Page 55 - Drumul_socialismului_1967_08

| o*‘l»i-0 itC J
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI VA t
Regionali TOVARĂŞUL ION GHEORGHE MAURER A PRIMIT
H u n ado Aî£k-)&* va
PE ARDESHIR ZAHEDI, MINISTRUL AFACERILOR

EXTERNE AL IRANULUI

Preşedintele Consiliului de Miniştri a oferit apoi un dejun Olteanu, directorul general aî
Miniştri al Republicii Socialiste în onoarea ministrului afaceri­ rafinăriei.
România. Ion Gheorghe Maurer, lor externe al Iranului. După ce a vizitat cu interes
a primit miercuri la amiază, la - o serie de Instalaţii ale raflnâ*
Predeal, pe ministrul afacerilor riei, ministrul afacerilor externe
externe al Iranului. Ardeshir Miercuri dimineaţa ministrul al Iranului a semnat în cartea
Zahedi, care [ace o vizită ofi­ afacerilor externe al Iranului, de onoare (elicitlnd colectivul
cială în tara noastră la invita­ Ardeshir Zahedi, împreună cu de muncitori, Ingineri şi teh­
ţia guvernului român. persoanele oficiale care îl în­ nicieni pentru realizările lor
In timpul înlrevederiî au fost soţesc. a făcut o călătorie pe oMinule in producţie. 4
In timpul călătoriei oaspeţii
discutate, într-o atmosferă prie­ Valea Prahovei. iranieni au fost însoţiţi da
tenească, probleme care prezin­ La Brazi, oaspeţii iranieni Petru Burlacii, adjunct al mi­
tă interes reciproc, s-a exprimat s-au oprit să viziteze moderna
4 PAGINI — 25 BANI rafinărie construită în această nistrului afacerilor externe,
ANUL XIX. NR. 3927 JOI 17 AUGUST 1967 satisfacţia faţă de stadiul actual localitate La sosire, an fost în- Pavel SilarH. ambasadorul
nl dezvoltării relaţiilor dinlre României la Teheran, şl func*
România şi Iran, evîdenţiindu- tîmpinali de ing. Nicolae Măr- tionari superiori din M AE.
se posibilităţile de extindere a rulescu. director general In Mi­ (Agrrpres)
colaborării dintre cele două nisterul Petrolului şi ing Bujor
ţâri. Au fost relevate de ase­
menea. aspecte ale
Un nou drum de Sifoz dat internaţionale acluale. situaţiei
l.a întrevedere au participai
Corneliu Mânescu, ministrul mmm c o n s il iu l u i
interes turistic in exploatare afacerilor externe. Petru Bur-
lac'.t. adjunct al
ministrului
afacerilor externe. Pavcl Si lard.
Printre obiectivele reali­ ambasadorul României la Te- SUPERIOR AL AGRICULTURII
întreprinderea de con­ heron. şi Ştefan Cleia, ambasa­
strucţii forestiere Deva a zate din investiţii în cadrul dor, director în M.A.F,.
contractat executarea unui întreprinderii agricole de In zilele de 15 şi IC august măsurile necesare in vederea
nou drum de interes turis­ stat din Orâştic se numără Au fost de faţă Sollan H. V. bunei desfăşurări a campaniei
Pentru mineri sarcinile de teva din cele mai importante tic. Este vorba de drumul şi silozul cu o capacilatc de Sanandaji. ambasadorul Iranu­ a avui loc la Bucureşti plenara agricole de toamnă.
investiţii constituie prezentul măsuri aplicate în scopul ac­ 5.000 tone cereale, alcătuit lui la Bucureşti. Mohammari Consiliului Superior al Agri­ La lucrări au luat parte to­
şi viitorul activitâtij de pro­ celerării ritmului de execuţie alpin ce leagă cabana Vo­ din 6 celule. O dată cu da­ Reza Amir-Teymour subsecre­ culturii, in care s-au analizat varăşii Vasilo Vîlcu, membru
ducţie, pîrghia prin a cărei la lucrările mai importante. ievodul de Poiana Muierii rea in exploatare a silozu­ tar He stat pentru afaceri poli - rezultatele obţinute în acest an a! Comitetului Executiv al CC.
compunere de forte se taie — O bună parte a succesului şi Obirşia Lotrului, puncte lui s-a terminat şi construc­ lice, Mohammad Massan Pou- la cultura griului şi s-au sta­ al P.C.R., losif Banc. membru
drum de acces spre zâcâmin- nostru rezultă din însăşi aten­ turistice care atrag în fie­ ţia unei magazii şi a unui vani. director în Ministerul A­ bilit măsurile ce Irehuic luate supleant al Comitetului Execu­
tul de minereu sau de cărbu­ ţia care s-a acordat lucrărilor uscâtor cu capacitate de facerilor Externe at Iranului şi pentru sporirea recoltei în 1960. tiv al C.C al P.C.H.. Virgil Tro*
ne. de investiţii. Depăşind stadiul care an sule şi mii de pa­ Shapour Rahrami. directorul Au fost. de asemenea, dezbătu­ fin. secretar al C C. al P C.R.
te sarcinile ce revin unităţilor
La întreprinderea minieră unor prejudecăţi (în urmă cu sionaţi de drumeţii. 12,5 tone pe oră. Secretariatului ministrului afa­ agricole pentru creşterea pro­ In referatul prezentai de to­
Deva activitatea în sectorul de 2-3 ani sectoarele de investiţii cerilor externe. ducţiei de legume, precum şi varăşul Nicolae Oiosan, preşe­
investiţii — acest ver!tabil a­ erau neglijate, considerate „ce- Preşedintele Consiliului de dintele Consiliului Superior al
vanpost al producţiei — se nuşeresele" producţiei), am Agriculturii şî din dezbaterile
desfăşoară cu vie intensitate, trecut la aplicarea unor mă­ care au avut loc a rezultat că
Pentru a afla amănunte ne-am suri ferme, raţionale, încă de datorită muncii desfăşurate de
adresat tovarăşului losif Za- la începutul anului. Să încep Ce se poate treiera lucrătorii din unităţile agricole
vodă, inginer şei al întreprin­ cu cele avînd caracter organi­ de stat, de ţărănimea coopera­
derii. zatoric. Defalcaiea planuhn pe tistă, de specialişti, pentru În­
— După primele 7 luni de unităţi s-a lâcut în funcţie de făptuirea politicii partidului şl
activitate ce rezultate s-au ob­ nevoile imediate şi de perspec­ a statului, de dezvoltare inten­
ţinut în domeniul activităţi' de tivă. precum şi de posibilităţi­ într-o zi, abia se sivă şi multilaterală a agricul­
investiţii ? le de execuţie. In raport de turii. In anul acesta s-a obţinut
— Planul aferent perioadei aceste defalcări s-au întocmit Ia grîu o producţie superioară
a fost îndeplinit pe total acti­ grafice de execuţie pe fiecare celei planificate, ceea ce va
vitate in proporţie de 101.2 la lucrare în parte. în care s-au asigura satisfacerea pe deplin
sută. La construcţii-montaj prevăzut, în mod etapizat, ter­ realizează in doua a nevoilor de aprovizionare 9
planul valoric a fost depăşit cu menele şi volumele de execu­ populaţiei şi disponibil pen­
433.000 lei. Bine se prezintă si­ ţie. In vederea respectării pre­ tru export.
tuaţia şi în domeniul realiză­ vederilor graficelor s-au asigu­ Plenara a adoptat un plan
rii lucrărilor geologice şi a a- rat formaţiile de lucru necesa­ Pînâ ieri, cooperativele agri­ cooperatiste cu batozele puse care cuprinde un complex de
chizitioi de utilaje ; prevederi­ re. De comun acord cu şefii de cole din raionul Alba au treie­ la dispoziţie se realizează doar măsuri In legătură cu lucrările
le au fost depăşite simţitor exploatări s-au recrutat mun­ rat recolta de pe o 091 hecta­ 3-5 tone pe zi faţă de 10-12 cît care trebuie executate în
este norma stabilită.
re, ceea ce reprezintă 75,1 la
Trebuie să spun că realizările citori cu vechime şi calificare sulă din suprafaţa cultivată. Deoarece consiliile de con­ perioada actuală pentru 1 asigu­
obţinute în primul semestru ridicată în astfel de munci, a­ Dat ă avem în vedere că de la ducere ale cooperativelor nu rarea producţiei anului viilor.
reprezintă 50.9 la sulă din pla­ ceştia fiind permanentizaţi în începerea secerişului a trecut au asigurat numărul corespun­
nul anual, ceea ce denotă că sectoarele de investiţii. mai bine de o lună de zile. re­ zător de braţe pentru 'deservi­ o
am reuşit să ducem la înde­ Pentru a se asigura o reali­ iese că nu peste tot a existat rea batozelor, acestea lucrează
plinire sarcina trasată de Co­ zare rîtmi.că a planului s-a a­ o preocupare susţinută clin cu mari întreruperi. De obicei
mitetul regional de partid. nalizat decadal mersul Inela­ partea conducerilor unităţilor lucrul se începe la orele 8-9 şi VA ÎNCETA
— .Succesul vorbeşte de la rilor. La asemenea analize, în cooperatiste pentru înmagazi- se termină seara devreme. In
sine despre preocuparea ce a narea la timp şi fără pierderi acest sens. exemple negative
existat pentru realizarea sar­ A OAKGA a recoltei, lntirzierea treierişu- se întîlncsc la cooperativele a­
cinilor încredinţate. Ne-ar in­ Şuvoi incandescent. )ui se daloreşte faptului că ac­ gricole din Alba Iulia. Miceşti,. PIRATERIA
teresa să puneţi în lumină ci* (Continuare In pag s 3-a) Foto : 1. TEKEK ţiunea de transport a snopilor Berghin, Drimbar, Mihalţ.
la arii nu s-a deslăşurat con­ Jlonig şi în alte unităţi. De
comitent cu recoltatul, iar ba­ asemenea, surprinde faptul că
tozele şi combinele s-au folo­ la Streini nici acum nu s-a UNDELOR ?
sit cu randament scăzut. Cal­ început treierişul la arie, ba­
EXAMENUL culele dovedesc că dacă m ij­ toza stînd nefotosită După numeroase si înde­
Deşi există posibilităţi pen­
loacele mecanizate se foloseau
Ia întreaga capacitate, treieri- tru a-se realiza zilnic o viteză lungate discuţii, guvernul bri­
şul putea li terminat. de peste 340 hectare la treîe- tanic s-a văzut silit să ia po­
Referindu-se la deticienţele riş. la intervale scurte de timp ziţie fşrm ă pentru interzice­
manifestate în organizarea ac­ se înregistrează mari oscilaţii. rea emisiunilor staţiilor de
ţiunilor menite să asigure In ziua de 13 august a.c„ de radio-pirat: o legislaţie nouă
scurtarea drumului recoltei pildă, batozele nu au lucrat a intrat in vigoare în Anglia
din lanuri pină la magazii, to­ nici cu Jumătate din capacita­ la 15 august a.c. privtnd ac­
varăşul Aurel Bolunduţ direc. tea lor. Mecanizatorul Nicolae Fio rea execută arături pe tarlalele tivitatea piraţilor undelor
hertziene.
Cum poate fi redusă durata de tat că în majoritatea unităţilor (Contînuaro în pag. a 3-a) C A P. Bejan. . vocile profitului comercial
tor al S.M T. Alba. ne-a rela­
De peste trei ani dc zile,
I B B B B H au început să plutească pc va­
lurile apelor ce înconjoară
Marea Britanic. O luptă o-
tei de reparaţie la rece, a cup­
reparaţii la rece a toarelor. - cerbd pentru uuiietatc s-a
pecte sub care apare şi se ma­ UNELE LIPSURI PERSISTA DE ANI
Un răspuns direct esfe mai
dat între aceste staţii-pint.
dificil datorită multiplelor as­
principalele
Două dintre
nifestă această problemă. Cred
cuptoarelor Martin? a atribuţiunilor, fără a subes­ COMENTARIU EXTERN
totuşi că o delimitare precisă
complex nl fluxului tehnolo­ DE ZILE. DAR U.R.C.H. NU LE VEDE
tima nici o verigă din lanţul
6 Azi publicăm părerea otelarllor, Iar peste două gic de elaborare a oţelului, va
duce la o mai bună inţelegeie
zile părerea specialiştilor de la secţia cuptoare Indus* şi colaborare dintre secţii. In ultima vreme, prestările staţii şi-au adjudecat tronul
pirateriei radiofonice: asa-
triale. Fiindcă am lucrat mai multă de servicii către populaţie cu­ Raid-anchetă prin cîteva unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti numitul post , Radio Londra"
d Comisia de examinare face o singură recoman­ vreme în secţia cuptoare in­ nosc o extindere şi o diversi­ Si „Radio Carolina
dare. dustriale, cunosc specificul ficare continuă, cooperaţia Sume colosale se scurgeau
6 Cum se poate ciştiga o zi de lucru şl 10.000 muncii şi susţin că durata re­ meşteşugărească avînd, în a- chit In decursul anilor, dar frigiderul, aspiratorul etc., este un blacheu şi eşti refuzat. in conturile principalelor sta­
tone de oţel. paraţiilor la rece este slrîns le-, ceastâ direcţie, un rol deose­ care continuă să ţină în frîu elocvent. Pare de necrezut. La -Drum ţii de radio-pirat. Numai .Ra­
gată de pregătirile ce se fac bit de important. Deservirea şi să dirijeze munca in coope­ dio Londra", sene ziarul „Fi­
înaintea opririi fiecărui cup­ la domiciliu a populaţiei ca şi Tradiţia referatelor, a for­ nou" ni s-a spus că serviciu! nancial Times", ciştiga in lu­
In examenele care s-au des­ competente trezesc un deose­ tor. Nu trebuie în nici un caz rezolvarea operativă şi de ca­ rativele meşteşugăreşti, se im­ malităţilor se păstrează cu aprovizionare este slab drn nile de virf aproximativ
cauză că nu are şef. fiind in
făşurat in sectorul oţelârii al bit interes, iar prin proporţia neglijată starea tehnică a in-, litate a urgenţelor — (mici re­ pune cu toată tăria. Au rccla- sfinţenie şi în ce priveşte re­ concediu. La „Solidaritatea" a­ 100.000 de lire sterline. O
mat-o toţi cei cu care am stal de
C. S. Hunedoara pe tema înlă­ lor ocupă în ziar un spaţiu stajaţiilor, maşinilor şi pregă­ paraţii la încălţăminte, repara­ vorbă în cadrul raidului nos­ zolvarea anumitor defecţiuni. provizionarea are şef. Unde-i rc(ea bine organizată de a­
turării pierderilor de oţel şi prea mare. publicăm azi răs­ tirea teoretică a reparaţiilor. ţii accidentale la frigidere, Cum se întîmplâ : defectul se deosebirea ? genţi in Statele Unite. Ca­
gospodăririi mai bune a meta­ punsul otelarilor, iar pesţe do­ In decursul anilor, secţia cup-. maşini de spălat, aspiratoare tru prin oraşele Deva si Hu­ constată pe teren, la fala lo­ nada, Australia şi Anglia cu
felului cum
nedoara, asupra
lului, s-au făcut deseori refe­ uă zîle pe cel al constructori­ toare industriale, şi-a format etc.) se înscriu, eproape în ex­ cului. Specialistul întocmeşte % NAVETA NEPĂSĂRII sediul in Insulele Bahamas
riri şi la modul rum oţelâriile lor. Aceasta este recomanda­ un colectiv omogen, care dis­ clusivitate, în sferele de acti­ este organizată şi cum se des­ apoi un referat pentru obţi­ d COMENZI REFUZATE 9 procura reclamele cele mai
sînt ajutate în sporirea pro­ rea comisiei de examinare. pune de o valoroasă experien­ vitate ale cooperaţiei meşteşu­ făşoară deservirea la domici­ nerea piesei de înlocuire pe LA INTIMPLARE diferite.
liu cît si rezolvarea urgenţe­
ducţiei de metal de celelalte Aşadar, primul răspuns : ţă în rezolvarea unor proble­ găreşti. lor populaţiei. care il predă la conducerea „Piraţii" moderni au dat
secţii din combinat. Ing. Constantin Dan, ad­ me de complexitate şi dificul­ Dacă unele rezultate bune cooperativei. Aceasta face alt Un caz interesant am înlîl- multă bătaie de cap guver­
Mergînd pe firul acestui ra­ junctul şefului dc secţie de 'a tate crescîndâ. au făcut să citească prestigiul • TOT PE DRUM, PE referat pe care îi trimite la nit la secţiile de cizmărie re­ nului englez — nu numai
ţionament, sesiunea examenu­ O.S.M. 2. Insă datorită gradului scă­ lucrătorilor cooperatori în rin- U.R.C.M. Aici se face un alt paraţii complex şi centru din pentru faptul că prin această
lui de fată se desfăşoară în — Cu toate că întrebarea nu zut de mecanizare a lucrărilor durile populaţiei, care se adre­ DRUM • TRADIŢIA RE­ referat, se centralizează, cum Hunedoara. Încălţămintea pen­ acţiune companiile particu­
condiţii deosebite faţă de cele vizează in mod direct creşte­ de reparaţii şi a folosirii ne­ sează în număr tot mai mare FERATELOR * DENSITA s-ar spune, la nivel de regiu­ tru reparaţie este primită !a lare şi-au însuşit sume în­
anterioare. In faţa comisiei dc rea producţiei de otel, vreau raţionale a forţei de muncă.1 şi cu mai multă încredere pen­ TE MAXIMA PE METRU ne, după care se trimite la fa­ secţia centru de unde se tri­ semnate pe care trebuiau, de
examinare s-au prezentat .re­ totuşi să fac unele precizări pinâ acum doi ani, cea mai tru executarea anumitor lu­ PATRAT • APROVIZIO­ brica furnizoare. întrebaţi de mite la complex pentru a fi fapt, să le plătească BBC-u-
prezentanţi aî secţiilor O.S.M. de principiu. După cum se ştie, mare parte din timpul afeclat crări, carenţele care persistă NAREA ARE $1 NU ARE ce fac aşa, tovarăşii ne-au răs­ loparată. Cum se întîmplâ lui, televiziunii şi presei, dar
2 şi cuptoare industriale. A capacitatea cuptoarelor este li­ reparaţiilor se consuma la e­ de ani de zile, produc nemul­ ŞEF puns că accsta-i procedeul de practic ? Clientul se pr ezintă au creat şi numeroase greu­
fost ascultată mai întii păre­ mitată. De aceea un important vacuarea zgurii şi molozului ţumiri clientelei. cînd ştiu ei. Piocedeul trebuie la secţia din centru şi preda tăţi comunicaţiilor maritime
spor de producţie se poate rezultat din demolarea cupto- O analiză atentă şi profun­ revizuit, în sensul unei mai bocancii pentru a li se pune
rea a doi specialişti de la. oţe- In cadrul cooperativei „So­ şi aeriene — prin alegerea la
obţine prin creşterea timpului dă a activităţii fiecărei ramuri rapide legături intre furnizor pingele. Aci, aceştia aşteaptă
lărie, apoi a tovarăşilor de !a efectiv de funcţionare, O ma­ S. TRUŢA aparţinătoare cooperaţiei meş­ lidaritatea" din Deva s-a a­ şi beneficiar, avînd în vedere 2-3 zile pînâ se adună mai întîmpLare a lungimilor de
secţia cuptoare industriale. In- re rezervă in acest sens o con­ teşugăreşti, a unor instrucţiuni menajat de curînd un nou a­ în primul rînd, mulţumirea cli­ multe perechi. Fac apoi nave­ undă pe care emiteau. De u-
trucît răspunsurile compleleşi stituie tocmai scurtarea dura­ (Continuare în pag. a 3-a) şi formaliiâţi care s-au înve- telier pentru reparaţia obiec­ entului. ta la complex. In 2-3 zile se semenea, guvernul englez a
telor de uz casnic. Fste mult La secţia cizmărie din ca­ repară. Apoi aşteaplâ pînâ se primit in. repetate rînduri
apreciată această măsură dar drul complexului din Deva a adună (aţi ghicit) mai multe proteste din partea altor ţări,
care nu rezolvă însă nici pe fost înfiinţat un atelier pen­ perechi, şî fac cale întoarsă la ale căror posturi dc radio o-
departe cerinţele populaţiei. ii u reparaţia urgenţelor popu­ ficiale erau interferate de e-
In primul rînd pentru că ce­ laţiei. Mici cusături, punerea centru. In timp ce aşteaptă misiunilc radin-pirzţilor.
lor doi salariaţi nu li s-a asi­ unui blacheu etc. Dar şi aici şi... călătoresc, lucrătorii am­ O anumită opoziţie faţă de
belor secţii cer de lucru, iar
gurat un mijloc de locomoţie situaţia este departe de a fi clienţii sînt profund nemulţu­ activitatea piraţilor undelor
pe cuprinsul întinsei lor raze rezolvată. Tot timpul sînt foar­ miţi. s-a creat şi în nudul unor
de activitate. te mulţi clienţi şi cei doi lu­ Tovarăşii Kellcmbcrger Al- pături ale populaţiei engle­
— Mai mult sîtriem pe drum crători nu răzbesc. Pe drept frert şi Pnmfil Spâtaru, res­ ze. Pentru a fi ascultate, un
— ne spune tovarăşul Sîmion cuvînt oamenii sînt nemulţu­ ponsabilii celor două secţii ce­ număr cit mai mare de re­
Munteanu, şeful atelierului. miţi cînd pierd ore întregi clame se transmiteau inter­
Gîndiţi-vâ. de la Sîntuhalm la pentru nişte mărunţişuri care reau ca în cadrul secţiilor lor calate in şlagăre de muzică
să se execute şi reparaţii mai
Dobra ori din alte sate înde­ s-ar putea rezolva în cîteva mari şi reparaţii urgente. Iar uşoară imprimată pe discuri.
părtate primim apeluri pentru minute. Un client remarca cu ce se primeşte la o secţie, a­ Ascultate de mai multe ori
a ne deplasa în vederea repa­ amărăciune că aici este o. den­ colo să se execute, pentru a nu pe zi, aceste discuri, nu se
raţiei anumitor obiecte cawsni- sitate maximă pe metru pă­ purta oamenii pe drumuri, fn mai vindeau in magazine —
ce. Cum să reuşesc să Ie cu­ trat. Trebuie făcut ceva pen­ felul acesta se va pune capăt şi de aici proteste din partea
prind pe toate? tru rarefiere. compozitorilor şi Uniunii mu­
Aflăm că li s-a promis o Aprovizionarea cu anumite şi acestei navele a nepăsării zicienilor din Anglia.
motoretă. Şeful atelierului a piese de schimb are, de ase­ faţă de cerinţele populaţiei. Sc pare, insă, că hotărlrea
La secţia cizmărie comandă
făcut şi un referat în acest menea o mare importanţă în din centrul Hunedoarei. 60 de guvernului englez intimpină
sens către conducerea coope­ salisfaccrea cerinţelor cliente­ perechi de sandale, pantofi, şi unele greutăţi. Staţia „Ra­
rativei. Dar referatul a fost lei. Dar la atelierul de leparat cizme etc. făcute la comandă, dio Carolina“ îşi plimbă e­
trimis de conducere, serviciu­ obiecte de uz casnic, tovarăşul au fost refuzate, fiind de sla­ miţătorul In apele internaţio­
lui producţie pentru a face alt Munteanu se plîngea că ser- nale, la numai cîteva mile de
referat etc. Nu ştim pînâ cînd viciul'aproviziouare nu-l ajută bă calitate, cu un aspect ne­ Insula Man, menţintndu-sl
va mai dăinui tradiţia refera­ deloc. Nu se interesează nici plăcut. Asta s-a întîmolat cu tot timpul administraţia pe
telor. Cert este că se impune să ridice anumite piese din cîteva luni în urmă. dar ur­ insulă. Cu numai cîteva zile
soluţionarea mai operativă a depozitul U.R.C.M,, în schimb, mările se văd acum. Tovară­ in urmă, parlamentul Insu­
şul responsabil Toma Olah, ne
acestei probleme. Altfel, cum alte piese, care nu se cer, i se spunea că are de loate, dar îi lei Man (care se bucură de
vom reuşi să rezolvăm cerin­ aduc din abundenţă. o amimită autonomie inter­
- - ţele oamenilor ? Exemplul Uii La secţiile de cizmărie din lipsesc., clienţii Au ei moti­ nă) a refuzat să-şi dea eon-
vele lor. Se cere un efort în
Ştefan Jurcă din Dobra, Toii cadrul cooperativei „Drum plus din partea lucrătorilor a­ sîmţămintul formal privind
Cioroagă din Teiu, Cornelia nou41 din Hunedoara, lipsesc cestei secţii pentru a-şi recîş- extinderea noii legislaţii a-
Igna din Sîntuhalm şi mulţi blacheuri, cuie pentru bla- tiga încrederea oamenilor
alţii, care aşteaptă de luni de clieurl, cuie de îemn etc. Mă­ N. IGNAT I PETRE POPESCU
zile sosirea unui specialist pen­ runţişuri, este drept. Dar cît
Brad, oraşul miaerilor tru a le repune In funcţiune de importante l Vrei să-ţi puf (Continuare fn pag. a 2-a) | (Continuare In pag. a A-a)