestec Comitetul special a început e- ISLAMABAD 10 (Agerpres). crârile celei de-a 7-a sesiuni a şi in alte localităţi, garnizoa torul militar al Hiovinciei O- £ Preşedintele Irakului. Abdul Rahman Arel, a sosit joi
Consiliului ministerial al Or
din afară. în condiţii de ega xamînarea principiului nein Preşedintele Pakistanului, ganizaţiei de cooperare regio nele armatei federale s-au răs rienlale, proclamată indepen intr-o vizită oficială la Damasc la invitaţia lui Noureddin El
litate cu celelalte popoare s-a tervenţiei. Ayub Khan, a deschis joi lu- nală pentru dezvoltare, din ca culat. alâturîndu-se trupelor dentă sub numele de „Repu Atassi, preşedintele Republicii Arabe Siriene.
impus ca un principiu funda re fac parte Turcia, Iran şi Pa biafreze. Potrivit relalârilor a blica Biafra"). Toate legăturile
mental al legalităţii interna kistan Pentru realizarea co genţiilor de presă, trupele răs telefonice cu Lagosul au fost # Guvernul Birmaniei a declarai că „recunoaşte şi respec
ţionale. operării regionale, a spus Ayub culate deţin controlul asupra întrerupte Nu s-a furnizat tă suveranitatea, independenţa, neutralitatea, unitatea şi in
Tntre drepturile care urmea Amănunte privind modificarea Khan in cuvîntarea sa, cele capitalei provinciei, oraşelor nici o informaţie în legătură tegritatea teritorială a Cambodgiei" — se spune într-o scri
ză să fie cuprinse in formu trei ţâri au nevoie de un cli Asaba, Ubiaja şi a altor loca cu soarta generalului Davîd soare a ministrului afacerilor externe al Birmaniei, dată pu
larea acestui principiu, tre mat de pace şi înţelegere in lităţi. Postul de radio Benin a Ejoor, guvernatorul militar al blicităţii la Pnom Penh.
buie să figureze, în primul statutului Canalului Panama ternaţională. La sesiune parti anunţat miercuri noaptea câ provinciei, despre caie se afir
rînd, dreptul ficcâru- popor de cipă miniştrii afacerilor exter guvernul provinciei de cenfiu- mă câ ar fi fost răpit sau a # Cel mai mare turnai din lume (Japonia), a intrat in func
a-şi alege liber propriul său CHICAGO 10 (Agerpres) — Canalului inter-oceanic al că ne ai celor trei ţâri. Pe ordi vest a demisionat- şi câ va fi sasinat. ţiune acum eîleva zile Furnalul are o capacitate de 2.620 metri
sistem politic, economic şi so Ziarul „Chicago Tribune" ror text integral nu a fost încă nea de zi a conferinţei figurea format un nou guvern de .e In legătură cu evoluţia osti cubi şi produce zilnic 5.700 tone de fontă, utilizind cele mai
cial, dreptul la exercitarea de publică amănunte asupra a dat publicităţii. Acordurile. în ză probleme privind dezvolta liberare". lităţilor militare dintre tru moderne procedee. Construcţia lui a durat un an şi patru luni
plină a suveranităţii, atît în cordurilor semnale la 26 iunie număr de trei, prevăd sporirea rea colaborării între cele trei Atacul lansat de trupele bia pele federale şi cele biafreze,
ce priveşte politica internă cit, între Statele Unite şi Panama redevenţelor percepute de sta naţiuni şi examinarea măsuri freze asupra provinciei de cen pe fronturile unde comunica % Guvernul uruguayan a acceptat revendicările de majo
şl cea externă, dreptul la in tul Panama, precum şi partici lor şi planurilor de dezvoltare tru-vest a fost confirmat la tele celor două părţi afirmau rare a salariilor a 200.000 de salariaţi de stat pentru a preîn-
tegritatea teritoriului naţional, privind modificarea statutului parea într-o şi mai mare mă a turismului, comerţului şi co Lagos, unde s-a anunţat, toto că au loc atacuri, contraatacuri t ini pi na declanşarea unui conflict de muncă de mari pro
sură a acestei ţâri la admini laborării în domeniul industri dată, câ guvernul federal a şi contraofensive aie părţii fe porţii. Luni de zile, salariaţii de stat au organizat greve par
strarea canatului. Conform ei. Totodată, vor fi trecute în luat toate măsurile pentru a derale sau biafreze, agenţiile ţiale în sprijinul revendică'ilor lor.
versiunii publicate de ziarul revistă progresele realizate de pune capăt „micii lovituri de de presă menţionează doar ca
.Chicago Tribune", organismul, cele trei ţări în domeniul co slat de la Benin". racterul sporadic şi local al # La Paris a fost încheiat un acord de cooperare economi
care pinâ in prezent admi operări' Sn sfere de activitate. Agenţia France Presse, ci luptelor. că între Franţa şi Liban. Agenţia Reuter arată că Franţa vr
nistrează canalul („Panama acorda Libanului un împrumut în valoare de 14 milioane lire
Canal Company"). dirijat în sterline in vederea finanţării unor proiecte executate de fir
întregime de nord-americani, me franceze.
consiliu de nouă membri, din CONGO L u p te p e s t r ă z i l e o O violentă furtună s-a abătut asupra regiunii Bayonne
ar urma să fie înlocuit de un
tre care e«nci sâ fie numiţi de din sud-veslu! Franţei, provocind pagube însemnate. Legătu
preşedintele Statelor Unite şi rile telefonice şi circulaţia au fost serios afectate.
patru de preşedintele pana o r a ş u l u i B u k a v u
mez Referitor la redevenţe nu £ La Institutul de fizică nucleară din Novosibirsk
se specifică exact cifra, insă ment al armatei naţionale din nate, de unde au desfăşurat (U.R.S.S.), a fost obţinută, cu ajutorul aşa-nuniitetor unde de
ştiri provenite din surse ofici KINSHASA 10 (Agerpres) capitala congoleză s-a lâcut cu lupta pînâ miercuri. şoc, plasmă cu temperatura de 100 milioane grade.
ale panameze asigură câ ar fi Citind surse autorizate din noscut câ spre Bukavu vor fi
vorba de dublarea lor Dubla Kinshasa. agenţia France Pres trimise de îndată întăriri, pen După ce şi-a instalat coman ţ Potrivit agenţiei France Presse, compania petrolieră a-
rea redevenţelor nu înseamnă se relatează câ o coloană a damentul intr-un hotel din Bu mcricană „Placid Oii“ a descoperit in Marea Nordului o nouă
însă decit câ actuala sumă în mercenarilor a reuşit sâ pâ- tru a ajuta unităţile armatei kavu, menţionează agenţia pungă de gaze naturale. Situată la 40 kilometri de coastă, la
congoleze în luptele împotriva
Reuter, conducătorul mercena
casată de statul Panama. în . trundâ în oraşul Bukavu. re mercenarilor. rilor. Schramme, a făcut o de nord-vest de Norfolk, noua sursă ar avea un debit de 630.000
şedinţa provinciei congoleze
valoare de 2 milioane dolari Kivu. Incepînd de miercuri claraţie în care a afirmat câ metri cubi pe zi.
pe an. va ajunce la 4 milioa (lupă-amiazâ. anunţă postul de Potrivit relatărilor agenţiilor „intenţia trupelor sale este de
ne, faţă de profiturile nord-a- radio Kinshasa, între trupele de presă, bătălia -.pentru acest a-şi întări poziţiile aici". Re- Q Peste 1.000 de petrolişti din Columbia au rămas !ără lu
mericane de 190 milioane do armatei naţionale congoleze şi oraş a început încă de luni. ferindu-se la drumul parcurs cru în urma hotărîrii filialei societăţii „Shell” de a înceta fo
Sîmbătâ, mercenarii şi grupul
lari. Apoi. viitorul consiliu de mercenari se desfăşoară lupte de la Kisangani la Punia şi de rările Organizaţiile petroliştilor au cerut guvernului confis
administraţie a zonei canalu pe străzile oraşului Bukavu. foştilor Jandarmi katanghezi. acolo la Bukavu, şeful merce carea bunurilor societăţii.
conduşi de Schramme, se allau
lui nu ar schimba decit cu nu Totodată, se menţionează câ' la aproximativ 50 kilometri de narilor a declarat câ pe acest
mele ceea ce există in prezent. Schramme, şeful mercenarilor parcurs oamenii sâj „au avut 0 Potrivit unei statistici întocmite de „Petroleum Press
Preponderenţa nord-america- Bukavu. In cursul după-amie- de întîmpinat obstacole serioa Service" şi citată de agenţia France Presse, producţia mon
nâ a consiliului, care in plus albi care au pătruns în Buka . zii de luni o coloană a acesto se, căzind intr-o, serie de am dială de petrol în primul s*me«(r« •» oca*tui an a atins cifra
va fi prezidat de un nord-ame- vu, a trimis peste graniţă, în ra a pătruns in'oraş. fiind însă buscade organizate de armata de 847 milioane tone metrice, ceea ce reprezintă o creştere de
ncan. ar conserva nealterate Ruanda, aproximativ 150 de respinsă de militarii', armatei naţională, din care au reuşit 5,5 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului prece
posibilităţile Statelor Unite de ostatici pe care ii deţinea. In naţionale, care apărau oraşul însă sâ scape şi sâ ajungă cu dent.
Mercenarii au fost obligaţi sâ
R P . POLONA — Zdrobirea blocurilor de sticlă de cre a decide conform propriilor in cercurle Înaltului comanda se refugieze pe colinele înveci mari greutăţi la Bukavu".
mene la fabrica de sticle optice din Jelenia Gora. terese
40.065
ADMINISTR.VJ IA ZIARULUI: ,tr Dt Petru Groie or. 35, teleloo 12 J5, 1585. 23 17. TIPARUL întreprinderea polig.eflca Bunedoere-f ev*.
REDACŢIA Şl