Page 51 - Drumul_socialismului_1967_08

R e $ io n **i 1
H 'in c d o a ra -D e v e ^ l

PKOCBTARI DIN TOATE TA N ltB . ON1ŢI-VAI
Plecarea preşedintelui

Adunării Generale a O.N.U.,

A. R. Pazhwak

Preşedintele celei de-a 21-a Gheorghe Maurer. preşedintele condus de Corneliu Mânescu,
sesiuni a Adunării Generale a Consiliului de Miniştri al Re­ ministrul afacerilor externe.
O.N.U , A. R. Pazhwak. care publicii Socialiste România şl Mircea Maliţa şi Petru Burla­
ORBut m m m h e b o n u . hunedoarau m si al statului H u n i ne-a vizitat ţara în calitate de a avut convorbiri cu ministrul cii. adjuncţi ai ministrului a­
facerilor externe. Gheorghe Di-
afacerilor
externe
Corneliu
oaspete al ministrului afaceri­
lor externe Corneliu Mânescu. Mânescu Oaspetele a vizitat li­ aconescu. reprezentantul per­
a părăsit marţi dimineaţa Ca­ toralul Mării Negre şi a confe­ manent al Republicii Socialis­
pitala. renţiat în faţa membrilor A­ te România la O.N.U . funcţio­
In cursul şederii In România. sociaţiei de Drept Internaţio­ nari superiori din Ministerul
A. R. Pazhwak a fost primit nal şi Relaţii Internaţionale. Afacerilor Externe.
de Nicolae Ceauşescu. secretar La plecare pe aeroportul Bă-
general al C.C. al PCR., Ion neasa A. R. Pazhwak a fost (Agerpres)
Valoarea rebuturilor la Vizita în ţara noastră a ministrului

afacerilor externe al Iranului
turnătorii întrece economiile Aideshir Zahedi, ministrul tri au avut loc convorbiri ofi­ In cursul dupâ-amierii. Ar-

afacerilor externe al Iranului, ciale. La încheierea convorbi­ deshir Zahedi şi persoanele o<
care face o vizită oficială în rilor, a fost semnat Acordul de f ici a tc care îl însoţesc au vizi­
La Uzina „Victoria" Câlan cu o temperatură ridicată, de toria nr. 1. După cum ne-a re­ ţara noastră, a depus marţi di­ colaborare culturală dintre tat diferite '-artiere ale Capi­
s-au realizat in primul semes­ peste 1.200 grade Celsius, ceea latat inginerul Vasile Pascal, mineaţa o coroană de Hori Ia Republica Socialistă România talei. precum şi Muzeul Satu­
tru al acestui an 1.275 000 lei ce ne împiedică să asigurăm şeful serviciului C.T C. pe uzi­ Monumentul eroilor luptei şi Iran. lui.
economii la preţul de cost. La o desulfurare corespunzătoa­ nă, s-au întimplat cazuri cînd pentru libertatea poporului şi In aceeaşi zi, a avut loc sem­ Seara, Corneliu Mânescu a o­
prima vedere rezultatul satis­ re.. s-au introdus miezuri calde în a patriei, pentru socialism, narea documentelor privind ferit în cinstea oaspetelui ira­
face. Dar exprimă el posibili­ Ziarul nostru a mai scris formă ce au dat naştere la va­ după care a făcut o vizită pro­ schimbul instrumentelor de nian un dineu. Cei doi miniş­
tăţile reale ale uzinei ? Fără despre aprovizionarea turnăto­ pori care au produs goluri în tocolară ministrului afacerilor ratificare a Acordului de coo­ tri au rostit toasturi.
să anticipăm, să dăm curs fap­ riei cu fontă de slabă calitate, piesele turnate. La radiatoare externe. Corneliu Mânescu. In perare economică şi tehnică în­
telor. dar în această privinţă nu s-au este frecventă deplasarea ele- continuare, între cei doi miniş­ tre România şi Iran. (Agerpres)
In perioada amintită, numai luat măsurile cuvenite Pînă menţilor Tn planul de separa­
din cauza rebutului, la cele ţie. La toate acestea mai pot
două turnatorii s-au pierdut fi adăugate curăţarea uneori
1.782.000 lei. La turnătoria neoorespunzătoare a formelor Sărbătorirea
nr. 1 valoarea rebutului se ri­ La Uzina şi reţelelor de nisip, nerespec-
dică la 1.474.000 lei. iar la tur­ tarea reţetei de amestec şi al­
nătoria de lingotierc la 308 000 tele.
lei. „N-aş vrea să plecaţi cu „Victoria" Călan In această situaţie se susţi­ Zilei presei române
impresia că situaţia rebutului ne cu seninătate că «faţă de
este alarmantă. Faţă de anul anul trecut rebuturile au scă­
trecut la turnătorie a scăzut. cînd se va tărăgăna rezolvarea zut*’. Dar în ciuda afirmaţiei, Cu prilejul Zilei piesei ro­ Despre „Ziua presei romA­ grup de artişti bucureştenl au
După părerea mea acest lucru acestei' probleme ? valoarea rebuturilor a intrat mâne, la Casa Ziariştilor din ne” a vorbit tovarăşul Con­ sus(inut un recital muzical-li-
ar trebui evidenţiat** — ne-a Pentru turnători aceste cau­ cu greutatea lor specifică în Capitală, marţi după-amiazâ, stantin Mitea, redactoi-şef ad­ terar.
spus inginerul Dumitru Abru- ze sînt obiective. Au existat preţul de cost al producţiei, di- a avut loc o adunare festivă, junct' al ziarului „Scînteia". Cu acelaşi prilej Uniunea
dan, director adjunct al uzi­ însă multe cauze subiective. Să minuînd economiile realizate la care au participat conducă­ Presa română de astăzi, a Ziariştilor a oferit un cocteil.
nei. cităm din nou exemple. Une­ aproape cu 1.800 000 lei. Iată tori ai ziarelor, numeroşi re­ subliniat vorbitorul, continua­ ★
îndeplinim dorinţa tovară­ ori zgura din Interiorul oale­ cît valorează „aureola” ce se dactori şi colaboratori ai pre­ toare a unei bogate tradiţii de­ La redacţia ziarului „Dru­
şului Abrudan şi evidenţiem lor de turnare nu este bine creează în mod artificial în sei centrale şi publicaţiilor pe­ mocrat revoluţionate. îşi face mul socialismului" a avut loc
faptul că rebulut a scăzut faţă curăţată, fapt ce duce la in­ jurul calităţii. Cauzele nu sînt riodice. corespondenţi volun­ un titlu de nrindrie din a mi­ o adunare la care au partici­
colaboratori,
pat
corespon­
de anul trecut. Ne luăm însă cluziuni nemetalice; formele deci tocmai ob:cctive. Ele au tari, muncitori tipografi. lita neobosit pentru promova­ denţi, cititori. lucrători tipo­
permisiunea de a face o pre­ nu sînt întotdeauna corect a- fost generate de calitatea sla­ Au luat parte reprezentanţi rea ideilor partidului, a idea­ grafi. corespondenţi ai presei
cizare : rebutul nu se compară samblale, lucru ce are ca efect bă a muncii unor lucratori ai conducerii Ministerului A ­ lurilor socialismului şi comu­ centrale şi redactori ai presei
ru rezultatele anului trecut. abaterile dimensionale; s-au care se abat de la disciplina facerilor Externe, Institutului nismului, din a desfăşura o ac­
Singurul criteriu (le apreciere întîmplnt şi cazuri destul de tehnologică, aducînd astfel român pentru relaţiile cultu­ tivitate susţinută pentru trans­ regionale Adunarea a prileju­
schimb de păreri,
it un util
este — cum arăta tovarăşul frecvente cînd nisipul nu a pierderi ce se reflectă negativ rale cu străinătatea, ai altor punerea în viaţă a acestor privind îmbogăţirea tematicii
Nicolae Ceauşescu In plenara fost bine bătut în for-me. De în activitatea econnmico-finan- Manuale şcolare, căr ţi sau reviste ? Cine ştie ce destina instituţii centrale, precum şi înalte idealuri. ziarului, creşterea nivelului
din decembrie 19GG a C C. nl aici formarea crustei şi inclu­ ciarâ a uzinei. Iată direcţia ţie va primi hîrtia fabricată la Petreşti. corespondenţi ai presei străina. In încheierea adunării un publicistic al articolelor, cu­
P.C.R. — necesitatea ca el să ziuni nemetalice la unele pro­ în care trebuie să se acţioneze prinderea principalelor- pro­
fie exclus din activitatea dc duse. cu toată fermitatea pentru li­ bleme ale activităţii politice,
producţie. Că aşa stau lucruri­ Deficienţe în procesul teh­ chidarea rebuturilor. economice şi sociale din regiu­
le o demonstrează inexistenţa nologic au existat şi la turnă­ L. DEMETER ne. Participanţii la discuţii au
unui plan de rebuturi. Privită Ce (actori determină nivelul formulat sugestii şi propuner i
prin aceasfă optică, afirmaţia preţioase, privind reflectarea
directorului adjunct cît şi ru­ La construcţia locuinţelor preocupărilor organizaţiei re­
gămintea de a evidenţia fap­ gionale de partid. în coloanele
tul că „faţă de anul trecut la ziarului.
turnătorii rebutul a scăzut" scăzut al producţiei de lapte Tovarăşul Ton Sîrbu, şeful
pare să arunce asupra sumei secţiei de propagandă şi a-
de 1 782 000 lei — valoarea re­ gifaţie a Comitetului regional
butului — o aureolă străvezie de partid, a transmis, din par­
şi denotă o oarecare mulţumi­ Existenţa în raionul Haţeg, ţiilor existente. Din produc­ cere pentru recoltarea şi de­ natul nu se face raţional şi tea biroului Comitetului regio­
re faţă de „scăderea” marcată a unor suprafeţe întinse de pă­ ţia totală planificată în acest pozitarea la timp şi în bune nu s-au luat măsurile nece­ nal de partid, felicitări colabo­
în acest an. Faptele confirmă Se impun amendamente şuni şi fineţe, precum şi expe­ an de 4G5G2 hectolitri — s-au condiţiunî a întregii cantităţi sare pentru îmbunătăţirea pa­ ratorilor, corespondenţilor, ci­
acest lucru. In loc ca rebutul rienţa şi hărnicia cooperatori­ realizat pînă în prezent nu- de furaje a făcut ca în aceste jiştilor naturale. Acolo unde titorilor. lucrătorilor tip o g ra fi
să scadă, creşte. In trimestru! lor, creează condiţii favorabile < mai 23.05R hl, iar din pro­ sarul de linuri. Aşa se expli­ Iarba există însă în cantităţi şi din domeniul difuzării pre­
unităţi să nu se asigure nece­
mecanice 15,6 la sută, faţă de actualului ritm de lucru de animale, în special bovine .realizat numai 8.702 h l.. că de ce cooperativa agrico­ cooperativa agricolă din Bâ- sei, colectivului redacţional
creşterii unui număr însemnat
ducţia mar fă de .25 000 hl s-au
suficiente cum esle cazul ta
II. la lingotiere s-a înregistrat
1,01 la sulă rebut, inr la piese
şi ovine.
Această stare se datoreşte
lă Unirea deşi dispune de o
0,95 la sută şi respectiv 13,29 Acolo unde aceste condiţii sînt în bună parle neîndeplinirii suprafaţă mare de fineţe, a ieşti, animalele duc lipsa apei,
ceea cc are urmări negative
la sulă cît s-a înregistrat pe Nu-i oraş în regiunea noas­ locuinţelor proprietate perso­ din plin folosite, unde cadre­ indicatorilor de plan în mai fost nevoită ca in primăvara asupra producţiei Astfel în
întregul semestru. La un nu­ tră unde sâ nu întîlneşti afişe nală — se află în execuţie 185 le tehnice şi consiliile de con­ multe unităţi agricole printre acestui ansă cumpere furaje primele 7 luni la această uni­ Cînd va
măr destul de mare de piese care să-ţi vorbească despre a­ apartamente convenţionale la ducere urmăresc zilnic cum se care cooperativele agricole din în valoare de peste 30.000 lei. tate s-au realizat 672 litri pe
turnate au fost depistate de­ jutorul pe care-1 acordă statul Deva, Alba lulia, Brad, Orăş- desfăşoară activitatea în fer­ Rîu Alb, Dâieşti, Livadîa, U­ Iva unitatea amintită produc­ cap de vacă furajată faţă de
fecte ca relaşuri, crăpături la cetăţenilor ce doresc sâ-şî con­ tie, Cugir şi Haţeg. Dintre a­ mele de animale şi se preo­ nirea şi altele. ţia marfă în primele şase luni 1.400 cît era planificat.
rece. incluziuni ncmetalice, su­ struiască locuinţe proprietate cestea ponderea o deţine ora­ cupă de asigurarea necesaru­ In timp ce la Bretea Româ­ nu a depăşit 1G1 litri pe cap La cooperativa agricolă din
fluri. abateri dimensionale. personală. La Hunedoara. în şul Deva, unde în 19G7 se con­ lui de furaje, rezultatele nu nă şi Pui s-a obţinut o pro­ de vacă. Pc lingă lipsa fina­ Rîu Alb. dintr-un simplu cal­ avea loc
Care sînt cauzele? Valea Jiului şi la Brad s-au a­ struiesc 109 apartamente*. au întîrziat să se arate. Ast­ ducţie medie pe cap de vacă lilor nu s-au asigurat nici cul reiese că producţia mar­
■— In unele perioade, cînd menajat chiar apartamente e­ Timpul este însă destul de fel, la cooperativa agricolă furajată de 1.091 litri şi res­ concentratele necesare, ceea ce fă pe cap de vacă furajată
furnalele trec de la producţia talon care au putut sau mai înaintat. Ne allăm în plină pe­ din Bretea Română s-a reu­ pectiv 1.070, la LIvadia s-au a făcut ca în hrana animale­ putea fi depăşită dacă ar fi epilogul1
de fontă fosforoasă la cea ce­ pot li vizitate de cei interesaţi. rioadă de lucr u. Care este deci şit ca în primele 7 luni ale realizat abia 402, iar la Rîu lor să se administreze nutre­ fost mai multă preocupare din
nuşie. utilizăm la turnare ton­ Diapozitivele proiectate în ritmul de muncă pe aceste anului sâ se realizeze mai Alb numai 52G litri. Cauzele ţuri de calitate inferioară. Ne- partea consiliului de conducere
tă rare nu corespunde întru multe săli de cinema din re­ şantiere ? mult de GG la sută din pr oduc­ care au generat aceste rezul­ asigurnrea balanţei furajere a de a asigura necesarul de fu- L o c a l i t a t e a U u k a v u <itn
totul procesului nostru tehno­ giune, anunţurile date la sta­ La Deva s-au terminat deja ţia totală de lapte planificată tate sînt urmarea firească a avut ca urmare nerea liza rea C o n g o , s u p r a n u m i t ă o r a . r j l
logic — ne-a relatat inginerul ţiile de radioticare din oraşe, 8 apartamente, ce urmează să pentru acest an. slabei îngrijiri şi furajări a unei hrâniri diferenţiate în Ing. ŞT. CRĂCIUN g r ă d i n ă d i n p r i c i n a v e g e t a »
CA)inat Hărânguş, adjunctul alrşele (pe alocuri expuse cam fie recepţionate. Păcat însă că Realizarea producţiei de lap­ animalelor. funcţie de producţie şi cate­ f i e i s a l e l u x u r i a n t e , c o n c ^ ,ii-
şefului turnătoriei nr. 2. Fonta anonim) sînt tot atîtea semne recepţia trebuie amînatâ fiind­ te pe raion este însă sub ni­ Lipsa de preocupa>e mani­ gorii de animale. Mai îngrijo­ t r e a z ă d e crteua z i l e a t e n ­
de „trecere” are o tendinţă mai că acţiunea de construire a lo­ că lipsesc uşile exter ioare. Ca­ velul posibilităţilor, al condi­ festată de consiliile de condu­ rător e faptul că nici pâşu- ( C o n t i n u a r e In p a g . a 2 - a ) ţ ia î n t r e g i i p o p u l a ţ i i c o r g j -
cuinţelor proprietate personală
mare de conlraclie, ceea 'e re este însă stadiul de execu­ I c z e . D u p ă a p r o a p e ş a s e a m -
ţie a celorlalte 101 apartamen­
duce la retnsuri. Acesta nu e se desfăşoară în multe oraşe te ? t ă m i n i d c r e t r a g e r i c o n ţ i n u » ^
singurul impediment. Secţia ale regiunii .In momentul de d e f u g ă şi m a r ş u r i e p u i z e n t e
Trebuie s-o spunem deschis
noastră duce lipsă de oale de laţâ — ne spunea ' tovarăşul că se constată inconsecvenţă p r i n j u n g l ă , m e r c e n a r i i -
turnare. Din această cauză Mircea Kedorciuc, şcjul Oficiu­
sinlem nevoiţi să tur năm fontă lui regional de constricţie a din partea constructorului — b e l i s - a u r e f u g i a t i n a c e s i o-
şantierul nr. 2 al grupului Pensii pentru r a ş u n d e ş i - a u î n t ă r i t p o z i ţ i ­
TR.C.H. din localitate. La an­ I i l e , î n a ş t e p t a r e a u n e i bt< 1-
samblul de locuinţe din stra­ lii c a r e s - a r p u t e a d o v e d i fio
da Câlugăreni s-au turnat doar cooperatori t ă r i t o a r e , m a r c i n d e p il c i n 1,
fundaţiile şi nu se mai lucrea­ u l t i m e l o r t u l b u r ă r i d i n aer/tt»
ză. Pe strada 1 Mai, din 9 a­ tă ( a r ă cu o atit d c zbu< v o ­
partamente s-au atacat numai De la începutul anului şi m a t ă i s t o r i c .
două, iar cele două blocuri din pînă în prezent la Uniunea R ă s c o a l a m e r c e n a r i l o r , i -
cartierul „Progresul*, cu un regională a cooperativelor c l a n ş a t ă la 5 i u l i e a c., nu
număr de 18 apartamente, con­ agricole de producţie s-au r e p r e z e n t a i n s ă , d u p ă c.u rr n-
tinuă sâ râmînâ neatacate. De întocmit dosare pentru pen­ f i r m a n , s u r s e l e o f i c i a l e dc
ce ? Pentru că constructorul sii unui însemnat număr de K i n s h a s a , d c c i t u n e.pii !,
încearcă să se acoper e cu... scu­ cooperatori. Lunar aceştia p o a t e c e l m a i „ t a r e " , d a r n u
ze. invocînd mereu lipsa for­ primesc pensii în valoare de
ţei de muncă necesare La a­ peste 1.284.000 lei. In cele 7
ceasta ar mai fi de adăugat şi luni care au trecut de la în­
„contribuţia" Oficiului regio­ ceputul anului, cooperatori­ Comentariu
nal care încă n-a perfectat toa­
te formele necesare deschiderii lor li s-au acordat pensii a
finanţării lucrărilor. Cînd e căror sumă se cifrează la extern
A. OARGA 8 880.734 lei. Aliniate ca . la paradă autobuzele de la Autobaza nr. 4 Brad. sînt gata să plece în
cursă. înainte de a se urca la volan, un grup de şoferi fruntaşi discută despre programul
' (Continuare în pag. a 2-a) zilei. Si c e l m a i i m p o r t a n t a l a-
ş a - n u m i t u l u i p l a n K e r i l i s , ca­
re v i z a in u l t i m ă i n s t a n ţ ă ,
r ă s t u r n a r e a p r e ş e d i n t e l u i M o -
Şoseaua a devenit în zilele în situaţie de pasageri în cele b u t ii. P l a n u l, c a r e u r m a să
noastre un loc pe care circu­ două localităţi, pe un timp f i e e x e c u t a t t r e p t a t , p r e v e ­
laţia publică se desfăşoară cu Pieton pe mm ploios 1). d e a c a e t a p ă i n i ţ i a l ă s a b o t a ­
o intensitate mărită Sporirea Noi considerăm că nici fon­ j u l e c o n o m i c , a p o i r ă s c o a l a
parcului de maşini, ca şi a durile, nici materialele şi nici m e r c e n a r i l o r şi, in s f i r ş i t , r ă s ­
vitezei de rulaj a rutovehi- spaţiile nu constituie „barie­ t u r n a r e a a c t u a l u l u i , g u v e r n şi
culelor impun adaptarea la re" în calea amenajării tro- * î n l o c u i r e a lu i c u u n a l t u l ,
condiţii noi atît a celor ce fo­ tuarelor în localităţile aşe­ p r i n t r e a i c ă r u i m e m b r i fi ­
losesc drumul riftier cît şi a jeze, cu forţe şi mijloace lo­ pe o stradă laterală care du­ zate pe marginea şoselei na­ g u r a u M u l a m b a , M u n o n g o şi
celor care îl întreţin. Cu alte cale, trotuare pentru pietoni. ce din şoseaua naţională la ţionale dintre Deva şi Zam. p r i n t r e e i î n s u ş i M o i s c C h n m -
cuvinte, orice mijloc de trans­ De la 1 Mai, de cînd «au sediul sfatului popular s-a Mai degrabă le-am numi lip­ b e , f a i m o s u l e i ' - p r e m i e r k x -
port intrat pe drumul pu­ fost date primele indicaţii in Raid — anchetă găsit posibilitalea amenajării să de interes şi spirit gospo­ t a n q h c z . „ E s t e d e p r e s u p u s ,
blic, şi în mod deosebit pe acest sens în raionul Ilia" (a­ acestor trotuare, De ce nu dăresc. s c r i e i n f l u e n t u l z i a r a m e r i ­
şoseaua naţională, trebuie să firmaţia aparţine tovarăşului pe itinerariul s-au făcut pe artera principa­ ★ c a n „ W a s h i n g t o n P o s t " , c ă
circule, bineînţeles, în condi­ Wilhelm Neagu, prim-secre- lă. unde se simţea mai mult Tovarăşul Mihai Curetea- f o s t u l p r e m i e r C l i o m b e s e a ­
ţiile stabilite de legile în vi­ tar al comitetului raional de Oeva — Zam nevoia? Aceeaşi situaţie am nu, vicepreşedinte al Sfatului f l ă i n t r i i c i t v a la o r i g i n e a r ă s ­
goare. partid) au trecut mai bine de întîlnit şi în localitatea Zam. popular raional Ilia. care c o a l e i d i n C o n g o . S e p a r e c ă
Cu prilejul unui raid-an- 3 luni de zile. Cum s-au ma­ Vom reda constatările răspunde direct de această o a m e n i i d e a f a c e r i e u r o p e n i ,
chetă organizat pe itinerar iul terializat aceste indicaţii ? noastre şi în privinţa spaţiu­ problemă, ne-a promis cate­ m e r c e n a r i i a l b i $i s o l d a ţ i i k a -
Deva — Zam ne-am pus în­ Pe drumul naţional nr. 1, rarea materialelor", „nu exis­ lui. In Mintia. Veţcl, L.eşnic goric că specialiştii de la t a n g h e z i a u a c ţ i o n a i d i n n o u
trebarea : pietonul poate să între Deva şi Zam. sînt 11 lo­ tă suficient spaţiu pentru tro­ şi Sărămaş acest spaţiu exis­ secţia de drumuri vor întoc­ î m p r e u n ă ' ' , i n t r u c i t „ i n o c h i i
circule. în localităţi, pe şosea­ calităţi. Practic, pe o porţi­ tuare" — sînt, de regulă, „co­ tă. La Gothatea e adevărat mi un studiu la faţa locului n u m e r o ş i l o r o c c i d e n t a l i ,
ua naţională, pe banda de ru­ une de 4G de km, există o lacii de salvare” de care se că spaţiul nu permite pe toa­ (cam tîrz u, dar fie — n.n.), C h o m b e a p a r e c a o m u l u l t i ­
laj ? Răspunsul este catego­ aglomerare de centre popu­ agaţă atît tovarăşii de la sfa­ tă distanţa şoselei ce străba­ iar pînă la 23 august proble­ m e i ş a n s e , c a r e să r e i a p u ­
ric negativ. Anul turistic in­ late aşezate pc această prin­ tul popular raional cit şi cei te satul Dai pe anumite por­ ma Irntuarelor va fi rezolva­ t e r e a şi s ă e x e r c i t e n p o l i t i ­
ternaţional a creat o aglome­ cipală arteră de circulaţie. de la sfaturile populare co­ ţiuni este posibilă executarea tă. „Se va folosi criblura, ba­ c ă „ m o d e r a t ă " ( . A u r o r e " ) .
rare de mijloace de transport, Normal ar fi fost ca gospo­ munale acestor amenajări. Aici. la lastul, munca patriotică" — S p i i j i n i n d u - s e p e t r u p e c e r e ,
atît din ţară cît şi de peste darii satelor să aibă în cen­ Să analizăm mai inlîi pro­ Gothatea. se mai ridică şi spunea dînsul. Aşteptăm. Nu în a m i n t i r e a s o l d e l o r g r a s e
hotare. Acest lucru obligă la trul atenţiei problema ame­ blema materialelor. In raio­ problema staţiei de autobuz, numai noi. ci mai ales pieto­ p r i m i t e i n t r e c u t , i- a u r ă m a s
o securitate sporită, la crea­ najării trotuarelor, mai -ales nul Ilia există posibilităţi de indicatorul respectiv fiind nii de pe traseul amintit ca­ f i d e l e , C h o m b e t r e b u i a a s t ­
rea unor condiţii optime de că în ultimul timp în raionul procurare a criblurei şi a ba­ plantat într-un loc foarte în­ re vor să devină pietoni nu fe l să s e i n s t a l e z e la K l s a n -
circulaţie autovehiculelor. Ilia au avut loc fi evenimen­ lastului. Coloana D R T A de gust. în şanţ Departe de noi pe şoseaua naţională, ci pc g a n i , s ă p r e i a c o n t r o l u l p r o ­
Din constatările practice pe te din cauza pietonilor, din la centrul de raion are obli­ gindul că pi intr-o asemenea marg’nea ei, în deplină sigu­ v i n c i e i o r i e n t a l e , şi a p o i , f i e
teren, pietonul încurcă buna care 3 accidente mortale Cu gaţia să transporte acesle ma­ rezolvare D R T A poate a­ ranţă de circulaţie. p r i n f o rţ ă , f i e p r i n c o m .b i -
desfăşurare a traficului ruti­ toate acestea nu s-a mişcat teriale. Scrie undeva că tro­ sigura securitatea pasageri­ Raîd-anchelă realizat «Ic : n a f i i p o l i t i c e in c a r e e x c e l e a ­
er, mai ales pe porţiunile de nici un deget pentru evitarea tuarul trebuie să fie neapă­ lor săi. O situaţie similară am ză, să c u c e r e a s c ă p u t e r e a şi
drum aglomerate, cu alte cu­ lor. rat din beton ? Nu. Păi a- întîlnit-o şi la Gurasada. (A­ AUREL DAVID la K i n s h a s a .
vinte, în localităţi. S-a pus Justificări s-au găsit î „nu tuncî, de ce să ne furăm sin­ tenţie, tovarăşi de la D.R.T.A. DORIN DICU P l a n u l , e x c e l e n t p e h î r t i e ,
Sosiţi la faţa locului, fasonaloriî din parchetul Pîrîul problema deci să se amena- avem fonduri pentru procu- guri căciula? In Gurasada, să nu fiţi şi dumneavoastră căpitan do miliţie VENERA ANGHEL
Dealului, al I. F. Haţeg, pregătesc doborîrea unui arbore.
| (Continuare tn pag. a 4-a)