Page 53 - Drumul_socialismului_1967_08

\

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3926 _ _ 3

Concomitent, se merge pe oalela dezvoltării capacită­ tele mai mari şi mai gustoase. Această metaforă nu
|n Valea Jiului tot ce există, | ţii minelor existente şl a creştarii productivităţii prin e pură fantezie. Ea nî se pare bine inspirată. întrea­
organizarea ştiinţifică a produd.iei şi a muncii. OBGfljjjZAREA ga viaţă economică, socială şi cultuialâ a Văii Jiului
Esenţial în realizarea noilor investiţii este efectua­
tot ce s-a creat şi se creează es­ rea lor la un nivel tehnic şi calitativ superior, la un îşi modelează forma şi cursul după amploarea şi
ritmul dezvoltării Industriei extractive. Marilor trans­
preţ de cost cît mai redus, precum şi respectarea gra­ formări din adîncuri le corespund tot atît de mari
te legat, într-un fel sau altul, ficelor de dare în folosinţă, pentru a se obţine o efi­ schimbări la suprafaţă. Toate coordonatele dezvoltă­
cienţă economică cît mai mare. In această direcţie tre­ rii Văii Jiului se intersectează în final într-un sin­
buie să depunem încă eforturi: dacă lucrările de in­ ŞTIINŢIFICĂ gur punct : ridicarea continuă a nivelului de trai,
de prefioasa materie producă­ vestiţii din subteran se ridreâ în general la nivelul ce­ îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de viaţă ale
rinţelor, unele lucrări de da suprafaţă sint rămase în oamenilor muncii.
urmă, îndeosebi ca stadiu fizic.
toare de energie. De un veac Pj-elutindeni în oraşele miniere, la Petroşani şî
Petrila, la Vulcan, Aninoasa, Lupeni şi Urîcani te
temerarii adîncurilor înaintează CE ADUC NOU întîmpină cartiere moderne, cu străzi largi, cu trotu­
cu flori, pe care
are mărginite de ronduri
circulă
o mulţime veselă şi bine îmbrăcată. Pe şoselele as­
m inima de cremene a mun­ faltate, care leagă localităţile miniere, circulă la in­
tervale foarte scurte autobuze elegante.
Peste tot privirea îţi este atrasă de noile blocuri
ţilor pentru a scoate la lumină anii puterii populare s-au construit din fondurile sta­
In
în construcţie sau date de curînd în folosinţă.
tului peste 14 000 apartamente pentru mineri. Preve­
uriaşa comoară. Aşa s-a năs­ COMPLEXELE derile actualului cincinal reflectă ritmul tot mai ri­
dicat al construcţiilor de locuinţe. Cifra apartamen­
cut în depresiunea dintre Pa- se ridică la aproape 8.000. Am aflat că numai în anul
telor ce se construiesc pentru mineri în anii 1966-1970
1967, pentru ridicarea nivelului urbanistic al
Văii
rîng, Retezat şi Vîlcan, şi va DE CONCENTRARE CUVINTUL Jiului s-au alocat 127,5 miloanc tei, din care 84,3 mi­
dăinui în vreme, cel dintîi ba­ mina Lupeni ar putea -fi considerate, după părerea u­ lioane lei pentru construcţia a 1.500 apartamente.
Abatajele frontale cu mecanizare complexă do ya
Dar nu numai noile cartiere de locuinţe în per­
A PRODUCŢIEI? glindâ a întregului combinat carbonifer de mîine. fiecare an sînt date în folosinţă noi şi noi obiective
zin carbonifer al tării. Pe co­ nui entuziast inginer de la această exploatare, o 0- manentă dezvoltare primenesc faţa Văii Jiului. In
linele şi văile acestei depresi­ Comparaţia ni se pare reală .şi sugestivă. Concentra­ care ridică nivelul urbanîstio şi îmbunătăţesc gradul
rea producţiei, extinderea abatajelor cu front lung,
de civilizaţie. Iată numai cîteva din obiectivele care
introducerea mecanizării complexe şi automatizarea, au devenit prezenţe ale Văii Jiului numai de un an
conjugate cu
o organizare superi­
toate acestea
Tendinţa modernă care se manifestă în minerit pe
uni înconjurate de sălbatice plan mondial — de concentrare a producţiei miniere* oară, pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii — încoace : Patrimoniul cultural al oraşului Petroşani
prinde contur şi în Valea Jiului. Tovarăşul dr. ing. iată calea obţinerii unor viteze tot mai mari de îna- s-a îmbogăţit cu o elegantă şi spaţioasă casă de cu!-
frumuseţi, se dezvoltă unul din Petru Roman, directorul general a] Combinatului car­
bonifer Valea Jiului, sublinia realizările obţinute în
această direcţie la exploatările miniere din Valea Jiu­
importantele centre moderne lui şi recomanda ca lucrările de concentrare a pro­
ducţiei de la Lonea şl Aninoasa „să fie şî fotografiate".
ale României socialiste. In ce constă Importanţa acestor lucrări ?
Complexele de lucrări de Ia Anînoasa-sud ş! Lo­
nea II, de concentrare a producţiei, permit o extindere
mai mare a mecanizării, reducerea efectivelor şi, con­
comitent, creşterea productivităţii muncii. Prin concen­
trarea producţiei se realizează o coordonare mal bună
ADUCEAI AMINTE a exploatării straturilor de cărbune, o folosire mai ra­
ţională a maşinilor şi utilajelor, o conducere mai con­
cretă, mai bună şi mai eficientă a producţiei. Lucră­
rile nu vor maî fi dispersate pe un număr mare de
puţuri, guri de mină, maşini de extracţie, orizonturi
Cu circa zece ani în urmă am cunoscut un miner din trasee lungi de transport, care încarcă cheltuielile de
Vuloan: mărunţel de statură şi simpatio la vorbă — producţie. Puţurile moderne de mare capacitate de la
unul din veteranii mineritului, care, cu toate că îm­ Aninoasa şi Lonea, precum şi cele ce se vor construi
plinise anii de pensionare, nu se îndura să părăsească în continuare la minele Vulcan, Uricsnî şl în incinta
adincurile. Omul muncise în mină cale de două vieţi, principală a minei Livezenî vor da răspuns practic pro­
începuse să scoată cărbune pe cînd era copil, cu mult blemelor deosebit de importante pe care le ridică vo­
înaintea primului război mondial şi continua să lu­ lumul din ce în ce mai sporit al extracţiei de cărbune
creze Ia respectabila vîrstă de 60 de ani, ca brigadier ce urmează să fie realizat pînâ în anul 1970 şi în an;l
următorului cincinal.
in fruntea unui colectiv tînâr şi harnic de la înaintări.
Sub tîmplele-i înzăpezite se ascundea o istorie în­ Despre importanţa şî eficacitatea măsurilor aplicate
treagă. Cunoscuse bine şi jandarmii cu pană de cocoş pe linia acestei orientări moderne în minerit, ne-a
la pălărie ai împăratului de la Viena, dar şi pe cei cu vorbit foarte argumentat tovarăşul Aurel Brinduş. in­
chipiul ţuguiat ai regelui prusac de la Bucureşti ; muş­ giner şef al minei Lonea.
case adînc din mizerie, atît pe vremea împăratului cît Mina Lonea avea pînâ acum trei guri de exploatare
şi pe vremea regelui, şi ajunsese la înţelegerea că e la dispersate pe o distanţă de cel puţin G km. La fiecare
fel de amară sub rege ca şi sub împărat. A scormo­ gură de mină era necesară foiţă de muncă pentru asi­
nit măruntaiele pămîntului timp de mai bine de pa­ gurarea transportului materialelor, cărbunelui şi per­
truzeci de ani şi n scos la ziuă munţi de cărbuni pe sonalului. In prezent, întreaga extracţie se realizează
care capitaliştii îi transformau în grămezi de aur. Pen­ pi intr-un singur puţ. Aceasta prezintă multiple avan­
tru sine nu aflase în bezna adîncâ a subteranelor ni­ taje; se asigură o mai bună organizare şl raţionalizare
mic altceva decit o lume fără cer, o lume a nedrep­ a procesului de producţie, se scurtează mult transpor­
tăţilor şi suferinţelor. Vechea lui ambiţie — să ajungă turile, se reduce personalul de deservire şi suprave- ţi
ziua cînd se va alege primar comunist în Vulcan şi să ghere. Toate acestea, conjugate, contribuie la creşterea
dârîme cu propria-i mină zidul cu care capitaliştii au productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost ul
închis mina, semnînd prin aceasta certificatul de moar­ cărbunelui. FILE DE MONOGRAFIE
te al oraşului — i se împlinise. La cele de ma! sus. s-ar putea adăuga un amănunt
Am făcut cunoştinţă cu el înlr-o după-amiază căldu­ interesant complexul lucrărilor de centralizare a pro­
roasă de august. Cea mai însemnată parte din vechiul ducţiei minei Lonea (pentru care s-au Investit din fon­
centru al Vulcanului seTdărîmase, oraşul renăscut lua­ durile statului 460 milioane lei), completate cu baia
se înfăţişarea unei cetăţi, dai veteranul miner rămă­ modernă, vestiarul spâţîos şi'alte anexe sociale le asi­
sese în vechea lui căsuţă din fosta colonie muncito­ gură- Himerilor-condîţti de muncă şi fle’vîâtâ'mulT m i-“ *
rească. L-am găsit scuturînd rugina şi pămintul de pe bunâtâţite.
nişte piese cu aspect curios. Intare în galerii şi abataje, a realizării unei produc­ tură : in apropiere s-a ridicat un palat al poştelor,
— Ce faci, baciule, te-ai apucat să ajuţi tineretul la tivităţi tot mai mari, cu cheltuieli de producţie din altă construcţie modernă dată nu de mult in folo­
strîns fiare vechi ? UN ATRIBUT ce în ce mai reduse, realizate — bineînţeles — în sinţă, în cadrul căreia funcţionează şi noua centrală
Ne-a aruncat o uitătură piezişă. condiţiile uşurării continue a efortului fizic al mine­ telefonică automată ; pentru îmbunătăţirea transpor­
— Apâî. ce ştiţi voi, mâi feciori, ce fiare sînt astea ! rilor. tului în comun şi de mărfuri s-a construit şi dat re­
Cu ele ne-am măcinat tinereţea şi viaţa sub părr.înt. Cîteva dale sînt edificatoare în acesatâ privinţă : cent in folosinţă noua clădire a autobazei D.R.T.A.
Cu ele am străpuns kilometri pe sub Vale, pe cînd voi pe întregul bazin al Văii Jiului, încărcarea mecanică Pînă acum ciţiva ani introducerea televiziunii în Va­
nici nu eraţi. Acum lucraţi cu unelte şi cu maşini bune, în galerii va creşte dc la 18,2 la sută în anul 1966, la lea Jiului constituia doar un deziderat ce părea
iar mîine veţi lucra cu altele şi mai bune. Cine va mai 59,2 la sută in 1970 prin generalizarea maşinilor dc greu de înfăptuit în condiţiile de aici. In prezent, lu­
şt» atunci de truda şi munca noastră, a generaţiei care AL PREZENTULUI: încărcat tip IWIP-2, fabricate în ţară ; volumul pro­ mina culturii păti-unde prin micile ecrane, in case­
le a mii de familii din Valea Jiului.
se sfîrşeşte ? , ducţiei extrase din abatajele cu front lung va creşte
Uitînd parcă de supărare, a început să ne explice ? in aceeaşi perioadă dc la 37,8 la 49,5 la sută, iar vo­
uite, ăsta e un sfredel de mină, ăsta e un picon vechi, lumul producţiei extrase din abatajele cu tăiere şi
încărcare mecanică va spori de la 73.300 tone in 19GG
în care bateam cu ciocanul, asta se cheamă ştearţ... la 1.34G00O tone în ultimul an din cincinal prin in­ PERSPECTIVĂ
şi abataje ale minei Am făcut rost şi de un troc din TEHNICA MODERNĂ troducerea în abatajele frontale a combinelor.
ialâ şi cîteva securi, sape şi lopeţi pe care le-am gă­
sit. la redeschidere, printre surpăturile vechilor galerii
In ceea ce priveşte extinderea susţinerii metali­
lemn la care trăgeam de-a buşilea prin galerii mai rău ce în abataje, s$ vor introduce în simţurile subţiri Obiectivelor amintite li se vor adăuga anul â-
ca măgarii.. Poate le-o sta bine expuse cindva lîngă stîlpi hidraulici cu pompă individuală şi grinzi me­ cesta şi în următorii altele, aflate în construcţie sau
maşinile astea noi, la care vă distraţi voi acum prin In minele dîn Valea Jiului, peste 60 la sută din pro­ talice articulate, iar în straturile groase, stîlpi hidra­ în proiecte. Printre acestea se numără o cantină stu­
mină... ducţia de cărbune se extrage din straturi groase. A­ ulici cu pompă centrală şi grinzi în consolă. Noua me­ denţească. noi localuri pentru şcoli, unităţi comerci­
Nu ştim dacă piesele veteranului colecţionar din Vul­ ceasta oferă largi posibilităţi pentru extinderea meca­ todă de susţinere va uşura munca minerilor, avînd ale ş.a. Despre acestea l-am rugat să ne dea amă­
can se mai păstrează ori nu. Ideile lui s^au materia­ nizării complexe, îndeosebi a lucrărilor de susţinere, ca efect şi reducerea .consumului specific de lemn de nunte pe tovarăşul ing. Ştefan Nicolau, vicepreşe­
lizat însă in „Muzeul mineritului1* — una din cele mai încălcare şi transport în abataje. Am urmărit cum este mină în 1970 faţă de 1967. cu 4,5 m c. pe 1.000 tone dinte al Comitetului executiv al Sfatului popular al
tinere instituţii ale Văii Jiului, care şi-a deschis zilele pusă realitatea în concordanţă cu această cerinţă mo­ cărbune extras. Se vor face noi paşi pe calea îmbu­ oraşului Petroşani.
trecute porţile. înfăţişînd documente din istoria mine­ dernă la Lupeni — cea mai mare mină a ţării. In stra­ nătăţirii şi modernizării transportului in subteran. — Lucrările prezente ca şi cele aflate in per­
ritului în acest bazin carbonifer, ca şi din frâmîntata tul III. blocul IV. sectorul V de la această mină am in- Prin mecanizarea manevrării vagonetelor în rampe­ spectiva apropiată — ne->n declarat dînsul — prin
istorie o luptelor eroice duse de mineri sub conduce­ tîlnit un abataj frontal lung de 90-120 m. susţinut cu le puţurilor şi la punctele de încărcare, punerea în amploarea, specificul şi caracteristicile lor calitative,
rea partidului, pentru libertate şi o viaţă mai bună. echipament clin cel mai modern existent în ţară : stîlpi funcţiune a puţurilor cu schip la minele Vulcan, U- voi ridica mult nivelul urbanistic şi arhitectonic a!
hidraulici şi grinzi metalice în consolă. Inginerul şef ricani şi Dîlja şi dispecerîzarea transportului la Vul­ localităţilor Văii Jiului. Un mare volum din aceste
cu probleme de producţie, tovarăşul Ludovic Feier. can şi Uricani, numărul posturilor afectate pentru lucrări îl vor ocupa în continuare construcţiile de lo­
ne-a spus că în combinaţie cu acest utilaj de susţi­ transportul subteran la 1.000 tone cărbune extras vor cuinţe. La Petroşani urmează să se atace zona cen­
nere s-a cuplat transportorul T.R. 3 construit la Uzinele fi reduse pînă în 1970 cu 43 faţă de 1966. trală a oraşului şi apoi zona Aeroport G. Tn aceste
NOI ORIZONTURI „Unio" Satu Mare, arâtîndu-ne în acelaşi timp că n- miniere precum şi Ia nivelul combinatului carbonifer zone se vor construi în următorii ani 3.000 aparta- â
Studiile efectuate în cadrul fiecărei exploatări
mente. La Petrila. ci li pă terminarea micro-raionului
ceste utilaje s-au dovedit corespunzătoare zăcăminte­
de 844 apartamente, sc va ataca zona centrală Lo­
lor şi pot fi folosite cu o mare eficientă în abataje. în
condiţiile respectării normelor de tehnica securităţii au scos în evidenţă că prin valorificarea mai deplină nea, care va însuma circa 2.000 apartamente. In ora­
a rezervelor dc creştere a productivităţii muncii exis­
muncii de către fiecare muncitor. tă posibilităţi reale nu numai de realizare a nivelului şul Vulcan se va ataca, începind din acest an, mi-
cro-raionul 3 A. care împreună cu micro-raionul 3 B
IN ADÎNCURI creşterea productivităţii muncii în abataj de la 4.5 to­ producţiei de cărbune prevăzut pentru întregul cin­ va însuma, de asemenea, 3,000 apartamente, iar la
Acest complex de susţinere şî transport a condus la
cinal, dar şi de a se depăşi acest nivel cu ccl puţin
avicrat
Lupeni, potrivit detaliului de sistematizare
325 000 tone, din care 80.000 tone în 19G7. 45.000 tone
ne pe post la 7,5 tone pe post. S-au creat premise ca
in scurt timp să se ajungă la 8 tone/post. Este cea mai in 1968 şi cile 100 000 tone în anii 1909 şl 1970. Rea­ recent, urmează să se construiască în cartierul „Vîs-
înaltă productivitate realizată pînă acum în ţară, in­ lizările obţinute în perioada care a trecut de la în­ coza" — 4 peste 2.000 apartamente, precum şi loca­
luri de şcoală, cresă, garaje şi locuri de parcare pen­
tr-un asemenea loc de muncă. Pe lîngă uşurarea e- ceputul anului pe baza fructificării studiilor făcute şi
Lăsînd la o parte trecutul fixat in aparenţe şl pînzo fortulni fizic. în acest abataj se lucrează cu’ 20-23 oa­ aplicării în pratică a unora din măsurile preconizate tru automobile. ţ
de muzeu, ceea ce caracterizează în moJul cel mai meni mai puţin pe zi. datorită eliminării unor opera­ dovedesc că aceste prevederi sînt realiste. Producti­ Recent s-a avizat detaliul de sistematizare a car­
pregnant prezentul Văii Jiului este amploarea construc­ ţii. Sporirea productivităţii muncii merge în acelaşi vitatea fizică planificată pe întregul bazin carbonifer tierului Tarhat de la Uricani. cu circa 2.700 aparta­
ţiilor, ritmul impetuos al dezvoltării industriei extrac­ timp paralel cu reducerea consumului specific de a fost depăşită in primul semestru cu 27 kg pc post. mente care este unul clin cele mai frumoase detalii,
tive. lemn. De la 42,4 m c. pe 1.000 tone de cărbune extras, Dacă în luna ianuarie 1967, pentru extragerea a ţinînci seama de cerinţele viitorului. Această zonă
Imaginea feerică a salbei de briliante ce încoronează consumul de lemn s-a redus la 18,5 m c. Numai pe a­ prevăzută şi cu edificii socinl-culturole vn fi armoni­
bazinul carbonifer, oferind în faptul serii priveliştea ceastă bază se obţin anual economii de peste un mi­ 1 000 tone de cărbune au fost folosite 776 posturi. în os încadrată de o frumoasă faleză pe malul Jiului,
luna iunie, pentru aceeaşi producţie au fost necesare
magnifică a unei galaxii ce scapără în milioane de lion lei. numai 689 posturi, deci cu 87 posturi mai puţin. A­ prevăzută cu două poduri şi o pasarelă pentru pie­
sclipiri de-a lungul celor două Jiuri de la Cîmpul lui ceasta nu este o limită. La mina Uricani s-a realizat toni.
Neag la Cimpa şi Jieţ, nu reflectă deoit parţial am­ Dar tehnico nouă nu a pătruns numai la acest sec­ o productivitate fizică de 1,900 tone pe post pe ex­ O lucrare de mari proporţii, pentru care, sînt a-
ploarea procesului constructiv care se desfăşoară în tor. La mina Lupeni există un colectiv de muncitori, ploatare. Mina Uricani nu are însă o dotare tehnică 'ocate importante fonduri, este regularizarea cursu­
Valea Jiului. Verticala construcţiilor este aici mai mare ingineri şi tehnicieni entuziaşti, de oameni dornici să deosebită faţă de celelalte mine din Valea Jiului. lui apelor celor două Jiuri. In prezent continuă lu­
ca oriunde, ridieîndu-se de la cele mni tinere orizon­ susţină noul, sâ-1 împingă înainte. Chiar clară riscă Aici; în esenţă, s-au amplasat şi organizat mai bine crările pentru construcţia barajului de la Valea de
turi, situate Ia cîteva sute de metri sub cota zero, pînâ in unele încercări, o fac din dorinţa de a realiza un locurile de muncă pentru a se putea folosi mai c- Peşli. care va rezolva problema aprovizionării cu apă [
la înălţimile impunătoare ale celor de Ia suprafaţă. lucru util. de a obţine o productivitate mai înaltă, de ficient mecanizarea existentă a transporturilor, pre­ n tuturor aşezărilor miniere din Valea Jiului. Se e- f
Obiectivele Congresului al TX-lea al Partidului Co­ a ieftini preţul de cost al cărbunelui. In acest sens | feciuea^.â lucrări de amenajare atît pe Jiul de est
munist Român, care prevăd creşterea considerabilă a se abordează cu mult curaj. în primul rînd, susţinerea H cum si îmbunătăţirea unor metode de exploatare, cît şi pc cei de vest, care vor face imposibile în vii­
bazei de energie primară, vizează bazinul carbonifer metalică Efectul economic? Consumul specific de ceea ce a creat posibilitatea obţinerii dîn fiecare a­ tor revărsările şi inundaţiile.
al Vâiî Jiului ca unul din obiectivele industriale impor­ lemn s-a redus pe întreaga mină în medie cu 3 m c. H bataj n unei cantităţi mai mari de cărbune. Fără In afara investiţiilor centralizate, sfatul popular
mecanizare complexă, fără automatizare, dar prin-
tante ce va cunoaşte o mare dezvoltare. Valea Jiului pe 1.000 lono dc cărbune, ceea ce echivalează, numai a! oraşului oreconizează amenajarea unor locuri de
va alimenta cu cărbune agregatele oare vor intra în în prima jumătate a anului, cu 2 400 m.c. material tr-o organizare mai bună a producţiei, colectivul de agrement pentru populaţie printre care a unui parc
funcţiune în viitorul foarte apropiat la puternica cen­ lemnos. Lemnul economisit este egal cu necesarul pe aici a obţinut randamente maî mari. Experienţa mi­ distractiv în pădurea Institutului de mine. Se pre­
nei Uricori arată că şi celelalte exploatări miniere,
trală electrică de la Deva: concomitent ea va satisface timp de o lună la o mină cu o producţie medie din care au condiţii asemănătoare de zăcâmînt si de ex­ vede ca în anul 196R sâ înceapă reparaţia şi moder*
şi in continuare nevoile de huilă cocsîficabilâ ale Com­ Valea Jiului. I nizaren străzilor din vechile colonii muncitoreşti.
binatului siderurgic dîn Hunedoara. Pentru a line pa­ Brigăzile conduse dc Sabin C.hioancâ şi Petre ploatare a straturilor de cărbune, pot să obţină ran­ Iată un program constructiv, la nivelul marilor
sul cu aceste necesităţi, producţia de cărbune a Văii Constantin au fost printre primele care au trecut la damente sporite. Ea arată, totodată, ce perspective dimensiuni nle vremurilor noastre pentru a cărui re­
baza
mari se deschid minelor din Valea Jiului pe
Jiului va trebui să crească în 1970( — potrivit preve­ folosirea tehnicii noi. Rezultatele vin să confirme progresului tehnic. alizare gospodarii oraşului trebuie să-şi suflece bine
derilor pionului cincinal — la 8,5 milioane tone, ceea justeţea acestei orientări : ele au extras de la începu­ mînecile.
ce înseamnă un spor de o dată şi jumătate faţă de tul anului circa 10 000 tone cărbune cocsifîeabil pes­
1965 — iar în 1975 va ajunge la peste 11 milioane tone. te plan. Este un succes demn de luat în seamă, dar
Care sînt căile pe care se merge pentru atingerea a­ nu este singurul.
cestor nivele ridicate de producţie? care lucrează brigăzile conduse de Aurel Sâlăjan, Ni- PREZENŢE
In sectorul V, blocul III A. abalajelc frontale în
— Una din aceste căi — ne-a declarat tovarăşul in­
giner Titus Pîînlşoarâ, secretar al Comitetului orăşe­ colae Şerban şi Ton Popescu sînt înzestrate cu echi­
nesc de partid Petroşani — este efectuarea unor mari pament modern : stîlpi hidraulici şi grinzi metalice. Monografia Văii Jiului se com-
lucrări de investiţii. An de an. Valea Jiului a benefi­ Recent, la unul din aceste abataje — cel condus de
ciat de un volum ridicat de fonduid alocate de stat pen­ Ion Popescu — a fost introdusă o combină care uşu­
tru dezvoltarea extracţiei de cărbune. Totalul investi­ cărcarea cărbunelui. De la o productivitate de 3,8 to­ URBANISTICE l pletează zi de zi. O completea-
rează cele mai grele operaţii miniere — tăierea şi în­
ţiilor prevăzute pentru acest bazin în cincinal se ri­
dică Ia 3.8 miliarde lei. O însemnată parte din această ne pe post. în acest abataj s-a ajuns la 7,3 tone pe ■ ză minerii, constructorii, toţi cei
sumă este destinată construirii unor mine noi. pentru post şi sînt condiţii ca ea să depăşească în scurtă
redeschiderea şi dezvoltarea minei Dîlja. pentru des­ vreme 8 tone. Intr-o discuţie pc care am avut-o cu un miner,
chiderea minelor Paroşeni, Livezenî şi a cîmpului mi­ acesta compara Valea Jiului cu un pom încărcat de ; care trăiesc şi muncesc aici.
nier Bârbăteni. Amploarea şi însemnătatea acestor lu­ Folosind bine tehnica nouă. colectivul minei Lu­ rod, care are rădăcinile puternic înfipte în sol. Pc
crări esle scoasă in evidenţă de faptul că 1.250.000 tone peni a realizat cu 6 zile mai devreme olanul pe 7 luni măsură ce coroana radiculară a acestui pom se dez­
de cărbune din sporul de producţie pe care îl vom si a îndeplinit cu succes angajamentul dea produce Jara cărbunelui primeşte dimen-
realiza în 1970 fată «te 19GG va fi extras din aceste în cinstea Zilei minerului peste planul anual 26.000 voltă, absorbind o cantitate maî mare de sevă. co­
roana aeriană devine şi ea mai frumoasă, iar frac­
mine noi. tone cărbune. siuni noi, pentru care merită să
I
depui toate eforturile.