Page 59 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 59
Vizita tovarăşului Waldeck Rochet,
PROLETARI D/.V TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VĂI
secretar general al Partidului Comunist
Francez, în Republica Socialistă România
La invitaţia tovarăşului logic din Constanţa, Delta Du venimentele din Orientul A
Nicolae Ceauşescu, secretar ge nării şi Staţiunea experimen propiat, cele două părţi s-au
neral al Comitetului Central al tală horii viticolă Murfatlar. pronunţat pentru retragerea
Partidului Comunist Român, Cu prilejul vizitei, tovarâ trupelor izraeliene din terito
tovarăşul Waldeck Rochet, se şui Nicolae Ceauşescu a avut riile ocupate, reglementarea
cretar general al Partidului convorbiri cu tovarăşul Wal problemei refugiaţilor palesti
OligUI Al (METILII REGBNil HUNEDOARA AL P.CJt Sl AL SĂTULII POPULAR REGIONAL Comunist Francez, împreună deck Rochet. nieni şi a celorlalte problerpe
litigioase pe calea negocieri
cu soţia, a făcut o vizită în
La convorbiri au participat
Republica Socialistă România din partea Partidului Comu lor, corespunzător intereselor
în zilele de 14-17 august a.c nist Român tovarăşii Chivu şi dezvoltării libere şi inde
Oaspeţii francezi au vizita*, Stoica, membru al Comitetu pendente pe drumul progresu
oraşul Constanţa, staţiunile lui Executiv, al Prezidiului lui a tuturor popoarelor din
ANUL XIX. NR. 3928 VINERI 18 AUGUST 1967 4 PAGINI — 25 BANI Mangalia, Eforie Nord, Eforie Permanent al C.C al P.C.R.. această parte a lumii
Sud, Mamaia, Muzeul Arhco- Manea Mânescu, membru su Partidul Comunist Român sl
pleant al Comitetului Execu Partidul Comunist Francez *-
tiv. secretar al C.C. al P.C.R., preciază că asigurarea pâcîl
Mihai Dalea. secretar al C.C.
şi securităţii în Euiopa cores
închideţi „robinete «1 P.C.R . Ştefan Andrei, prim cauzei generale a pâcîi şi pir>-
punde intereselor vitale ale tu
europene,
popoarelor
turor
adjunct de şef de secţie la C.C.
al P.C.R. Din partea Partidu
lui Comunist Francez au parti
cipat tovarăşii Andre Vieugu- grcsului. Ele consideră că tre
buie pornit de la
realităţile
et, membru supleant al Birou create în Europa în urma ce
lui de-al doilea război mondial
pierderilor planificate! P.C F., Gilbert Vignaud, cores şi în primul rînd de la exis
lui Politic, secretai al C.C. al
pondent permanent al ziaru
tenţa celor două state germa
ne. Cele două partide subl/-
lui „L ’Humanite" !a Bucureşti.
In cursul convorbirilor, păr
care o are pentru securitatea
ţile s-au informat reciproc des niază importanta deosebită oe
pre activitatea celor două europeana dezvoltarea relaţii
partide şi preocupările lor ac lor multilaterale între toate
tuale şi au făcut un schimb slatele, fără deosebire de sis
de păreri in probleme ale si temul lor social-politîc. pe ba
La Uzina de preparare din Teliuc tuaţiei internaţionale actuale za respectării principiilor in
sl
şi ale mişcării comuniste
dependenţei
suveranităţii
şi
muncitoreşti contemporane. naţionale, egalităţii în dreo-
Cu acest prilej, s-a relevat turi, neamestecului în trebu
Importanta deosebită pe cave o rile interne ale altor ţâri şt
arc în condiţiile actuale întă avantajului reciproc.
In primul semestru din anul nat defectuos, din cauză că rirea solidarităţii de luptă a
curent, întreprinderea minieră n-au fost executate reparaţii la tuturor forţelor revoluţionare, Ambele partide au eviden
Hunedoara a înregistrat pier timp şi de calitate Ca urma democratice, progresiste, a în ţiat necesitatea imperioasă a
deri in valoare de 7 288 000 lei. re. capacitatea de prelucrare G AS. Mintia. Mecanizatorul Vasile Turlui împrăştie mecanic superfosfat pe o tarla tregului front antiimperialist intensificării eforturilor con
Dintre unităţile acestei între a minereului a lost mult redu de 30 de hectare. In lupta pentru zădărnicirea sacrate întăririi unităţii si
prinderi, pierderile cele mai să. Tot în trimestrul I au fost planurilor cercurilor agresive coeziunii mişcării comuniste
mari. 3.453.000 lei, au (ost con rezolvate unele probleme de Imperialiste, în primul rînd a şi muncitoreşti internaţionale,
semnate la Uzina de prepara proiectare care datau clin 1964. SĂ ACCELERĂM le imperialismului SU.A.. pen condiţie hotârîtoarc pentru
re a minereurilor din Teliuc. La treapta a H-a de sfărimare tru triumful cauzei păcii, de dezvoltarea luptei forţelor
Explicaţii în legătură cu a- şi treapta a Hl-a de separare mocraţiei .şi socialismului. progresiste contemporane.
ceastâ situaţie am cerut de la şi prâjire s-au executat cu în- In cadrul discuţiilor, s-a ex
inginerul loan Pozinărca, şe tîrziere unele modificări teh Cele două partide şi-au ex primat satisfacţia pentru re
ful uzinei : nologice. La aceasta aş mai a RITMUL TREIERATULUI primat solidaritatea deplină cu laţiile frăţeşti existente între
dăuga şi faptul că în primele lupta eroică a poporului viet Partidul Comunist Român şf
— Cele mai mari pierderi namez împotriva agresiuni!
provin din trimestrul I — ne-a trei luni, cînd planul uzinei SU.A. şi cer ca S.U.A. sâ pună Partidul Comunist Francez sl
relatat dînsul. In primele trei era destul de mare. s-au lăcut capăt definitiv şi necondiţio s-a manifestat deopotrivă do
luni am avut prin plan o do- unele reglârj în fluxul tehno in cooperativele agricole din porţie de 81,5 la sută. Realiză la hectar, să fie depozitată in nat bombardamentelor împo rinţa de a dezvolta în conti
taţic de 354.000 lei şi am reali logic care au impus micşora raionul Sebeş se lucrează din rile sînt satisfăcătoare. magazii. Acum se acordă mare triva R. D. Vietnam, să înce nuare aceste legături, in înţe
zat 3.059 000 lei pierderi. In rea capacităţii de prelucrare, plin la treieratul griului de pe Referindu-se la ritmul de grijă păstrării seminţelor. teze agresiunea: poporul viet lesul celor două partide, al
trimestrul II situaţia a lost in reducerea timpului de funcţio supratelele unde seceratul s-a lucru tovarăşul inginer loan Rezultate bune s-au obţinut namez să fie lăsat să-şi hot.V popoarelor român şi francez,
versă. am avut o dotaţie de nare a agregatelor Or. acesfe lâcut manual De perele 12.177 Lemeni, vicepreşedinte la Con şi de către cooperativa agri rască singur soarta, fără ames al cauzei generale a păcii, de
2 719 000 lei şi am înregistrat L. DEMETER de hectare cultivate cu griu, siliul agricol raional, preciza: colă din Boz. Inginera Elena tec dinafară. mocraţiei şi socialismului.
394 000 lei pierderi. Totuşi, pe „Viteza zilnică realizată la Vişescu ne spunea : „La noi Expunind poziţia Partidului Convorbirile s-au desfăşurat
semestru, dotaţia planificată a (Continuare în pag. a 2-a) recolta a fost treierată în pro- treierat se datoreşte faptului treieratul griului este pe ter Comunist Român şi Partidului într-o atmosferă sinceră.' de
fost depăşită La această situ că toate batozele şi mai cu minate. Transportul snopilor Comunist Francez faţă de e- caldă prietenie tovărăşească
aţie au contribuit unii factori seamă cele 24 de garnituri de la arie s-a realizat intr-un
obiectivi. De pildă, cheltuielile treier pe care le deţin coope timp scurt ceea ce a permis
de transport al minereului In întîmpinarea zilei de 23 August rativele agricole au fost puse ca treieratul să se desfăşoare
brut de la mina Teliuc la uzi în funcţiune dîn vreme şl în ritm susţinut". Aici de Tovarăşul Chivu Stoica a primit
nă şi al concentratului de la s-au utilizat în mod judicios. fapt. batoza proprietate a coo
uzină la Combinatul siderurgic Pe lingă aceasta şi munca a perativei deservită de către
Hunedoara le-ain suportat noi. fost organizată corespunzător mecanicul Ion Hanea a fost u pe Ardeshir Zahedi, ministrul
In plus. de la Exploatarea mi Fapte din întrecerea in majoritatea unităţilor". tilizată în mod chibzuit, lucru
nieră Glielar primim minereu concretizat in cele 10-12 tone
care ne costă prea scump Cele relatate sînt confirmate de griu realizate zilnic.
Argumentele inginerului Po de fapte. Deşi cooperatorii din La Boz în afară de bafoza a- afacerilor externe al Iranului
zinărca le-am făcut cunoscu siderurgiştilor Lancrăm au cultivat o supra mintitâ au mai fost folosite
te tovarăşului inginer Vasile faţă apreciabilă cu grîu, res două combine la treieratul Preşedintele Consiliului de mour, subsecretar de stat pen
Florea, directorul întreprinde pectiv 300 de hectare, prin- staţionar. Stat al Republicii Socialiste tru afaceri politice. Soltari H.
rii miniere Hunedoara. Apropiata sărbătoare de la 23 August dă un suflu nou Ir-o bună organizare a muncit Destul de avansate cu treie România. Chivu Stoica, a pri V. Sanandaji, ambasadorul l-
— Intr-adevăr uzina suportă întrecerii socialiste in care sînt antrenaţi sidei urgiştii liuntv s-a reuşit ca încă la 12 august ratul sînt şi cooperativele a- mit joi dupâ-amiazâ pe minis tanului la Bucureşti, Mohain-
termi
această lucrare să fie
cheltuielile de transport. Nu doreni. I’e platformele furnalelor, lingă cuptoarele unde ie nată. Tovarăşul Nicolae Stan* grîcole din Apoldul de Sus. trul afacerilor externe al Ira mad Hassan Pou.varii' director
văd în asia nici un râu. Toate plămădeşte oţelul, sau de-a lungul eaielor de laminare, pes ciu, vicepreşedintele cooperati Sebeş, Secâşel şi altele. Dar. nului, Ardeshir Zahedi. în Ministerul Afacerilor Exter
r|)e|tpi$]ile au fost prevăzute te tot acest colectiv fruntaş al siderurgiei româneşli depune vei agricole, ne relata că pa in raionul Sebeş sînt şi unităţi La întrevedere, care s-a des ne al Iranului, şi Shapour
t'^nL Titanul preţului de cost — eforturi susţinute pentru a-şi aduce o contribuţie cit mai ralel cu treieratul au fost agricole unde treieratul tre făşurat într-o atmosferă cor Bahrami, directorul secretaria
ne-a declarat directorul între deplină la traducerea in viaţă a sarcinilor trasate de partid transportate la baza de recep buie impulsionat. La Apoldul dială. au participat Grigore tului ministrului afacerilor ex
prinderii. Râti esfe că condu ţie din Sebeş. 109 tone .griu de Jos, Ohaba. Vingard etc. Geamănit, secretarul Consiliu terne.
TCSH.. şantierul bluming cere* uzinei n-a secat la timp A 111.000-a tonă de aglomerat peste plan care s-au predat- în contul există însemnate cantităţi de lui de Sfat, Corneliu Mănescu,
1 300. izvoarele generatoare de pier muncilor S.M.T. şi a contrac griu strînse la arii care îşi aş ministrul afacerilor externe, (Agerpres)
Se asamblează construcţia deri In primul trimestru utila Pe bună dreptate minereul bine sarcinile care li stau în tului teaptă rindul să fie treierate. Petru Burlacu, adjunct al mi
metalică a halei cuptoarelor. jele şi instalaţiile au funcţio e considerat in cedrul com faţă, colectivul aglomeratoru- Buna desfăşurare a trans Este necesar deci ca ajutorul nistrului afacerilor externe, şi
binatului ca fiind prima lite lui II a raportat ieri la prin: portului snopilor la arie şi a organelor agricole raionale să Pavel Silard. ambasadorul
ră din alfabetul metalului. realizarea a III 000 tone de treieratului la această unitate se facă mai mult simţit în a României în Iran.
Dar pentru ca acest minereu aglomerat autoţondant pe.ite a permis ca întreaga recoltă, ceste unităţi De asemenea, au luat parte TICAL - UN
să constituie o „hrană consis prevederile planttlui la zi. ce depăşeşte în medie 1.000 kg A. rOTOPF.A Mohammad Reza Amir-Tey-
tentă" a furnalelor, este ne Cinstea de a înscrie aceas
In şirul echipelor de artişti amator/ cu o îndelungată tra cesar ca el să treacă mai iu tă cifră in palmaresul bogat
diţie şi o a d h itate ptodigioasă, se situează la loc de cinste tii prin complicatul proces al faptelor hunedorene a re
şi corul casei'*raionale de cultură din Haţeg. de aglomerare, unde i se a venit schimbului condus de | IMPERIU
După mărturiile vremii „Reuniunea românS de cinlări" daugă noi valenţe. Inţelegind Arcadie Schu'artz.
din Haţeg s-a Inliinţat In anul 1887 (revista „Transilvania", Prin culisele aprovizio
nr 4/1911, pag. 568), servind mai Inlli ta oficierea slujbelor
religioase. Treptat, insă, caracterul corului se schimbă, acti Noi profite asimilate | MILENAR
vitatea Iul dobindind sensuri noi pe linia ridicării nivelului
de cultură şi ai educării maselor populare. La începutul vea Unul din obiectivele prin Fier, asimilat de către colec ■
cului nostru, „reuniunea11 organ/za frecvent spectacole la 2-1 cipale prevăzute in cadrul tivul laminorului de profite nării în contratimp O pădure virgină acoperea
Ianuarie, cu prilejul „Zilei eroilor", precum şi cu ocazia ma întrecerii pentru sporirea mijlocii şi benzi. De ase I luminişul. Arbori de cedru si
nifestărilor organizate de cele două asociaţii meşteşugăreşti produeftei de metal îl consti menea, lucrătorii de la ser- ■ mahon. Inal(i de 50 m, ascun-
din localitate — „/du/ olarilor" şi „ţăut tălparilor", Alături tuie şi asimilarea de noi viciul calibrări, împreună cn Sâptâmînal, în gara Deva, O O placă uzată „Nu »- In acest timp, pentru a-şi I deau laina regiunii tropicale
de cor, In spectacole erau fnfofdeauna ptezenlale şi cele mărci de oţeluri şi profilc cei de la laminorul de pro- soseşte obişnuitul vagon cu face planul, baza continuă sâ ■ mlăştinoase din nordul Guale-
două echipe de căluşari ale „lăurilor,t. care să satisfacă cerinţele file mici, au pus la punct marlâ pentru magazinele vem !** pompeze în gura lacomă a sto ■ malei. Localnicii evitau acest
Folosii , şl ca instrument de afirmare a fiinţei naţionale n mereu crescînde ale econo procesul de laminare a unui O.C L industrial din localita 0 Adepţi ai preterenţionis- curilor supranormative arti I loc „blntuit de stalii" şi denu-
românilor dc pe aceste meleaguri, corul a devenit ţinta ata miei noastre naţionale. Preo nou profti dificil care este te. Toată lumea este nerăbdă mului cole care de la bun început B mit „Tical", adică „tocul unde
curilor administraţiei aush o-ungare care se temea că acesta cupaţi de traducerea in viată foarte solicitat în industria toare să vadă ce noutăţi de se sînt sortite sâ ajungă la ma se aud vocile zeilor".
se va transforma Intr-o tribună de propagandă politică. a acestui obiectiv, zilele tre construcţiilor. zon se voi pune în vînzare. Şi De la bun început trebuie gazinele de solduri. La ora ac I ^cum, arheologii au desco-
Vechii corişti lşi amintesc de restricţiile la care fuseseră cute siderurgiştii din Hune Printre realizatorii acestor mai mare este însă curiozita făcută precizarea câ actualul tuală numai în cadrul maga ■ perii această taină: slnt rd-
doara au asimilat şi introdus două noi profite sînt inscri- tea gestionarilor, care speră, în sistem de salarizare îl cointe zinului „Elegant4 există con I măşitele unei minuni dispăru-
in producţia curentă încă se numele inginerilor Silviu sfîrşit. că poate de această da resează pe fiecare lucrător din fecţii bărbăteşti din lină tre J te — monumentalele temple
comerţ in a face o bună apro-
Corul din Haţeg in primul rînd de oţe Samoilescu, Nicodin Clej, Ilic lă să li se onoreze comenzile. viz;onare. Observaţia are vala cute la stocuri supranormative B taliei indiene maya.
două noi proţile. Este vorba
şi palate din Tical. centru ad
I ministrativ şi cultural al popu-
Marcu, Mihai Curcubătă, ale
în valoare de 3 milioane lei.
Dar, de regulă, la descărcarea
bilitate şi pentru cei care lu
lul beton destinat fabrică
Din cauza nerespectârii co
rii armăturilor la barajul hi maiştrilor Adrian Paloş, Au vagonului expediat de către crează in reţeaua magazinelor menzilor privind taliile şi mă Pare de neînţeles pentru
I
rel Popescu, Alexandru Rai
Baza I C.11T.1. din Petroşani se
cercetători cum acest popor,
rimile. pîna acum la atelierul
drocentralei de la Porţile de şi mul{i alţii. produce dezamăgire generală OC-L. produse industriale din magazinului „Elegant" s-au e- ■ cu un înalt grad de civiliza
oraşul Deva unde în ultima
la 80 de ani 4,5 milioane lei — valoarea metalului atîta insistenţă pot fi număra clienţii Atunci, de ce sâ-i pu xeculat aproape 500 de retu
Articolele de sezon solicitate cu
vreme este mai vizibilă şi bu
na comportare în relaţiile cu
şuri, îndeosebi scurtări de pan
te pe degete In schimb, uni
economisit tăţile producătoare şi baza o nem pe aceşti oameni in situ taloni şi strimtâri de haine. A- PE TO T
ceâsta este o consecinţă a fap
feră ca '„noutăţi” pentru cum
părătorii din oraşul Deva aţia dc a repeta zilnic o placă tului câ din comoditate, la ba
obligaţi să se supună şi care au dus, nu o dată corul, la un Am mai aflat că in secto a fost aplicată la peste 86.000 uzată : „Nu avem", „maj în za de la Petroşani marfa nu G LO BU I
pas de destrămare Numai In urma unor repetate insistenţe rul laminoare, in cinstea zi tone oţel. Acest lucru a fă aceleaşi imprimeuri, aceleaşi cercaţi" sau „am trimis co este întotdeauna sortată şi se
şi anga/amenle a lost obţinută aprobarea de a se organiza lei dc 23 August a fost lăr cut posibil ca economia de modele de îmbrăcăminte şi în mandă la bază" ? distribuie „la rînd ca la moa
manifestări In limba română, cu condiţia ca acestea să aibă gită acţiunea de laminare la metal să se cifreze la aproa călţăminte îmbâtrînite. E cu .Mie cel puţin îmi este je- ră', cum obişnuiesc sâ spună
rios că în ncest anotimp se
loc seara şl sâ nu dureze mai mult de o oră. In ciuda opre toleranţe negative, ceea ce a pe 2.300 tone, care valorează pun în vînzare baloane cu nâ să apar zilnic în faţa cum tovarăşii de aici Este un lurru ţie, care nu folosea decît in-
liştilor vremii, ta concertele susţinute de cor au răsunat cu dus la obţinerea un or impor peste 4,5 milioane lei. Cele părătorilor cu aceleaşi justifi cert, relatat de către toţi ges strumente din piatră, a putut
putere din pieptuiile coriştilor clntece cu un pronunţai con tante economii de metal De mai mari economii au fost ob căptuşeală de monton. cămăşi cări. spunea şeful ‘ de' raio'n tionarii din oraşul Deva, că să realizeze construcţii monu
ţinut patriotic şi mobilizator cum sfnt „Tricolorul", „Deşleap- la începutul anului şi pină ţinute de către colectivele la de noapte pentru femei.din fi Dumitru Topor de la magazi pretenţiile lor de a li se pune mentale atu de grandioase.
lă-le române'1, „Hora Unirii". tn prezent, iniţiativa „Sâ la minorului 650 mm, liniilor net imprimat sau galoşi. De ce nul „Elegant". Incepîryj di,n la dispoziţie mărfurile solicita Nucleul templelor din Tical
De la un moment dat. activitatea corului se împleteşte de profite fine şi mijlocii. are loc această anomalie, a- luna aprilie, in fiecare săptă- te sînt etichetate în bază ca este alcătuit din cinci pitami-
organic cu cea desfăşurată de „A slra U n rapott al „Cas- minăm la toleranţe negative" ceastâ aprovizionare în... con mînâ cerem prin comenzi cos „m ofturi”. de colosale, înalte cit un edi
saru/ui'* despârţăminlulul Haţeg al Asociaţiei pe anul 1908, tratimp ? tume bărbăteşti talia I ca. mă 0 Cînd ai .relaţii comerci ficiu cu 20 de claie, clădite
menţionează ca „la toate şezătorile n-au lipsit nici produc- rimi 46-54 Ia preţuri de din blocuri masive de piatră.
ţiunile de clntări vocale" („Transilvania" nr. 4/1911. pag. 800-700 lei. Dar nici pînâ a ale" la l.C.R.T.t. Nişte scări deschise cu clte o
571). cum nu am, primit acest arti Se pune însă întrebarea : de sută de trepte duc spre tem
De reţinui slnt şi clteva concerte susţinute cu concursul col foarte căutat de clienţi .de ce gusturile unor gestionari şi plele din piatră construite pe
unor cunoscuţi solişti at vremii, dintre care menţionăm pe şi a existat şi continuă să îndeosebi ale celor din Petro- platformele piramidelor.
basul Petru Gherman din Sibiu, care a clnfat cu corul la existe în bază De asemenea, şahi sînt lotuşi satisfăcute? Timp de 11 ani, un colectiv
grădina de var.d a hotelului „Mielul dc aur", ca şi cel pri în decurs'de două luni am pri Fiind mai aproape dc bază şi de arheologi de la Univetsita-
lejuit de vizita pe care o face la Hafeg istoricul Silviu Dra- mit numai 50 de costume dc allîndu-se în „strînse relaţii tea Pennsylvania din Phila
gomir, in calitate de conlerenliar al ..Aslrei". tergal, adică tot atit cit s-a comerciale" cu tovarăşii de delphia (alcătuit uneori din
,,Reuniunea" din Haţeg nu se limita. Insă, la organizarea vîndut într-o singură ?.i‘\ aici schimbă mărfurile greu 90 de persoane) a făcut săpă
unor manifestări culturale numai pentru locuitorii oraşului. Legat de acest aspect tova vandabile după bunul plac turi In pădurile virgine din
Numeroase spectacole au avut loc In localităţile săteşti mai răşul Simion Moga, gestiona pentru ca piuă |a urmă aces Guatemala. S-au cheltuit sume
apropiate — Merişor. Riu Alb. Pul, Bretea Română etc. — rul magazinului, a ţinut sâ tea să ajungă la Deva etiche uriaşe pcnttu „cea mai gran
ca $î fn unele centre culturale de pe cuprinsul actualei re precizeze : „In fiecare . sâptă- tate ca articole noi abia ieşite dioasă şi atentă acţiune de
giuni Hunedoara: şl In primul rlnd ta Orăştie. tnînâ merg in baza de la Pe de pe porţile întreprinderilor cercetare a vechii A met ici în
Această bogată şi Inimoasă tradiţie a fost continuată şl troşani şi am observat că to producătoare. Pantofii distri treprinsă pină acum".
dezvoltată în noile condiţii crea te de orfndtiirea democrat- varăşii de aici nu ţin cont de buiţi de curînd magazinului Săpăturile de la Tical se
populară pentru desfăşurarea revoluţiei culturale. Activita comenzile noastre, deşi au „Select" cu tălpile zgâriate da termină anul acesta, tn ra
tea corului, ca şl a celorlalte formalii artistice de amatori, marfa solicitată, distribuind li torită încercărilor de pe po portul publicat de Universita
a dobindit un caracter mai organizat, bucur Induse de spri nele articole după preferinţe. diumurile din magazinele din tea Pennsylvania. arheologul
jinul permanent şr.neprecupeţit at organelor de partid si de Iată pentru ce noi ducem lip Petroşani confirmă acest lucru. dr. William R. Kow, conducă
stat. De la 25-30 dk corişti, elfi avea In trecut, lotmafia a să de cămăşi line cu guler ta Pentru câ tot sinlem la ca torul săpăturilor. Iace un bi
ajuns ta peste 80 de persoane. La dispoziţia coriştilor stau re. de costume complete şi pitolul încălţăminte trebuie lanţ preliminar al cercetărilor.
astăzi săli de repetiţii si spectacole, un dirijor priceput. In pantaloni izolaţi din tergaf şi 1 MANEA Documentaţia descoperirilor
persoat.a prolesorului Vldorin Bătrlncea, posibilităţi multi alte mârluri toarte solicitate va umple peste 40 de volume.
ple de afirmare, oferite de Intjecerile artiştilor amatori, li în sezonul actual". (Continuare în pag. a 2-a) S-au scos la Iveală aproapa
bertatea de a alege şi interpreta cele mai valoroase piese 350 de construcţii mari. altare
din tezaurul muzicii româneşti şi universale. Ajutor oferit de Crucea Roşie a Republicii So din piatră şi figuri sculpturale,
In cronica nouă a corului din Haţeg se Insctie participa bogat ornamentate ; numeroa
rea la toate cele opt concursuri artistice de amatori, la cialiste România Semilunii Roşii din Iordania se vase pentru uz casnic, po
fiecare din acestea siluindu-se pe locuri fruntaşe, invitarea Crucea Roşie a Republi- se pentru populaţia iorda- doabe şi statuete —catalo
CLEMENTE CONSTANTIN cii Socialiste România a o- mană care a avut de sufe- gate provizoriu. S-au tăcut
ferit Semilunii Roşii din rit ca urmare a recentelor peste 50000 de fotografii. Gu-
(Continuare to paf. a 3-a) Iordania un ajutor în aii- evenimente dîn Orientul A-
Aspect de la Muzeul mineritului din Telroşani. Foto: N. MOLDOVEANll mente, pături şi alte piodu- propiat.
(Continuare in pag. a 4-a)