Page 39 - Drumul_socialismului_1967_08

O R D I N U L

ministrului forţelor arm ate

are

Republicii Socialiste România

Anul acesta, poporul român aniversează îm­ puternic imbold în munca consacrată ridicării
plinirea a 30 de ani de la eroicele bătălii din României socialiste pe noi culmi ale progre­
iulie-august 1917 de la Mărâşti, Mărâşcşti şi sului şi civilizaţiei. înaltele calităţi dovedite
Oituz, care au înscris in istoria noastră naţio­ de ostaşii români în urmă cu o jumătate de
nală pagini dc glorie nepieritoare. veac îşi găsesc azi afirmarea în activitatea ne­
In apriga încleştare cu trupele Invadatoare obosită, plină de răspundere a militarilor for­
ale coaliţiei Puterilor Centrale, care voiau să ţelor noastre armate, pusă în slujba apă­
cotropească şi ultima fîşie din pâmîntul nos­ rării cuceririlor revoluţionare ale poporu­
4 PAGINI - 25 BANI lui, independenţe. şi suveranităţii Re­
ANUL XIX. NR. 3923 StMBATA 12 AUGUST 1967 tru strămoşesc, armata română a format un
zid de netrecut, de care s-au zdrobit atacurile publicii Socialiste România 1
duşmanului. Purtînd în inimi tradiţiile lumi­ Cu prilejui aniversării a 50 de ani de la
noase ale plâîeşilor lui Ştefan ce] Mare. ale marea epopee a Mârâştdor. Mărăşeştilor şi
La arături oştenilor lui Mihai Viteazul, ale dorobanţilor, Oituxului, O II U O N :
vinătorilor şi roşiorilor de la 1677. ostaşii ro­
______________________ ____________________ t ţ mâni au săwîişit lapte legendare de eroism şi In ziua de 12 august 1°67, la Mărâşeşti se
vitejie. In lupta lor neînfricată, unităţile de pe vor trage. în semn de salut. 21 salve de a rti­
front au fost larg susţinute de masele popu­ lerie.
lare. care au dovedit un înalt spirit de sacri­ •k
FIECARE TRACTOR ficiu si abnegaţie. şeşti şi Oituz care au luptat cu cinste şi dem­
Glorie eternă eroilor de la Mărăşti, Mârâ-
Glorioasele bătălii purtate de ostaşii români
nitate pentru apărarea ţării !
în vara anului 1917 vor râmîne în veci un
simbol al eroismului poporului nostru în lupta Trăiască şi înflorească scumpa noastră pa­
pentru independenţa şi libertatea ţării Pilda trie — liberă şi independentă — Republica
Socialistă România !
eroilor de la Mărâşti. Mărăseşti şi Oituz. care
SĂ FIE FOLOSIT CU MAXIMUM nu şi-au precupeţit nici sîngele. nici viaţa pen­ Ministrul Forţelor Armate
ale
tru păstrarea fiinţei noastre naţionale, ronsti-
tuie pentru generaţiile de azi un minunat e-
Gcncrnl coloncl ION IONITA
vemplu ele slujire cu devotament a patriei, un Republicii Socialiste Romani*
DE RANDAMENT acţiunea respectivă fiind com­
plet neglijată.
Du» această
cauză tractoriştii din brigada
condusă de loan Şerb sint ne­ Posturile noastre ile ra­ încheierea vizitei ministrului
voiţi deseori să caute de lu­ dio şl televiziune vor
Este binecunoscut în prac­ 10 zile. Dacă aven: Ie vedere cru pe la alte unităţi. Aseme­
tica fiecărei unităţi agricole că secerişul s-a început cu o nea aspecte se intîlnesc frec­ transmite sîmbătă 12 au­ afacerilor externe al Italiei,
rolul însemnat pe care îl au lună ele zile în urmă, câ în vent in toate raioanele. gust, în Jurul orei 17,13
arăturile de vară pentru spo­ prezent există peste 3.500 hec­ In vederea .terminării grab­
rirea producţiei agricole. De tare ce aşteaptă să fie arate, nice a arăturilor de vară se festivităţile care vor avea Amintore Fanfani, în România
pe suprafeţele unde s-nu exe­ reiese clar în evidenţă preocu­ impune ca organele agricole
cutat arături imediat după eli­ parea insuficientă manifestaiă raionale şi conducerile unită­ Ioc la Mărăşeştl, cu pri­
berarea terenului dc cereale de conducerile unităţilor agri­ ţilor agricole să acţioneze cu lejul aniversării eroicelor
pâioase s-au obţinut produc­ cole de stat faţă dc asigura­ mai multă răspund?re şi ho- Vineri dimineaţa h părăsit şurate şi a unui bilanţ de per­
ţii ele gnu cu 500-1.000 kg la rea unei temelii trainice re­ tărîre astfel îneît să asigure bătălii din vara anului Capitala ministrul afacerilor spectivă cu privire la acţiuni­
hectar mai mari faţă de re­ coltei anului viitor. folosirea cu maximum de ran­ 1917. externe al Republic i Italiene, le cc trebuie întreprinse. In
colta realizată pe terenurile Analizînd posibilităţile dc dament a tuturor -tractoarelor. Amintore Fanfani, care, la in­ aceste patru zile petrecute îm­
arate la un interval mai mare care dispun unităţile agricole Vedere din Simeria. Foto: V. ONOIU vitaţia guvernului Republicii preună cu conducătorii români
dc timp după seceriş. Exemple dc stat se constată că există N. TÎKCOn Socialiste România, a făcut o am putut constata că bilanţul
pozitive in acest sens ne oTeră condiţii pentru terminarea vizită oficială în ţara noastră. pc anii 1966-1967 al relaţiilor
gospodăria agricolă din Birrea, grabnică a arăturilor. De alt­ Oaspetele italian a fost în­ ilnlo-mmânc se încheie în mod
ferma nr 3 din cadrul G A S. fel în acest scop s-a întocmit soţit de Robcrto Gaja, direc­ favorabil. Se manilestă o în­
praştie, cooperativele agricole un grafic de desfăşurare a lu­ tor general al afacerilor poli­ ţelegere sporită a poziţiilor
clin Vinţul de .Jos, Şarcl, Ră- crărilor, a cărui înfăptuire va înapoierea în Capitală a delegaţiei CUM PREGĂTIM tice, Luigi Valdellaro della Ro- fiecărei părţi, o intensificare
hău ş. a Nu mai este nevoie, trebui să fie urmărită însă cu cchetta, director general ad­ a relaţiilor culturale, precum
aşadar, de nici un argument toată răspunderea de către junct n! relaţiilor culturale. sl lărgirea cooperării tehnice
pentru a demonstra necesita­ conducerea Trustului regional guvernamentale condusă Albcrto Rossi, din direcţia ge­ şi a schimburilor economice.
tea şi importanţa pe care o Gostat. Un calcul sumar ne nerală a afacerilor economice. Prevederile de perspectivă pen­
prezintă efectuarea în r.cl dovedeşte că daca toate trac­ DESCHIDEREA Salvatore Saraccno, adjunctul tru anii 1967-1960 r.e-au per­
mai scurt timp a arăturilor toarele existente s-ar folosi de tovarăşul Gheorghe Rădulescu şefului serviciului dc presă, mis să vedem în mod obiectiv
de vară. la întreaga capacitate, arături­ şi Vieri Traxler. consilier. dezvoltarea viitoare In toate
La plecare, ministrul aface­
Să vedem însă care este sta­ le pot fi terminale în cel mult rilor externe al Italiei a fost direcţiile amintite. !n vederea
garantării realizării unor ase­
diul de realizare a acestei lu­ şapte zile. Delegaţia guvernamentală a II-a sesiuni a Comisiei guver­ salutat dc Cornelia Mânescu. menea prevederi, chiar în a-
crări holăriloare pentru sonr- Nesatisfăcător se prezintă Republicii Socialiste România, namentale mixte de colabora­ NOULUI AN ŞCOLAR ministrul afacerilor externe, cestc zile am obţinut unele re­
tr'producţiei viitoare. In ceea situaţia şi în ceea ce prive.şle condusă de Gheorghe Râdu- re: tehnică şi economică între Vasile Şandru, adjunct al mi­ zultate prin semnarea acordu­
ce priveşte unităţile agricole activitatea unităţilor S M. T. lescu, vicepreşedinte al Consi­ România şi R.A.U. s-a reîn­ nistrului afacerilor externe. rilor anunţate şi prin înţele­
de stat. din cele 0 320 hectare Astfel, din datele centralizate liului ele Miniştri, care a par­ tors vineri Ia amiază în Capi­ Cornel Burtică, ambasadorul gerea bilaterală la care s-a a­
planificate, pînă ien. s-au a­ la ultima decadă re.cse că din tală. României la Roma. Mii cea Bâ- juns.
rat 5.962. Rezultate mai bune cele peste 31.000 hectare ce ticipat la lucrările celei de a (Agerpres) DESPRE UNIFORME, MANUALE, RECHIZITE lănescu, ambasador, director Vizita în Italia a preşodin-
în această di ronţ ie au înre­ trebuie arate, aceaslă lucrare în M.A.R.. funcţionari superi­ telul Consiliului de Miniştri,
gistrat gospodăriile agricole ele s-a efectuat pe mai puţin de ori din Ministerul Afacerilor fon Gheorghe Mauro', pe care
sfat din Alba şi Calda, unde 10.000 hectare. Calculele dove­ „Au sosit uniforme şcolare". — Tocmai aici apare noul Externe. noi o aşteptăm cu plăcere, ne
din cele 1.500 şi BB0 hectare desc că şi în unităţile S. M. T. Invitaţia din vitrina atrăgător despre care aminteam la în­ Au fost dc faţă. Niccolo va permite să constatăm înfăp­
prevăzute, s-au ara! A02 şi s-au arai mai puţin ele 30 hec­ saiălla li la oituz realizată a oprit mama in ceput. Dacă în anii precedenţi Moscalo, ambasadorul Italiei tuirea acestor prevederi, să !<?
respectiv 530 hectare. De a- tare cu fiecare tractor repar­ faţa magazinului „Lumea copii­ intîmpinom greutăţi deqatece la Bucureşti, cu soţia, şi meni
semenca. la întreprinderea a­ tizat la arături. Analiza ritniu- lor*' Venise de Io Hărlăgan! la nu ni se onorau la timp comen­ bri ai ambasadei. actualizăm — şi sperăm — să
gricolă ele .stat din , Apokh.d— •luî înregistrat la executarea Deva cu alte treburi, dar poţi zile pentru numerele excepţio­ le îmbunătăţim. DacA aceasta
★
de Sus au mai rămas dc arat arăturilor evidenţiază faptul rezista la o asemenea invitaţie nale. de astă dală Ministerul înainte ele pleaare. Aininto- se va realiza, vom putea a­
firma că a crescut contribu­
mai puţin de 120 hectare clin că tractoarele se folosesc cu cînd ai o fiică ce peste o lună Industriei Uşoare a venit cu o re Fanfani. ministrul afaceri­ ţia Italiei a României la
cele 500 prevăzuie. randament destul de scăzut. va fi şcolărită ? I îmbunătăţire : nota de comandă lor externe al f ta fie*, a făcut progresul ambelor ţări şi po­
Cu mult sub posibilităţi se La S M. T. Haţeg,, de pildă, Vor satisface magazinele şi întocmită de magazinul în care următoarea declaraţie repre­ poare în toate domeniile, la
prezintă realizările gospodă­ s-au realizat zilnic abia J.fi librăriile cerinţele mari de. uni­ se solicită uniforma se trimite, zentanţilor Agenţiei Române
riilor agricole clin Haţeg. Câ- hectare pe tractor, iar la Do- forme şcolare şi rechizite ce se insolită de o confirmare de co­ de presă — „Agerpres" şî al îmbunătăţirea situaţiei pe con­
lan şi întreprinderii agricole bra doar 1.5. De reţinut fap­ După retragereo din Transil­ Iul era' mult superioară forţelor solicită în această perioadă ? mandă, direct fabricii, care are Radioteleviziunii române : tinentul european, în zonei?
de stat clin Orâştie. La G.A S. tul că nici o unitate S. M. T. vania în toamna1 anului 191G, române. Răspunsul ni l-au dat tova­ obligaţia să restituie confirma­ Fiecare schimb dc vizite în­ geografice vecine $1 în întrea­
ga lume. Aceasta este dorinţa
Călan, de pildă, din cele 1.232 nu a depăşit media df 2,5 hec­ frontul romiîno-rus s-a stabi­ Acţiunea ofensivă a grupului răşii : rea şi să onoreze comanda în tre personalităţi de conduce­ pe care noi toţi neom expri­
hectare planificate s-au arat a tare zilnic pe tractor. Cauza lit pe creasta Carpaţilor Mol­ Gerock prin Pasul Oituz a Eleonora Ştelanovich şef de termen de 30 de zile. re din ţări prietene constituie mat-o reciproc în aceste zile.
bia 420. iar la celelalte două vitezei scăzute Ia arături con­ dovei. inamicul fiind oprii în pornit la două zile după începe­ serviciu coraerciol textile-incăl- un prilej pentru realizarea u­
unităţi amintite lucrarea res­ încercarea dc a forţa trecerea rea bătăliei de la Mărăşeşti, lăminte din cadrul Direcţiei co­ împreună cu cooperaţia de nui bilanţ al acţiunilor desfă­ (Agerpres)
pectivă maî trebuie realizată stă pe de o parte în lipsa de Pasului Oituz pe o linie ce atunci cînd toată atenţia co­ merciale regionale. consum, care are unităţi specia­
pe cîle 540-S12 hectare. Faţă preocupare a conducerilor unită­ trecea la vest de Slănic — pe mandamentului român era a­ — In fiecare an acordăm o lizate în raioanele Haţeg, Orăş­
de perioada în care ne aflăm ţilor cooperatiste pentru asi­ înălţimile Vest Grozeşti — trasă în acest sector şi nu mai grijă deosebită pregătirii copii­ tie, Sebeş şi 10 raioane în
şi de baza tchnico-malerială gurarea frontului do lucru ne­ spre Măgura Caşinolui. era posibil să se trimită unităţi lor noştri pentru şcoală. Cu unităţile mixte, facem popu­
de care dispun unităţile agri­ cesar mecanizatorilor prin eli­ Această zonă a frontului a de rezervă în ajutorul celor fiecare an aducem ceva nou. larizarea cuvenită prin vitrine, IN PAGINA A IV-A
cole de stat. rezultatele obţi­ berarea terenului dc paie şi rămas inactivă pînă în luna din Pasul Oituz. De astă dată perioada 1-15 iunie reclame interioare şi exterioare.
nute pînă acum nu pot fi snopi, iar pe de altă parte iulie J9I7, cînd Armata a 11-a Conjugîndu-şi sistematic ata­ a fost timpul rezervat desfăşu­ Ioan Tomescu, director O.C.L.
considerate nici pe departe nici conducerile S. M. T. (as­ Română a început atacul de la curile în timp şi în spaţiu, ina­ rării acţiunilor de întocmire a produse industriale Deva.
ca mulţumitoare. pect întîlnit îndeosebi la Ha­ Mărăşti. Comandamentul ger­ micul a reuşit, după patru z.ile planurilor şi graficelor pentru — Sîntem bine aprovizionaţi. Comunicat cu privire la vizita
Fâcînd un simplu calcul re­ ţeg) nu urmăresc în teren uni­ man, după terminarea bătăliei de lupte continui, să înainteze aprovizionarea cu uniforme, îar S-a asigurat onorarea comenzi­
iese că pe total trust, in medie tăţile ce dispun dc suprafeţe de la Mărăşti, a dezlănţuit a­ peste tot 5—6 km., ocupînd 1-15 august, sezonul „plin" de lor de către bază în sortimente
cu fiecare din cele 200 trac­ pe care se pot executa arături. lături de marele atac din direc­ înălţimile Cireşoaia Şi- Coşna. aprovizionare. In întreaga re­ corespunzătoare. In oraşul Deva în Republica Socialistă România
toare destinate zilnic pentru La cooperativa agricolă din ţia Focsani-Mărăsesti-Adjud, un Stăpinind aceste înălţimi, ina­ giune, 5 unităţi specializate şi desfacerea uniformelor se face
aiături s-au arat mai puţin Vaidei din cele peste 200 hec­ atac secundar pe văile Oitu- micul observa orice mişcare nenumărate puncte amenajate prin trei unităli .Lumea copii­ a ministrului afacerilor externe
de 30 hectare, suprafaţă ce tare ce ti^ebuie arate s-a eli­ zului Si Slănicului. în scopul spre nord-est şi ameninţa cu în magazinele din fiecare loca­ lor" şi magazinele pentru con­
se poate realiza în cel mult berat doar o mică suprafaţă, de a ajunge in valea Trotusu- ajungerea in Valea Trotuşului litate vor desface uniforme fecţii femei şi „Elegant". La Ctt-
lui. de unde să facă legătura şi întoarcerea apărării întregu­ şcolare. La dispoziţia cumpără­ gir si Simeria, unde magazinele al Italiei, Amintore Fanfani
cu trupele ce operau pe direc­ lui front. De aceea, trebuia torilor s-au pus cantltăti sufî- aparţin organizaţiei noastre,
ţia principală, scotînd astfel din aruncat înapoi, zvîrlit la pozi­ cicnte de costume din stofă desfacerea se va face prin uni­
luptă armata ruso română ce ţiile iniţiale, sau la o suficientă pentru băieţi, pantaloni lungi tăţile de confecţii.
opera aici şi ocupînd ultima re­ depărtare spre a nu mai consti­ de stofă, cămăşute şi bluze pen­ Marla Dobozl, merceolog la
giune petroliferă a României. tui o ameninţare permanentă tru băieţi, bluze de pionieri,'sa­ serviciul carie at Centrului de Comunicat privind lucrările Co­
Pentru acest atac prin munţi, pentru zona petroliferă şi tru­ rafane din stofă pentru fete, librării şi difuzarea cărţii.
este destinat Grupul Gerock, pele din zona Tq Ocna-Oneşti- , fuste glisate pionier, şortiileţe’ — Cei care la 15 septembrie
format din : 6 divizii de infan­ Adjud-Mărăşeşti. .Sfîrşiţpl aces- ■ din olândină, rochiţe' zefir în vor găsi pe bănci darul cu care misiei guvernamentale mixte
terie. 3 divizii de cavalerie, o tei înaintări inamice coincidea 1 carouri, rochiţe preşcolar din' s-au obişnuit în ultimii ani —
brigadă bavareză <5 o briciodă cu marea victorie pe care.tru- olandinâ, halate de protecţie'* manualele — nu bănuiesc efor­ de cooperare economică şi
de munte. în faţa lor se găsea 1 din olaridifiă pentru practica în turile ce se fac pentru ca fic-
în defensivă Armata a lf-a Ro­ Lt col VIORFX CUGEREANU ; ateliere..; Lista poate continua.
mână. invalid de război — Pentru mărimile excepţio­ LUCfA IICIU tehnică româno-egipfeană
Proporţia numerică si înzes­ nale s-au luot măsurile cuve­
trarea cu armament a inamicii- (Continuare in pag a 2-a) nite ? (Continuare In pag. a 2-a)

Mă aflam cu un confrate tr-un fel, avea dreptate. Da- ; dar se plăteşte un salariu în­ vestea cum în multe între­ rul nu s-a pronunţat încă a­ Prin laminare la
de la un ziar bucure.ştean în câ am aduna toate piuliţele ; treg telefonistei. Asta da e­ prinderi există ing’neri sau supra unui studiu întocmit
Combinatul siderurgic Hune­ şi toate şuruburi!? aruncate ! conomie I economişti care se ocupă cu de întreprindere, care de­ toleranţe negative
doara Deodată îmi pune mî- prin -cine -ştie- ce-colţuri, a­ Iată un alt exemplu. Im; probleme de competenţa monstrează imposibilitatea
na pe umăr şi, cu un gest coperite de praf, călcate în • povestea un tovarăş care a maiştrilor sau chiar a unor tehnică a încad-ârii în lim i­ Colectivele secţiilor de la­
ferm, aproape neprietenesc, picioare, cred câ am face ce­ fost în străinătate, la o mare funcţionari cu pregătire me­ tele consumurilor specifice minoare de la Combinatul si­
mă ţintuieşte : va tone de. metal.;. • ‘Uzină, pentru specializare, o die. stabilite cu 15 ani îr. urmă !" derurgic din Hunedoara au
— Ia să-ţi văd calităţile de Totuşi n-am scris nici foi­ întîrr.plare trăită dc dumnea­ Şi încă un exemplu. Intr-o E drept câ din acest motiv obţinut rezultate bune in va­
ziarist I Priveşte în jur pe o letonul, şi nici reportajul. Da­ întreprindere se face rr.are preţul de cost e depăşit cu lorificarea superioară a me­
rază de trei metri, şl spu­ că aş fi scris foiletonul, m.i-ar lui. Specialistul nostru lu­ tapaj de economii S-a întoc­ cîteva milioane, dar aceasln talului Uc la începutul anu­
ne-mi ce poţi scrie interesant. fi reproşat unii câ rm-am a­ cra acolo la un proiect. La mit un plan cu 132 de obiec­ este o cauză obiectivă a că­ lui şt pînă in prezent, ca ur­
îmi dădrumul, mă priveşte pucat să caut un biet ţînţar un moment dat avea nevoie tive, bătut pe 13 file, pe o rei înlăturare depinde de to­ mare <1 extinderii laminării
insistent şi aşteaptă cu atîta iul tutelar şi care în nici un la toleranţe negative, s-au c-
curiozitate răspunsul de par­ caz nu poate umbri „preocu­ cononiisit 2 250 tone metal,
că ar fi vrut sâ-i spun dacă parea susţinută pentru eco­ cchivalind cu circa 4.500.000
războiul troian s-a terminat nomii'*... lei. Cantitatea cea mai mare
simbăla sau duminica. Eu e­ Iată de ce n-ani scris re­ dc metal a fost economisită
xaminam atent suprafaţa de F A L S A E C O N O M IE portajul. Dacâ-1 scriam, to­ dc către colectivul lamino­
teren impusă, dar nu obser­ varăşii de la „Refractara" rului dc. G50 mm.
vam nimic deosebit. Con­ Alba Tulia. Uzina R M R.
vins câ a făcut o glumă, i-an: Simeria, de la cîteva între­
zis : prinderi forestiere. f.L.L. Pe­
— Se poate acrie un ro­ troşani şi 1 G.O. Cugir. care
man poliţist ! intr-o turmă de elefanţi nu­ de nişte indicatoare. S-a ri­ parte şi pe alta, la un i*înd au depăşit preţul dc cost în Oaspeţi ai
— Ai vi'eun indiciu ? mai şi numai pentru a de­ dicat şi s-a dus la documen­ de maşină. E prevăzut în primul semestru al acestui
— Un fir de pâ! pe pia­ monstra că ţintarul nu se tare să le caute.- Directorul planul acela ora la care să an, mi-nr fi trimis telegra­
tra de la bombon! tău. Tre­ teme de elefant. Dacă aş fi uzinei a observat şi i-a spus: se stingă fiecare bec. din fie­ me de felicitare. Aş fi fost Hunedoarei
buie să fie din capul victi­ scris reportajul, aş fi dat apă „Noi sîntem o f rmă prea care birou, ora la care se singurul om care i-a înţe­
mei. la moara falsei economii. Şi săracă pentru a angaja in­ v poale consuma apă cîte file les. Şi cum mie nn-rr.i pla­ Pentru miine şi-au dat in-
M-a privit întîi serios, de acest lucru mi s-a părut a fi gineri pe post de curieri. de hîrtîe are dreptul să con­ tilnirc (a Hunedoara peste
parcă l-aş fi convins, apoi, cel mai grav... Pentru aceasta am angajat sume pe zi secretara direc­ ce singularul, in-arn gîudit 1 200 dc tineri din regiune.
zîmbind ironic, m-a calificat Toate treburile instituţiei : personal cu pregătire inferi­ torului şi aşa mai departe. să renunţ la telegrame. Pre­ Fi vor vizita cu acest prilej
fer scrisorile de protest Par­
fără drept de apel «. la care mâ refer, puteau fi * oară"; In oponenţă îmi expli­ Se mai prevede acolo câ scoa- că văd câ-mi vor spune to­ combinatul siderurgic, Cas­
— Eşti insensibil la nou rezolvate ta 3-4- telefoane, ! ca tovarăşul nostru cum şi-<i leiea de la magazie a orică­ varăşii de la T.G O Cugir : telul lumiazilor, noile «on-
Ieri era aici o piuliţă. Se pentru care s-ar fi plătit IU- pierdut el o jumătate de zi ror rechizite, fie chiar o pe­ ..Ce-Î tot dai dumneata cu strucţii şi împrejurimile 0-
putea scrie un fodeton pc nar cca. 200 de lei. Cum însă pentru a răscoli întreaga bi­ niţă, trebuie aprobată de centrala telefonică ? La noi e raşului dc pc malul Cernii
tema risipei de metal. Acum se făceau convorbiri adiţio­ bliotecă tehnică în căutarea contabilul şef... Şi la sfirşit alt caz". La care răspund de După-amiază. pc dealul
piuliţa nu maî e: deci putem nale care afectau cheltuielile unei reviste. Şi aceasta din se arată şi eficienţa economi­ pc acum : cu nu v-am ghicit Cliizidului este programată
scrie un reportaj despre e­ cu încă 8-10 lei lunar, s-a cauză câ directorul întreprin­ că : 341 de lei economii a- „cazul", iar dumneavoastră şi o întîlnirc cu formaţiile
conomia de metal; gospoda­ luat măsura radicală : insta­ derii noastre a găsit de cu­ nualc! In schimb, nu s-a pre­ cheltuiţi cu nemiluita din bu­ artistice dîn localitate care
rii uzinei au văzut la' timp larea unei centrale. Efectul ? viinţă să nu angajeze biblio­ zunarul statului. Deci sîn­ vor prezenta programe dîn
risipa, au luat măsuri- şi au tecară, bineînţeles pentru a văzut nimic pentru econo­ tem la fel de vinovaţi ! repertoriile lor, iar cmd
lichidat-o. Nu se mai cheltuieso cei 10 face economii la fondul de misirea materiei pr'me şi ma­ scara îşi va aşterne vălul
Trebuie să recunosc câ, în- lei pentru convorbiri locale, salarii... Sau, tot el îmi po- terialelor, pentru câ ministe­ N. ANDRONACHE peste oraş, aici va fi aprins
Pe şantierul laminorului de 1300 mm de la Hunedoara. un foc de tabără.
Foto: TEREK I.