Page 57 - Drumul_socialismului_1967_08

DRUGUL SOCIALISMULUI Nr. 3927 3

sit de reuşită. La urma ur­ UN NOU PILOU LA
mei, fără o organizare în ade­
văratul înţeles al cuvin tului a
muncii pentru îndeplinirea „MARMURA" SIMERIA
propriilor hotârîri, toate ac­
ţiunile întreprinse pentru pre­ Primul iilou de atelier, u­
gătirea adunărilor generale, a nicat în ţară, a fost pus fn
materialelor, rămîn fără rezul­ funcţiune la întreprinderea
Am avut recent o discuţie preţul de cost. In luna iulie varăşii cărora li s-au încredin­ măsurilor la care au gîndit „Marmura*1 din Simeria. El
cu tovarăşul Nicolae Petraşcu, analiza s-a oprit asupra con­ ţat sarcini. mulţi oameni este un proces, tate. simplă formalitate. so foloseşte Ia tăierea cape­
secretar ai organizaţiei de ba­ trolului tehnic de calitate. Ve­ — Bine, dar în felul acesta nu un act instantaneu. Dura­ Biroul, organizaţiei de bază telor de blocuri de marmu­
ză de la Atelierele centrale deţi, deci, că a existat preocu­ biroul riscă să se ocupe ex­ ta in care are loc acest proces mai are multe de făcut şi în ră. a placajelor de dimensi­
Alba Iulia, pe ideea eficientei pare pentru a determina redu­ clusiv pe probleme de amă­ este însă o chestiune influen­ privinţa pregătirii adunărilor uni mărite. Prin folosirea
muncii de partid. Interlocuto­ cerea preţului de cost. Fieca­ nunt şi să nu-şi pcată forma o ţată direct de modul în care generale, a elaborării proiecte­ Iui se înregistrează o creş­
lor de holărîri şi a planurilor
rul nostru a acceptat, firesc, re analiză a fost urmată de un viziune de ansamblu asupra munceşte biroul organizaţie; de măsuri. Planurile de mă­ tere a productivităţii mun­
consideraţia că aşa cum pre­ plan concret de măsuri. întregii activităţi. Aceasta ar de bază, de stilul său de mun­ suri adoptate în cele mai mul­ cii la gaterisirea placajului
ţul de cost al producţiei re­ — S-au făcut analize, s-au putea atrage după sine fărâ­ că, de operativitatea şi fermi­ te adunări generale nu au da­ brut, însemnate economii
flectă sintetic activitatea unui luat măsuri. Care este eficien­ miţarea muncii de partid, r.u tatea cu care acţionează, de rul sâ schimbe prea mult stă­ de ulei industrial şi benzi do
colectiv, tot aşa rezultatele, in ţa lor ? toate consecinţele sale. modul in care organizează tra­ rile de fapte care se analizea­ oţel pentru gatere, ridicarea
ansamblu, obtînute de acest — Luate în mare, multe la­ ducerea în fapte a hotârîrilor. ză ; ele sînt superficiale, con­ gradului de încărcare şi pre­
colectiv sint o urmare directă turi ale muncii s-au îmbunătă­ Tocmai în aceste direcţii biroul ţin prevederi generale, insufi­ C.S.H. Serviciul termolehnic şi metrologie. Atelierul de- gătirea tehnologiei de gate-
a modului în care munceşte ţit. S-a întărit disciplina în organizaţiei de bază manifestă cient precizate, unele nu vi­ bitmetre. Şeful echipei de termotehnicieni Gherghel Alexan­ risire a blocurilor pentru
organizaţia de partid. producţie, stăm mai bine în VIATA cîteva lipsuri a căror înlătu­ zează cele mal importante dru, este unul dintre evidenţiaţii secţiei. noul gater cu jjînze diaman-
Analogia între preţul de cost privinţa folosirii timpului de rare se impune cit mai rapid. probleme, iar altele nu-şi gă­ In loto: Iată-1 executînd reglarea unui debitmetru. tatc.
şi eficienţa muncii de partid lucru. Am spune că iucrurîle por­ sesc justificarea. Vom da un
nu este deloc întâmplătoare. — Care este, în consecinţă, DE PARTID nesc de la planificarea mun­ exemplu. Una din prevederile
Aici, la Atelierele centrale, perspectiva în privinţa înde­ cii. Biroul organizaţiei. de ba­ planului de măsuri cu privire
după cum spunea tovarăşul plinirii sarcinii de plan ? b i b i . a i i - j — — — — ză a pus in decurs de cîteva la preţul de cost elaborat de
— Eu cred că ne vom apro­
Petraşcu, în primul semestru luni în patru adunări genera­ biroul organizaţiei de bază şi
lo(i indicatorii de plan au fost pia mult de indicatorul plani­ — Noi aşa am muncit pînâ le probleme care au tangenţă adoptat de adunarea generală URMĂRILE INDIFERENTEI
îndepliniţi, cu excepţia preţu­ ficat Sută la sută nu cred. in­ acum. cu îndeplinirea indicatorului este formulată astfel :
lui de cost. să, cu vom reuşi să-l realizăm. Discuţia cu tovarăşul Petraş­ preţului de cost. Abia în lu­ ..Adunarea generală obligă
— Cum controlează biroul na iunie (deci în a treia adu­
— A încercat organizaţia de organizaţiei de bază modul în cu a continuat. E important nare, şi aceasta cînd primul organizaţiile de bază să apli­ interzis echipei să intre In
bază să preîntîmpine această care se îndeplinesc hotărîrile de consemnat nu atit discu­ semestru se încheia) a pus în ce cu conducerea administra­
stare de lucruri ? adunărilor generale ? ţia, cit mai ales concluziile ce dezbatere problema cheie. De tivă planul tematic privind or­ FATĂ DE N.T.S. frontul de lucru. pot
Exemple asemănătoare
— Fireşte. In prima jumăta­ — De regulă, membrii birou­ se desprind din ea. Vom încer­ ce a fost nevoie sâ se atace ganizarea ştiinţifică a pro­
te a anului biroul organizaţiei lui au sarcini delimitate: un ca sâ le cristalizăm. chestiunea preţului de cost „pe ducţiei şi a muncii, luînd toa­ fi date şi din alte unităţi. In
ziua de 6 iulie ac. mecanicul
de bază a pus în dezbaterea tovarăş răspunde de probleme­ In primul rînd. se desprinde felii" şi nu frontal ? Şi, de ce te măsurile pentru recuperarea de locomotivă Traian Alb de
mm multor adunări generale le organizatorice, altul de ce­ ideea că organizaţia de ba­ atît de tîrziu ? Iată un aspect nerealizărilor la preţul de cost. Cum este şi firesc, factorul pentru faptele sâvîrşite. Efec­ la Atelierele centrale Crişcior
probleme care în(r-un fel sau le ale muncii de propagandă ză de la Atelierele centrale care a făcut ca organizaţia de Termen permanent". principal in executarea com­ tul se vede. In majoritatea în­ a dat cîteva găuri la o carca­
altul vizează preţul de cost. si agitaţie ş.a.m.d. Fiecare, în Alba Iulia se străduieşte să partid sâ nu poată acţiona ho- Considerăm că orice comen­ plexului de operaţii necesare treprinderilor numărul acesto­ să fără sâ prindă piesa in uni­
De pildă. în luna ianuarie s-a domeniul respectiv, urmăreşte determine îmbunătăţirea acti­ tărît şi cu eficienţă. tariu este de prisos. extragerii substanţei minerale ra este pe cale de a se lichida. versalul maşinii. Mai mulţi
analizat activitatea serviciului îndeplinirea acelor sarcini din vităţii întregului colectiv. A şi Apoi, se remarcă lipsa unei Toate aceste fapte arată cît utile este omul. El este cel ca­ La întreprinderea minieră muncitori care se găseau in a­
de aprovizionare. în februarie hotărîrile adunărilor generale obţinut unele rezultate promi­ organizări reale a activităţii este de necesar un sprijin maî re se orientează, stabileşte şi a- Barza, numărul cazurilor de teliere l-au văzut că nu pro­
— problema disciplinei mun­ care sînt în strînsâ legătură cu ţătoare. peni iii înfăptuirea hotârîrilor. calificat. mai alent din plicâ cele mai potrivite meto­ indisciplină şi a accidentelor a cedează bine, dar nu ou luat
cii, în aprilie — activitatea ca­ problemele de care răspunde In al doilea rînd, ca în ori­ Ceea cc face biroul organizaţi­ partea Comitetului orăşenesc de de exploatare, conduce şi fost redus în anul curent cu atitudine împotriva lui,
binetului telin'C. în luna iu­ din partea biroului. Controlul care alt domeniu, transpune­ ei de bază în această privinţă de partid Alba Iulia. dirijează procesul tehnologic, circa 50 la sută. faţă de ace­ Iată şi un exemplu de la
maşinile şi utilajele din dotare.
nie. în dezbatere a stol chiar ÎI facem slînd de vorbă cu to­ rea în viaţă a planurilor, a este cu totul insuficient şi lip­ C. ARMEANU Toate acestea inscf, trebuie fă­ eaşi perioadă a anului trecut. Exploatarea minieră Teliuc.
Este un lucru bun, dai faptul
cute în deplină siguranţă de că mai există accidente nu Maistrul miner Vasile Vîrtoi
securitate a muncii. Neglijarea mulţumeşte pe nimeni. La a­ a constatat că în preabatajul
executării corecte a unei o­ ceastă întreprindere, şi nu nu­ 154-155, de la orizontul 140 nu
peraţii, nerespectarea normelor mai aici, nu se ia întotdeauna s-a terminat de executat ope­
Cs se poate treiera într-o zi, de tehnica securităţii muncii, atitudine hotărîtă împotriva raţia de copturire. In loc să ia
indisciplina au repercusiuni în celor care nu respectă norme­ măsuri pentru executarea co­
procesul de producţie şi pot le de tehnică a securităţii mun­ rectă a operaţiei a dispus opri­
duce la accidente. In ultimul cii. Iată cîteva exemple. Ajuto­ rea copturirii. Urmarea? Din
abia se realizează in două timp în unităţile industriale rul de miner Silică Drâgâlai, zâcămînt s-a desprins o bu­
dîr. regiunea noastră există o de la raionul — 210, nu a exe­ cată de minereu care a provo­
preocupare susţinută pentru cutat în mod corespunzător cat un accident.
Am dat doar cîteva exemple.
(Urmare din pag 1) nică a treierişnluî. Dacă se prevenirea şi eliminarea acci­ copturirea locului de muncă In multe exploatări miniere, şl
păstrează ritmul de pînă acum. dentelor de muncă. Pentru cu­ şi s-a accidentat. Şeful de e- în celelalte întreprinderi, s-au
Nu se poate trece cu vede­ treierişu 1 va mai dura, in u­ noaşterea normelor de tehnica chipâ. minerul Simion Iovan înregistrat accidente generate
secui 'tăţii muncii, în multe în­
rea nici peste modul delectuos nele unităţi, încă 20-30 zile. treprinderi s-au creat cabinete văzuse acest lucru, dor a tă­ de indisciplină şi nerespecta­
sâ
cut, în loc să-i interzică
In care se folosesc combinele Este inexplicabilă tărăgăna­ speciale prevăzute cu echipa­ continue operaţia. Un alt caz. rea normelor de tehnică a se­
la treieratul staţionar. Este rea acţiunii de treieriş la co­ ment de protecţia muncii, cu Echipa condusă de Ilisie Tra- curităţii. De aceea, se Impune
vorba îndeosebi de cooperati­ operativele agricole din Ber- fotografîi, schiţe montaje. Se ian a primit ordin scris de la ca în permanenţă, în toate u­
vele agricole din Alba Iulia şi ghin, Căpud, Şard. I-lenîg, fac controale asupra cunoaşte­ şeful de raion sâ nu lucreze nităţile industriale să se cre­
Miceşti (brigada Bărâbanţ), Stremţ etc., fiecare din unită­ rii şi respectării normelor de intr-o zi în abatajul filon 218 eze o puternică opinie de ma­
unde grîul stă recoltat în cimp, ţile amintite avînd de treierat tehnică a securităţii, iar îm­ pentru că nu era asigurat. Şe­ să împotriva celor care fac a­
iar combinele nu pot fi utili­ încă proflucţia de pe cîte 100­ potriva celor vinovaţi se iau bateri. Fiecare caz de indisci­
zate deoarece mobilizarea co­ 400 hectare. măsuri disciplinare. Mai im­ ful de echipă, însă nu a res­ plină să fie pus în discuţia
operatorilor la lucru lasă de Se pare că această situaţie portant este insă faptul că îm­ pectat acest ordin. Din cauză maselor de muncitori. Este o
dorit. nu este privită cu suficientă potriva indisciplinaţilor s-a că tavanul şi pereţii laterali metodă care a dat şi va da cu
nu erau asiguraţi bine s-a pro­
Stînd în cimp. sub acţiunea răspundere nici de tovarăşii creat o puternică opinie de dus un accident. Ordinul con­ siguranţă rezultate bune. va
factorilor naturali, cantităţi în­ de la uniunea raională a co­ masă Muncitorii iau atitudine contribui la prevenirea şi eli­
semnate de griu se pierd zil­ operativelor agricole, sprijinul hotărîtă, ii dezaprobă şi-i fac ducerii raionului a fost cunos­ minarea accidentelor de mun­
cut şî de către maistrul
A-
nic din cauza întîrzierii tre- primit de unităţi în organiza­ că
ierişului, dimînuîndu-se pro­ rea muncii lăsînd mult de do­ răspunzători pe cei vinovaţi vrnm Mihâiţâ, dar acesta nu a D. LAZ Ar
ducţia cu zeci şi sute de kg la rit. Tovarăşii de la acest organ
hectar. Kău este că faţă fie o urmăresc probabil realizarea
astfel de situaţie conducerile unui număr cît mai mare de
unor cooperative agricole stau deplasări în teren, dar nu şi L a S .M .T . P r a ş t ie
pasive, deficienţele în organi­ eficienţa acestora.
zarea muncii ducînd în cîteva In vederea înlăturării pierde­
zile la diminuarea eforturilor rilor de recoltă se impune ca
făcute încă din toamna anului în unităţile rămase in urmă
trecut pentru a asigura o ba­ sâ fie mobilizate la lucru toate Elementul „nevralgic"
ză trainică producţiei de grîu. forţele şi mijloacele existente,
Este'de neînţeles culn timp de astfel în cit treierişul griului de"
o lună do zile mi «-au găsit — pe-cele peste- 2:000 hectare'să
râile şi mijloacele cele mai po. iie terminat în cel mai scurt
In depăşirea cheltuielilor
AUTOMATIZARE Foto: V. ONOIU tj-ivite pentru terminarea grab­ timp.
încercarea de a se justifica
Pe lingă nivelul producţiilor
Iată de ce este imperios nece­ realizate de către cooperative­ depăşirea cheltuielilor pe sea­ ce ar fi permis depăşirea rea­
DURATA DE REPARAŢII A CUPTOARELOR sar sâ se acţioneze cu maxi­ le agricole deservite, eficienţi ma faptului câ s-a efectuat un să se intervină cu holărîre, pe
lizărilor cu cîrea 10 procente.
Negativ este faptul câ în loc
mum de exigentă şi răspunde­
activităţii staţiunilor de maşini
volum însemnat de lucrări la
re în direcţia valorificării a­
cestei rezerve. Am şî cîteva şi tractoare se apreciază şi unele utilaje (combine, bato­ baza cunoaşterii situaţiei e­
propuneri : după corelaţia existentă între ze) care nu au înregistrat rea­ xistente, pentru reducerea nu­
mărului orelor la reparaţii, se
— Neîndoielnic câ noi avem
reparaţii la rece, s-a redus cu fîrni însă că durata reparaţii­ obligaţia sâ asigurăm condiţii @ Pentru păstrarea integri­ îndeplinirea planului de han- lizările planificate, acţiunea constată o îngrijorătoare creş­
tri şi volumul cheltuielilor e-
de treieriş fiind in curs de e­
MARTIN cel puţin o zi. încă o zi numai pe seama me­ optime desfăşurării normale a tăţii şi calităţii cărămizilor fecluote în acest scop. Este de xecutare, nu poale cîtuşi de tere a acestora. Ca dovadă,
lor la rece poate fi redusă cu
— La care anume operaţiu­
refractare, ar fi bine ca fur­
la sine înţeles câ reducerea
puţin să acopere deficienţele
lucrărilor de reparaţii. Une­
canizării complexe a lucrărilor
folosim cîteva exemple. In pe­
ne consideraţi că timpul nu
este drămuit şi folosit cum tre­ de demolare. Pentru atinge­ ori insă noi îl încurcăm pe zi­ nizorii interni să ni le livreze preţului de cost pe hectarul ce se manifestă în privinţa rioada 20-31 iulie a.o s-au u­
ambalate pe suporţi de lemn,
buie ? rea acestui scop socotesc că dari, pricinuindu-le diverse aşa cum se primesc cele din de arătură normală constituie gospodăririi fondurilor desti­ tilizat peste 2000 ore la repa­
(Urmare din pag 1) — Demolarea şi inzidirea este absolut neresar ca secţ.a greutăţi în evacuarea zgurii şi im port: principala pîrghie care deter­ nate reparaţiilor. raţii. In zece zile. brigada a
cuptorului deţin în continuare cuptoare industriale sâ fie do­ molozului. Cu mai multă bu­ O Dotarea secţiei cu clcc- mină gradul de rentabilitate Costuri ridicate, peste nive­ 3-a condusă de Vasile Giu-
rului. înzestrarea secţiei cu ponderea în consumul de timp. tată cu două lopeţi mecanice năvoinţă şi înţelegere colabo­ trostivuîtoare de gabarit redus a fiecărei unităţi. Privind lu­ lul haremurilor, la elementul hat, cu 12 tractoare a înregis­
antoslivuiloare. benzi trans­ Asupra ultimei operaţiuni se pe şenile, sâ fie sporit numă­ rarea poate deveni mai utilă. pentru descărcarea vagoanelor. crările sub acest aspect, refe- amintit s-au înregistrat şî în trat doar (TOR ore pi'oductîve
portoare şi o maşină de demo­ poale acţiona mai puţin, în rul de autostivuitoare sau e- — Vă rugăm să ne spuneţi ® Asigurarea cu 'piese de rindu-ne la S.M.T. Orâştie se anii trecuţi, ceea ce se pare in brazdă, iar alte 233 la re­
lat a modificai mult propor­ sensul că normele sînt bine lectrostîvuitoare. la ce nivel ne situăm noi cu rezervă. pcale arăta câ situata existen­ câ este o racilă permanentă paraţii în cîmp. De asemenea,
ţia timpului cheltuit. Ca urma­ corelate cu gradul de mecani­ — Beneficiarul nu poate in­ reparaţiile la rece. comparativ Maistrul principal Tiberiu tă după şapte luni nu este de­ în activitatea S.M.T. Orâştie. brigada a 4-a din Aurel
re. timpul de staţionare a cup­ zare a muncii şi nivelul lo fluenţa cu nimic intensificarea cu alte ţări avansate? Sirca de la O.S.M. 2 ne furni­ loc mulţumitoare. Cauzele ce generează o astfel Vlaicu a realizat 762 ore pro­
torului pentru efectuarea unei pregătire al muncilorilor. A- ritmului fie reparaţii ? — Am făcut anul acesta zează şi alte amănunte. Dacă în ceea ce priveşte e­ de situaţie ar fi mai multe ca ductive şi 250 la reparaţii. Şi­
xecutarea volumului de lucrări
rul exemplelor ar putea con­
parte dîntr-o comisie a In genera] sîntern mulţumiţi planificat s-a înregistrat o de­ număr Ele pot fi reduse însă tinua.
C.A.E.R. care s-n ocupat de de calitatea reparaţiilor la re­ păşire de peste 700 hectare a- Ia două aspecte esenţiale şi a­
problema produselor refracta­ ce, efectuate do muncitorii rălură normală, cheltuielile nume : modul de executare a Din cele arătate reiese lim ­
re şi a reparaţiei cuptoarelor. secţiei cuptoare industriale. De prevăzute au fost depăşite cu reparaţiilor în acelier şi de a­ pede necesitatea întăririi răs­
plicare a îngrijirilor zilnice.
punderii conducerii S.M.T. O-
cele mai multe cri timpul de
Dacă luăm ca etalon numai li­
A v a n s u l in v e s tiţiilo r nele ţâri. atunci se poate spune oprire a fost redus şi cuptorul aproape 400.000 lei. Numai Ia In ceea ce priveşte calitatea la această unitate faţă de re­
răştîc şi a mecanizatorilor de
reparaţia tractoarebr şi maşi­
şi costul reparaţiilor efectua­
a intrat mai devreme în pro­
că ocupăm un loc fruntaş. Ti-
nînd seamă însă de indicaţiile ducţie Se intîmpiă insă şi nilor s-au consumat fonduri a te în atelier, unele deficienţe ducerea cheltuielilor cu repa­
căror valoare este cu clica
partidului de-a ne compara în­ altfel. Recent, reparaţia cup­ au fost consemnate la timpul raţiile, actionîndu-sc In direc­
totdeauna cu cele mai avansate torului nr. fl s-a prelungit pes­ 000.000 lei mai mare decit cele cuvenit în coloanele ziarului ţia îmbunătăţirii calităţii lu­
planificate. în timp ce la toa­
fa ţă d e p ro d u c ţie ţări, atunci trebuie sâ recu­ te timpul prevăzut cu circa 24 te celelalte elemente ale pre­ tură cu respectarea prevederi­ crărilor executate în atelier şî
nostru. De asemenea, în legă­
aplicării întocmai a îngrijiri­
noaştem câ ne situăm mult in
de ore. Sînt defecţiuni... or­
urma Italiei, Franţei şi altor ganizatorice şi de aproviziona­ ţului de cost s-au obţinut im­ lor normativelor referitoare !a lor zilnice. In acest sens se
state cu industrie dezvoltară. re. Excavatorul din hala de portante economii. întreţinerea utilajelor s-au con­ impune sâ fie luate măsuri e-
Calculele arata câ ponderea
Atingerea nivelului dobîndit turnare funcţionează cu inter­ cheltuielilor stabilite cu repa­ semnat situaţiile necorespun- ficienle în vederea urmăririi
zâtoare întîlnite !a unele bri­
re c la m a c o n tin u ita te de aceste ţâri este o cerinţă mitenţe. raţiile în structura preţului de găzi de tractoare. isi exercită atribuţiile încre­
modului cum. şefii de brigadă
Nici noi-, ca beneficiari, nu
de primă necesitate, avînd în
vedere câ anul viitor produc­ sîntern corecţi De multe ori cost este pe întregul an de sub Revenim din nou asupra dinţate. dacă ei controlează şi
ţia de oţel va creşte şi maî in loc sâ-i ajutăm pe cei de la 35 Ia sută. dar pe prunele şap­ acestor probleme a că­ îndrumă îndeaproape activita­
mult. Cu alte cuvinte, va tre­ reparaţii, mai râu ii încurcăm te luni procentul se ridică la ror rezolvare esle pusă încă tea mecanizatorilor şi manifes­
(Urmare din pag. 1) suplinim o parte din efect've- litatea urgentării ritmului de bui sâ asigurăm un astfel de în sensul că blocăm accesui aproape 50 la sută. ceea ce în sub semnul întrebării la uni­ tă exigenţa cuvenită faţă de
le care ne lipsesc. muncă la anumite obiective. ritm la reparaţii îneît timpul spre camerele de zgură, nu Ie cifre absolute echivalează cu o tatea amintită. Esle suficient îndeplinirea întocmai a sarci­
(ara factorilor din cadrul ex­ Paralel atenţia noastră s-a Consider lotuşi câ se pu­ de staţionare, la rece. a cup­ punem la timp la dispoziţie depăşire de peste 15 Iei hec­ sâ arătăm in această privin­ nilor de producţie ce tevin fie­
ploatărilor. au participat de- îndreptat spre aplicarea unor teau obţine reahzâri şi mai toarelor să nu depăşească 7.5 oale goale pentru evacuarea tarul do arătură normală. ţă faptul câ numărul orelor cărei brigăzi. Se va reuşi ast­
egaţi din partea conducerii şi metode de lucru de mare pro­ frumoase dacă în activitatea la sută din timpul calendaris­ molozului rezultat din demo­ Menţinerea la un asemenea folosite pentru reparaţii în
serviciului de resort din în- ductivitate. La Muncelul Mic, noastră nu s-ar (i manifestat tic. Pentru argumentare voi lare. nivel a cheltuielilor ar în­ cîmp la tractoare ş; maşini a­ fel oa volumul cheltuielilor cu
irepnndere. In plus, pentru a pentru execuţia galeriei trans­ cîteva delicienţe In general arăta câ reducerea cu numii Prin urmare, peste două zi­ semna folosirea în plus. fală gricole se ridică la peste 14.000, reparaţiile sâ Iie redus sim­
putea asigura îndrumarea şi versale vest, s-a introdus o timpul de lucru nu s-a lolosit 0,4 la sută a staţionării cup­ le ne intîlnini din nou : să ve­ de plan, a unor fonduri de timp în care s-ar fi putut rea­ ţitor, ceea ce se va materiali-
outrolul necesar s-au lâcut maşină de încărcat M.I P.-2 Cu raţional. Electe negative asu­ toarelor echivalează cu un dem ce spun tovarăşii de In peste 1.200.000 lei numai la liza un volum de lucrări e­ za în îmbunătăţirea simţitoa­
île 2-3 deplasări lunare la fie* ajutorul ei s-au realizat înain­ pra producţiei s-au produs şi spor de circa 10.000 tone oţel. cuptoare industriale. elementul reparaţi». chivalent cu mai mult de 4000 re a activităţii economico-fi-
are unitate din subordine. tări lunare de 135 m l., laţâ de ca urmare a lipsei de materi­
Pentru a putea realiza sar­ t)0 m l. cît realizam muncind ale, ceea ce a determinat, pe hectare arătură normală, ceea nanciarc a unităţii.
ma trasată de Comitetul re­ după un procedeu vechi. Tot !a alocuri, aprovizionarea întîr-
gional de partid de a obţine în execuţia acestei galerii s-a a­ ziată a unor fronturi de mun­
primul semestru minimum 50 plicat sistemul de armare prin că La Zlalna sau în alte ex­
a sută din planul anual, s-au toreretare, adică betonarc sub ploatări nu s-a lâcut totul pen­ Direcţia regională transporturi
,uat cîteva măsuri. S-a întoc­ presiune cu ajutorul unor in­ tru recrutarea iorţelor de mun­
mit un grafic de deplasări pe stalaţii speciale S-n reuşit ast­ că necesare. Uin acest motiv o
exploatări, prin intermediul fel ca patru oameni sâ execute sene de lucrări nu s-au execu­ auto Hunedoara - Deva
eâruia s-au trasat responsabi­ 100 m l. toreretaţi pe lună, fa­ tat în ritmul dorit.
lităţi concrete în privinţa îm­ ţă de circa 30-40 m l. cîţi se In luna iulie, realizările de cu sediul în Deva str. Cu2n Vodă nr. 17 înscrie pentru
bunătăţirii aprovizionării cu obţineau prin sistemul armă­ ansamblu au lost trenate şi
materii şî materiale, a acordă­ rii metalice sau 18-20 m l. la datorită realizării unui volum anul şcolar 1967/1968 absolvenţi a 7-3 clase, băieţi n
rii asistenţei tehnice pe fieca­ betonare. scăzut de lucrări de ronslruc- vîrstă de 14-17 ani din localităţile : Hunedoara, De­
re exploatare în parte. De a­ Jn vederea executării ga­ ţii-montaj în antrepriză. Ceea va, Brad, Alba Iulia, Sebeş, Haţeg şi comunele apar­
semenea. pentru a urgenta pri­ leriilor geologice s-au întocmit ce s-a realizat aici reprezintă ţinătoare, pentru meseriile: lăcătuşi mecanici şi e­
mirea unor utilaje şi materiale din timp monografiile de ar­ doar l.ft la sută din planul o- lectricieni auto, tinichigii şi strungari.
ui fost trimişi delegaţi în ţară. mare şi schemele de puşcare, nual. Cea mai mare parte a Informaţii suplimentare sc primesc la telefon 2160
a uzinele furnizoare. ceea ce ne-a permis sâ stabi­ restanţelor se datoresc şantie­
lim exact, în funcţie de viteza şi 2167.
— In afara celor spuse ne rului TC.M.M, Teliuc rare nu
interesează şi măsurile care de înaintare şi duritatea rocii, a reuşit sâ se ridice la nivelul
au condus la potenţarea pro­ numărul de găuri necesare Li­ sarcinilor. Aceasta şi datorită
nei puşcân optime.
ductivităţii muncii... Rezultate bune s-au obţinut faptului câ şantierul nu s-a
— O dată cu crearea unei şi datorită organizării mai te­ organizat corespunzător, câ
baze organizatorice, ca să zic meinice a transportului de ste­ n-a avut continuitate în lu­ întreprinderea de gospodărie
aşa, ne-am îndreptat atenţia ril. I tt raport de cantităţile re­ crări. S-a întimplat adeseori
spre aplicarea unor măsuri ca­ zultate la puşcare s-au stabilit sâ înceapă o lucrare, s-o pă­ orăşenească Deva
ic sâ contribuie direct la creş­ grafice de transport, prin care răsească pentru cîtva timp. ca
terea productivităţii muncii s-a urmărit aprovizionarea rit­ apoi sâ revină dar în ritm a­ angajează de urgenţă:
Pentru început s-a lâcut o a- mică cu vagonete goale. nemic.
nalizâ a necesarului de forţă In această perioadă atenţia In momentul de laţâ atenţia — 1 şef serviciu planificare şi organizarea nutncii.
de muncă normată pe lucrări. noastră s-a îndreptat si spre noastră se îndreaptă spre lichi­ Condiţii: studii superioare economice şi l ani in
In funcţie de concluziile la folosirea unor materiale înlo­ darea acestor delicienţe. In- funcţii tchnico-economice sau inginer planificator cu
lâturîndu-le avtm certitudinea
care am ajuns s-a procedat la cuitoare. S-au utilizat ţeava din că planul anual va li realizat 6 ani in funcţii de specialitate planificare.
o redistribuire raţională a P.V.C. şi înlocuitori de cără­
muncitorilor, reuşind chiar să midă ceea ce ne-a dat posibi­ în bune condiţiuni. G A S. Călău — Aspect de la transportul de masă verde de pe o suprafaţă de 10 ha.