Page 6 - Drumul_socialismului_1967_08

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3914

Din istoria străbună a pămmtului hunedorean CE MU ŞTIE

Prefecţii iui Avram lancu: TOATA LUMEA

Transplantarea părului se poate determina cu o mal
mare precizie forma şî dimen­
siunile oceanelor şi continen­
mm b â l u t d i semnalează Associated Press telor, lor localizarea unul
Agenţia
un procedeu
de
punct de pe Pămînt poate mer­
rădăcinilor
transplantare a
propriilor fire de pâr ale paci­ ge pînă la o precizie de 10 cm.
entului pe porţiunile alopecice Noile experienţe pot schimba
Dintre prefecţii lui Avram pâmînt. Din cauza situaţiei trînse în casa Iul Buteanu din şi teoriile referitoare la depla­
lancu face parte şi Simion Ba- grele materiale, a pribegit Abrud, apoi, împreună organi­ ale capului, prinlr-o interven­ sarea continentelor, teorii care
lint care. alături de Buteanu şi prin Ţara Românească, unde a zează adunarea populară de la ţie chirurgicală necomplicatâ susţin, de exemplu, că conti­
Dobra. a fost un tovarăş apro­ fost înrolat ca pandur în oas­ Cîmpenî din 5 aprilie 1848. Ba­ care poate fi executată chiar în nentul african se îndepărtea­
piat Craiului munţilor. După tea lui Tudor Vladimirescu. A lint vorbeşte poporului în nu­ cabinetul medicului. Agenţia ză în fiecare an cu ciţiva cen­
moartea nâpraznicâ a celor doi murit însă de tînâr, Iâsînd in mele revoluţiei, pentru şterge­ precizează că pînă în prezent timetri de America de Sud.
prefecţi, Buteanu şi Dobra, urmă o familie în situaţia cea rea iobâgiei şi obţinerea unor au fost supuse unei astfel de o­
Balint a rămas pe mai departe mai grea. drepturi fundamentale pentru peraţii cca 10.000 persoane. CUPTOR MARTIN
mîna dreaptă a lui lancu. Cu ajutorul rudelor mai a- românii din Transilvania. In Majoritatea firelor de pâr CU CARACTERISTICI
Foarte energic, cu o figură propiale, Simion Balint a fost urma activităţii sale revoluţio­ transplantate cad la cca 3 sâp- TEHNICE NOI
impunătoare şi cu un curaj purtat la şcoală, absolvind se­ nare este suspectat de autori­ tâmîni după operaţie, dar în
demn de invidiat, Simion Ba­ minarul din Blaj. tăţi şi reclamat la guvern. A­ decurs de trei luni în locul pâ­ Specialiştii sovietici au pro­
lint se arunca fără şovăială în La vestea izbucnirii revoluţi­ cesta trimite in munţi o com­ rului căzut începe să crească iectat un cuptor Martin care
cele mai grele situaţii. Din o- ei, Simion Balint a fost unul panie de secui pentru a înăbuşi altul, Intr-o singură şedinţă se va produce anual 1 100.000 tone
ceastâ cauză, poporul l-a numit dintre intelectualii conştienţi în faşă mişcările moţilor şi pre­ transplantează între 8 şi 4 ră­ de oţel. Cele mai mari cup­
,,leul" sau, mai simplu, Popa de importanţa unor transfor­ gătirile lor revoluţionare. Ba­ dăcini de păr. Se recomandă toare Martin existente au ca­
Balint. mări sociale ce urmau să de­ lint continuă să fie insă un în­ ca în decurs de cîteva sâptâ- pacitatea de două ori mai mică.
Originar de pe Cîmpie, s-a curgă in urma ei. Prin contac­ flăcărat agitator al maselor mîni să se efectueze in medie Spre deosebire de cuptoa­
născut in 1810 în satul Copand, tul strîns cu Buteanu şi mai a­ populare româneşti, sătule de cîtc 30 de asemenea transplan­ rele existente, noul cuptor
în apropiere de Turda. Fami­ les cu lancu, a reuşit să trans­ exploatare şi asuprire naţiona­ tări, o dată sau de două ori pe Martin va avea două cuve de
lia lui e însă din părţile Ma­ forme parohia sa într-un cen­ lă. Aleargă peste tot şi ridică sâptâmînâ. ci te 300 t fiecare. Potrivit cal­
ramureşului şi a descins aici tru revoluţionar. Alături de împreună cu ceilalţi intelectu­ culelor Inginerilor, durata ela­
pe la începutul secolului al Buteanu a colindat satele Mun­ ali din munţi peste 10 000 de cel mal întins loc din ;,Soră medicală borării şarjei de oţel în fie­
XVIII-lea, ca luptător între ţilor Apuseni ca un adevărat moţi, care merg cu lancu şi Bu­ Prin farmecul peisajului ce-1 oferă, lacul Bucura din Retezat Foto : I. TEREK care cuvâ nu va depăşi 4,5 ore,
curuţii lui Francisc Racokzi al agitator al maselor populare în teanu la adunarea de la Blaj Carpaţl — este ţinta numeroaselor excursii. electronică'* adică oţelul va fi elaborat de
II-lea. Tatăl său a fost cintâ- favoarea revoluţiei. In aprilie din 3/15 mai 1848. El râmîne aproape două ori mai repede
reţ de strană lipsit complet de 1848 ţine primele întruniri res- în munţi să organizeze în con­ Comitetul executiv al Sfatu­ Uzina de utilaj medical e- riecît în cuptoarele Martin o­
tinuare satele şi să suplinească lui popular al oraşului Sebeş a lectronlc din Niş (Serbia) a rea­ bişnuite.
lipsa lui lancu şi Buteanu. In acordat o importanţă deosebi­ lizat un aparat denumit „Soră In U.R.S.S. se foloseşte pen­
iulie 1848 sosesc în munţi, la tă amenajării şî extinderii de medicală electronică", care tru prima oară bolta dîn ele­
cererea autorităţilor 200 de sol­ zone şi spaţii verzi. Cea mai FIŞIER este folosit pentru supraveghe­
daţi şi 300 de secui care încep importantă acţiune de acest fel rea bolnavilor în stare gravă. mente refractare Ia un cup­
să terorizeze populaţia româ­ s-a organizat pe terenul numit Aparatul se fixează pe cor­ tor de mare capacitate. Aceas­
nească. Era perioada de după „Arini". pul bolnavului şi urmăreşte ta va permite repararea bolţii
măcelul de la Mihalţ, cînd au­ Terenul numit „Arini", cu o variaţiile de temperatură, de în numai 8 ore in loc de 3 zile
torităţile revoluţiei maghiare suprafaţă de 25 hectare, plantat puls etc. In cazul cînd varia­ cît este necesar acum.
ou ridicat furci prin sate pen­ cu o vegetaţie matură de ar­ „Culegătorul" de folclor ţiile respective ating limite cri­
tru a opri prin teroare masele bori şi arbuşti, a fost transfor­ tice, aparatul emite semnalul ACTIVIZAREA NORILOR
populare româneşti de a de­ mat într-un parc de agrement, de alarmă, informînd medicul ADUCĂTORI DE GRINDINA
clanşa revoluţia în toată Tran­ de gardă. La catedra de meteorologie
silvania şi de a lichida pro­ In clubul muncitoresc deplasez cu el la Văll- a Şcolii superioare agricole din
prietăţile nobiliare, In munţi, din Gurabarza s-a pre­ Soara... TESTE 94 ORE SUB APA Szczecin a fost construit un
conducătorii moţilor sînt urmă­ Loc de zentat un Individ cu o — Poftifi, avem mag­ aparat pentru măsurarea in­
riţi. lancu e nevoit să stea mai figură impunătoare. Pen­ netofon bun, marca „Te­ 94 de ore şi 15 minute s-au tensităţii grinidînei, precum şi
mult ascuns in adîncul codri­ tru a nu da naştere la sla". aflat sub apă, la adîncimea de un alt aparat denumit cardo-
lor. învinuit de instigare la agrement unele bănuieli, a scos 24 metri, doi cercetători din graf, care execută diagrame
răscoală, Simion Balint a fost din buzunar o delegaţie — Mă întorc repede. Gdansk. Ei şi-au petrecut a­ asupra activizării norilor adu­
prins şi închis la Abrud, apli- pe care erau puse mai Şl a plecat. Cînd a cest timp intr-o „căsuţă” de cători de grindină. Oamenii de
cîndu-i-se un tratament barbar. multe vize. Dorea să ajuns la Brad, a început oţel, denumită „Meduza-l”, ştiinţă din Szczecin elaborea­
apoi i s-au smuls fire de pâr la Sebeş discute cu directorul clu­ in st&ga. cufundată în lacul Klodno din ză in prezent o metodă pentru
să întrebe în dreapta si
A fost bătut pinâ la leşin, iar
din barbă. Senatorul Kontz bului. — Nu cumpăraţi un voievodatul Gdansk. Expe­ prevenirea formării norilor o-
rienţa a început la 14 iulie,
ducâtori de grindină, pe baza
Laîoş din Abrud l-a bătut cu cu multiple posibilităţi de des­ — Sînt venit de la magnetofon ? Chilipir, ce cînd batiscaful a fost cufun­ folosirii unor fenomene fîzico-
patul puştii In cele din urmă a tindere. Cum s-a ajuns la acest Bucureşti in control. Mă mai. II dau cu 1.800 lei. dat în apă, iar cei doi cerce­ chimice. Această metodă îm­
lost predat secuilor care l-au rezultat ? numesc Covaci Francisc. Clientul a fost găsit tători au pătruns în originala piedică acumularea pică tui i lor
maltratat în chipul cel mai In baza documentaţiilor în­ Pentru a demonstra repede. Să cumperi un lor căsuţă printr-un lumina­ de apă in corpuri de gheaţă
groaznic. Era să ardă de viu tocmite s-au început lucrările competenta sa in mate­ magnetofon cu 1.800 lei tor. Deşi luminatorul a rămas prea mari, precum şi creşterea
deoarece casa în care fusese de amenajare încă din anul rie de activitate cultu- e o afacere destul de deschis tot timpul experien­ excesivă a norilor purtători
închis a luat foc. De teamă să 1966. S-au făcut mai întii lu­ ral-artisttcă, i-a luat pe bună. Iar vînzătorul a ţei, căsuţa nu s-a umplut cu de grindină In prezent se fac
nu fie eliberat de masele popu­ crări de nivelare a terenului, cei de la club la „bani băgat banii in buzunar apă din cauza marii presiuni
lare. autorităţile ou dispus completări de plantaţii orna­ mărunţi". I s-a spus to­ S i dus a fost. menţinută în interiorul ei. probe pentru aplicarea prac­
transferarea lui in temniţele mentale, defrişări, fasonarea tul. Uneori strimba din Presiunea a fost realizată cu tică a acestei metode.
comitatului de Ia Aiud A stat plantaţiilor existente. La lucră­ nas in semn de nemul­ Cine era de fapt acest ajutorul unui compresor pu­
închis pînă la 23 septembrie rile arătate mai sus au partici­ ţumire. După ce si-o /£- „culegător" de folclor? ENIGMA ST1NGACILOR
1848. cînd masele populare ro­ pat în mod organizat locuitorii cut tot felul de însem­ Organele de stat au des­ ternic, instalat pe malul la­ Centrul nervos, a cărui le­
mâneşti, adunate in cea de a oraşului. Numai în anul trecut nări „pozitive“ si -nega­ coperit identitatea indi­ cului. Pereţii conleineruluî ou ziune privează omul de darul
treia adunare populată de la s-au plantat peste 8 500 bucăţi tive", a avut a discuţie vidului. Delegaţia cu ca­ fost căptuşiţi cu un strat de vorbirii, se află de obicei în
Blaj, şl profitind de pre­ pomi ornamentali, s-a defrişat ceva mai lungă asupro re s-a prezentat la clu­ penoplast, graţie căruia în in­ partea stingă a creierului. Dar.
zenţa comisarului guvernamen­ o suprafaţă de 25 ha cu plan­ bogăţiei folclorului din bul din Gurabarza, ca si terior s-a menţinut o tempe­ după cum afirmă oamenii de
tal Vay. l-au obligat să-l elibere­ taţii crescute dezordonat. O da­ raion. A aflat lucruri in­ numele de Covaci Fran­ ratură constantă fde aproxima­ ştiinţă de la Institutul de neu­
ze. A fost eliberat atunci împre­ tă cu începutul anului 1967 lu­ teresante care l-au im­ cisc erau false. Ludovic tiv 25 de grade, fn interiorul rologie din Montreal, pentru
ună cu Micaş şi Moga Şi pri­ crările de amenajare au conti­ presionai pur si simplu. Iankovlcs, căci aşa îl „locuinţei” s-au aflat două pa­ stîngaci acest lucru nu este o
miţi în trfum f'la1 Blaj. cheamă, are domiciliul turi, o plită electrică şi.un te­ lege. La 69 la sulă din numă­
Prelectul Simion Balint, nuat. S-au constant di urnul de — Magnetofon aveţi ? in Bucureşti, strada Or- lefon. Hrana era adusă de trei rul total al stîngacilor exami­
acces pe o lungime de 1,7 km a întrebat el. ori pe zi, în vase ermetic în­
portret de Barbu Iscovescu. GH. ANGIIEL încadrat de zone verzi, locul de zari, nr. 25 şi este teh­ chise. naţi, acest centru se afla în
parcare în faţa terenului de — Avem, cum să nu. nician de meserie, a- partea stingă, la 18 la sută —
sport şi s-au continuat lucrări­ A urmat o altă discu­ vind sl antecedente pe­ DETERMINĂRI în partea dreaptă, îar la 13 la
le la plantaţiile ornamentale. ţie pe această temă deo­ nale. Credea că nu poa­ GEOGRAFICE sută — în ambele părţi.
Fiecare al doilea om din e­
ţei omului de a cunoaşte natu­ Tot prin grija comitetului exe­ sebit de instructivă. Toţi te fi descoperit. Dar s-a CU AJUTORUL poca de piatră era stîngaci. A­
înşelat. El a fost obli­
m LIB R A R II ra şi de a o folosi în interesul cutiv, in cursul acestui an, s-a rechi. In cele din urmă, gat să plătească magne­ RAZELOR LASER ceasta este concluzia la care
erau numai ochi si u­
executat o oglindă de apă pe
societăţii
au ajuns antropologii care au
tofonul, apoi a fost con­
o suprafaţă de 5.800 m p ca­
„Determinarea uzurii cu ra-
In urma experienţelor efec­
dioizotopi” este una din lucră­ re serveşte ca ştrand şi loc de omul a zis : damnat. tuate în comun de către cer­ studiat vechile unelte de pro­
rile apărute in Editura Tehni­ agrement cu bărci pe lac. La — Trebuie să înregis­ ducţie.
Din gama variată a titlurilor de loan Banii. Acest volum cu­ că. care se adresează ingineri­ construcţia bazinului de colec­ trez ceva interesant. îmi Fişă întocmită dc cetători americani şi francezi In prezent, fiecare al 20-Ica
puse la îndemîna cititorilor de prinde arii dintre cele mai ca­ lor şi tehnicienilor proiectanţi tare a apei şi Ia digul de pro­ s-a ajuns la concluzia că folo­ om este stîngaci. De ce mul
editurile ştiinţifică şi tehnică, racteristice ale civilizaţiei şi şi cercetători din industria tecţie în lungime de 150 m l dafi magnetofonul să mă V. PLOPEANU sind raze laser emise din di­ oameni dau prioritate tocma
numeroase lucrări suscită inte­ culturii: Mesopolamia, Egipt şi constructoare de maşini. Car­ au fost săpaţi şi transportaţi verse puncte de pe Pâmînt şi mîinii drepte şi de ce este ca
res. China. Elementele filozofice tea tratează probleme legate 5 800 m c pâmînt. Datorită par­ sateliţi artificiali dotaţi cu mult mai dezvoltată continuă
Una dintre cele mai frecven­ sint disociate din ansamblul de posibilităţile de folosire a ticipării intense a tineretului la instalaţie de reflectare a lor Insă să râmînâ o enigmă.
te noţiuni pe care o întîlnim nu culturilor mesopotamianâ şi e- izotopilor radioactivi pentru această acţiune, ştrandul con­
numai în unele lucrări ştiinţifi­ gipteanâ. demonstrîndu-se cum determinarea uzurii organelor struit este numit „Ştrandul ti­
ce din zilele noastre, dar şi în problematica generală a filozo­ de maşini. neretului". Pentru mobilarea
limbajul curent este cea a vi­ fiei apare în forme specifice. Pîncovschi E. semnează „Teh­ în continuare a zonei din par­ Punctul turistic
tezei : viteza de înaintare a u­ Reţine atenţia şi lucrarea nologia acidului sulfuric şi a cul „A rin i” s-a mai construit
nui mobil, viteza de reacţie a lui G. Mastaran „Cristale, mi­ compuşilor intermediari”, lu­ o cabană din lemn care adă­
unui proces chimic, viteza li­ nerale, roci”. După un scurt is­ crare ce cuprinde bazele teore­ posteşte un chioşc alimentar
ce deserveşte atît ştrandul cît „Poiana Şuiorului"
nei rachete, a unei nave cos­ toric al evoluţiei şi progreselor tice şi tehnologia de fabricare
mice etc Evoluţia vitezei în ştiinţifice despre minerale, se a acidului sulfuric şi a deriva­ şi pe vizitatorii parcului.
timp constituie subiectul abor­ tratează pe rînd probleme de ţilor lui, precum şi tendinţele La amenajarea acestui minu­ Pe platoul de la poalele
dat în monografia „Pagini (lin geneză şi structură ale crista­ moderne economice de prelu­ nat loc de agrement au parti- munţilor Gutîi, Ia Poiana
istoria vitezei” scrisă de loan lelor, mineralelor şi rocilor. Se crare şi de valorificare. Volu­ cipat peste 7.800 locuitori din Şuiorului, a fost amenajat
I. Aszody, apărută în Editura face legătura cu aplicaţiile şi mul se adresează chimiştilor. oraşul Sebeş, executînd lucrări un original punct turistic
Ştiinţifică. cu procedeele de utilizare prac­ inginerilor ehimişti, tehnicieni­ in valoare de peste 460 000 lei. ce are aspectul unei mari
Sub aceeaşi egidă a apărut tică. Pasionantă, instructivă, lor calificaţi şi cercetătorilor PAMFILIE DANIEL gospodării maramureşene.
volumul I a| lucrării „Sensuri bogat ilustrată, lucrarea ne vicepreşedinte al Comitetului El este alcătuit dintr-o
universale şi diferente specifi­ poartă pe toate meridianele din Industria acidului sulfuric executiv al Sfatului popular cabană spaţioasă, o şură în
ce în filozofia orientului antic” globului, fiind o frescă a dorin- şi a derivaţilor acestuia. al oraşului Sebeş
care se poate dormi, căsu­
ţe camping, Ioc de parcare
a autoturismelor. Un punct
de atracţie îl constituie
faptul că, în locuri special
postură de cumpărător amenajate cu grătare, fri­
gări, cuptoare, turiştii îşi
pot prepara aici, şi singuri
purceii de lapte, puii etc.
tîrguiţi la alegere de la
maramureşa-
(Urmare din pag. 1) nitâţii. Lucrează la acest maga­ „Minerul", al cărui responsabil adus la cunoştinţa tov. Ghcor- „Gospodăria amatorii de
nâ". Pentru
zin de 19 ani. are o experien­ este tovarăşul loan Fodor. ghe Georgcscu, directorul OCL pescuit au fost amenajate
mare cantitate de mezeluri. Şi ţă bogată, se străduieşte să sa­ — Mi se intimplă foarte des Alimentara Hunedoara. Am
unde mai pui că specialiştii de tisfacă cerinţele cumpărători­ să am goluri de mărfuri, ne fost asiguraţi că orarul se va patru bazine unde îşi pot
la A.R.U.C. îşi au sediul uşă in lor. Dar nu reuşeşte întotdea­ spune responsabilul Aceasta schimba, mărfurile lipsă se dovedi îndemînarea Ia prin­
uşă cu birourile O.C.L. A li­ una O cauză este tot aprovi­ din cauză că nu am bere sufi­ vor aduce, în general, activita­ sul păstrăvilor. Poiana Şu­
mentara. Vecini şi tot nu se zionarea defectuoasă. cientă. Se consumă vinurile şi tea acestor unităţi va fi îmbu­ iorului este a cincea unita­
înţeleg. — Deşi am făcut comenzi, râmîn fără vermut, vin spumos nătăţită în scopul mai bunei
O altă greutate o face maga­ am cerut şi telefonic, de mai etc. De asemenea, apa minera­ aprovizionări şi deserviri a te turistică cu specific local JAPONIA : — Ikuo Kashima din Kobe a străbătut pe o mică ambarcaţiune solitară
zinului, I.C.I L. Simeria. _Ma- multe zile nu am nici un fel de lă lipseşte adeseori. populaţiei. Este dorinţa noastră maramureşan. apele Oceanului Pacific între Long Beach, California (S.U.A.) şi Yokohama intr-o rălâto-
şina soseşte la Ghelar după ora mezeluri, ulei, conserve de peş­ In legătură cu murdăria ca­ a tuturor şi, in special, a oame­ rie ce a durat 100 de zile.
11. Or, vă închipuiţi, pe cani­ te, făină de mălai, vermut la re există in local, de vină este nilor muncii din Ghelar. (Agerpres) IN FOTO : Sosirea călătorului singuratic în rada portului Yokohama
culă, cum ajunge laptele sus. jumătăţi, coniac la sfert, pastă „femeia de serviciu, care nu-şi
De multe ori stricat, smîntîna de roşii etc. foarte mult solici­ face datoria" •— ni se spune.
acră etc. Dar se întîmplâ să tate — ne spune dînsa. Observăm nemulţumirile con­
nu meargă deloc. Aşa s-a pro­ In schimb ai*e un stoc fru­ sumatorilor care aşteaptă foar­ lui itiperîor. Opinii, sugestii. propu­ 12.00 | 14.00 ; 17,00 ; 19,00 ;
cedat zilele trecute, cînd o mos de ţigări, dar nu are voie te mult pînă să fie serviţi. neri ; 19.00 Concert dc melodii rnmU- 23.00 ; 0.55 (programul II).
sâptâmînâ întreaga nu a dus să vindă. A fost avertizată — Mi-a fost luat un ospătar nesti : 20.00 Radiogazeta de seară ;
21.05 Atenţiune părinţi ! ; 21.25 Melodii
lapte la această unitate. Oare prîntr-o adresă în acest sens — continuă tovarăşul Fodor — Pentru t i m p ____________ magazin. Eipo>i(ie de muzică uşoară ;
cum s-au descurcat in acea pe­ din cauză că... există tutunge­ .şi unul singur la 40 de mese şi 22.45 Moment poetic „Inscripţie pe o
rioadă abonaţii permanenţi ai rie. în interior şi în grădină este poartă" j 22.50 Piese pentru clavecin de
Cnupcrin : 2.02 Melodiile nopţii.
magazinului. îndeosebi cel ca­ foarte puţin. Nu poate face faţă. PROGR AM U L II : 8,00 In vacantă
re au copîi mici ? La asta nu 0 Peste limita orarului 0 Conducerea T A P.L. mă tot a- B B B dum neavoosl rd lib e r — muzică uşoară : 3 20 Să învăţăm un 13,00 Telecmnicn economicii, l'e M e­
se gîndesc tovarăşii de la mînă şi nu-mi dă om în locul eîntec : „Sub «oarele dc august' de Ion tru si pe Jiu ; 13,30 l'cntru copii ; Al«-
Nicorescu ; 8.35 Pc scenele
cluburilor;
I.C.r L Simeria ? Oare nu s-ar Mi-am cump5rat rcşoti 0 Go­ celui plecat. 9.30 Noua geografie a patriei (emisiune Tlala : „Cupa de ciocolată' (ediţia a
ll-a ) ; 19,00
Clubul tinereţii
De la
putea rezolva problema în sen­ Băuturile care se vind in a­ pentru şcolari) ; 10.03 Recitalul pianis­ bunică la nepoată ; 19.30 Telejurnalul
sul ca maşina să urce prima luri de mărîtiri şi de... cură­ cest local sînt calde din cauză tului Dmitri Bajkirnv ; 10,30 Bibliote­ de seară ; 21» 00 Telev.icantX Emisi­
literatură română :
Alexandru
ci de
m u m n l-d is lra c liv i ; 20.30 Cabinet
une
dată la Ghelar, mai ales că ţenie @ Unul la patruzeci Q că... gheaţa s-a topit şi, de a­ Dcnun|ălurul : ' Judecarea pisoiului Vlabut’i — „România pitorească' ; medical TV : Talaznlerapia ; 20..4H 0 -
merge tot a doua zi. Credem că proape o sâptâmînâ, nu s-a M iercuri Brnjo („Republica") 1 printre vul­ IF A II. 10 Fragmente dm opera „Medcea* raje si nraje: Sighişoara 91 Oradea: 21 4)0
LONEA :
trebuie luată în discuţie aceas­ Gheaţa s-a topit. adus alta turi („7 Noiembrie") ; („M ine ru l- ) ; de Clitrubini ; 12.30 Odă limbii ro­ Avanpremieră ; 21,15 Film arlislic: In ­
VVeek-cnd I- Zuyducole
cotidian ;
mane ; 13 30 Incursiune în
tă propunere. — Am cameră frigorifică şi LUPEN I ; Jandarmul la New York : 15 00 A rii din «perele interpretate de trarea artiştilor ; 23.00 Telejurnalul de
In curtea magazinului se Citind orarul buletului nr. pot să păstrez gheaţa cîteva 2 A U G U S T V U L C A N : Magazinul de pe strada ma­ PROGRAMUL I : 7.45 Sumarul pre­ Adriana Codreanu }i Corneliu Fînă- noapte
Baricada vie ;
URI-
re; PETIULA ;
leanu ; 15.15 Cîntă DumiUu Sopon
allâ adevărate stive de amba­ 47, am rămas surprins, văzîn- zile. dar nu mi s-a adus de C AN I : Repulsie ; I) ARBATENI : Cele sei ; 9,00 Tot înainte (emisiune pentru muzică populară ; 15,30 Konnlcca —
de
laje şi sticle goale. Vreo 3-4 du-1 cu uşile descinse, deoare­ mult. ne relatează tovarăşul două orfeline ; PAROSENI : Operaţiu­ pionieri) ; 8.20 Moment poetic ; 8.25 La aur : 10 00 Muzică ujoară de Ion Va-
maşini Dar IR .V A nu se ce orarul indica „închis". Fodor. nea „ l " ; ALBA I U L lA : Bucătăreasa microfon, melodia preferată ; 9,25 Sfa­ sileacu ; 17.10 O operă în 30 de m inu­
(„Victoria") ; Zborul întrerupt („23 A u ­
tul medicului : Prevenirea dermatozelor
grăbeşte să le ridice Probabil — Deschid peste limita Ola­ Şi aici orarul a fost modificat gust") ; Spre culmi (grădina „ V ic to ­ profesionale ; I0.)0 Curs de limba te : „LaVme" dc Delibes ; I* 40 Me­
păininlului
românesc ;
19.00
moria
nu are nevoie de ele. Deşi, nu rului, ca să-mi (ac planul — în defavoarea clientelei. ria") ; TEIUŞ : Faust X X ; Z L A T N A : francezi (reluare) ; 11,03 Cronica eco­ ■ Marca cintă* — muzică ujoară ; 19,10 PENTRIJ 24 OKt
demult, se plîngea că... O.C.L. ne spune tovarăşa Ileana Buda, — In fiecare seară mă cert Thtrcsc Dcsqucyroui ; Complotul am nomică : 12 00 Muzică uşoară dc Paul Curs de limba germană ; 19.45 T rib u ­
12,15 Courdonalc cultura­
Urmuzescu ;
Mosbi. Moshi I
liasadorilor ; SEBEŞ :
nu predă la timp ambalajul, responsabila buletului. Şi aşa cu cei care ies din schimbul DEVA t Fc gheaja subţire seriile I $i Alo, Japonia („Pingrciul") ; Maigret si le ; IS 13 Succese ale muzicii uşoare : na radio : 20.30 Noapte bună, copii: Vreme călduroasă, cu cern) temporar
„Bîrlogul urşilor" ;
21.05 Muzică uşoa­
noroi ziua. In regiunea dc mume vor
Valurile
îndeosebi sticle şi borcane. Ce orarul actual 12-20, nu-i cel doi. Trec pe a'ci. vreau să con­ II (cinematograful „P a tria ") ; (grădină) : afacerea Sa in * Fiaerc („Sebeşul") ; A- 13.30 Intilnirc cu melodia populară si ră dc fean Păuncjcu si Brcnda Lee ; cădea ‘averse izolate dc ploaie însoţite
sume ceva. dar nu-i pot servi.
Dunării (,,A rla “ ) ;
Yoyo
să mai crezi 7 mai potrivit. Mi s-a promis că se va schim­ SIM ER IA : 5.000.000 de martori („M u ­ PO LD UL DF r,US . Acliunca „ Z i m ­ interpretul preferat : l-l.00 Tineri solişti 21.30 Teatru radiofonic. „ l'a lru mb de deceârrări elccince Vînlul va sufla
ORAŞTIP : Spionul
(„Patria");
bru" ;
Je muzică
Crivca-
Marilena
uşoară :
un acoperiş"- Comedie dc Smimova
»i
Conducerea T A P.L. Hune­ ba orarul, că o să închid la ora reşul") j In eompanîii lui Ma* Lin - Undc-Î generalul ? („Flacăra") : C rim i­ i;u. PcUc Balaş Miliaela Miliai $i tun Krcindcl : 22.53 Cînlccele Mucurcstiului moderat din nui'd si nord-vesl. Tentpe-
ziua va (i cuprinsa
ralura-staţionură.
H U N ED O AR A ■
Ca­
der (grădină) ;
0 Sublime, dar lipsesc cu doara i-a promis un aragaz, 24. dar nu ştiu cînd se va a­ valerul fără tale („Flacăra") ; Şapte nalul in vacan(ă (grădina „Patria") ; Ulmcanu : 14,15 De ce ? De unde ? De — muzică uşoară ; 24.22 Ciclul de cinci înlic 23 ji 54 grade iar noaptea între
Noiem­
citul ? (emisiune pentru şcolarii din cla­
(„7
CUGIR :
Golguta
poeme de C,laude Delmssy pe versuri
desâvîrşire.aAm, dar nu vînd pentru a pregăti mititei, cir- plica. b â irti }i o j!rengări|5 („S id e ru rg ic u l"); brie") j Numr străin („Muncitoresc"); sele t-IV ) ; lă.Oă Aclualitatea lilera- de C b a rk j Bandcinire ; 24,52 Meridia­ 15 s» 20 grade.
„F lacă­
Zurba -recul (giadina dc vară
ră : 15.20 Reciful de operă Elena
Via(a uşoară (grădina „30 Decembrie");
Ro­
nâciori. grătare, dar promisiu­ Are cuvînlui conducerea ra") ; So|ie pentru un australian Libelula (grădina „Stadion U.M.C.") ; tez : IC..40 Dialog cu ascultătorii ; Hi.45 ne. melodii. PENTRU URMĂTOARELE
ne a rămas. Pînă atunci, tova­ T.A P.L Hunedoara. (grădina „Side rorgistu I") ; Pica fîrziu B R A D : Steaua baletului; GURA BAR­ O interpretă dc frunte a cînleculoi Buletine de ştiri {i radiojurnale.
La magazinul alimentar nr. răşa Buda şi-a cumpărat un ★ („C onstructorul") ; GHELAR : Legenda ZA : Nu lînt demn de (ine ; H AŢEG : noslrit popular: Ao-cla Moldnvan: 17.10 7.00 ; 9.00 : II 00 : 13.00 ; 15.00 ; 2 ZILE
23 stăm de vorbă cu tovarăşa reşou, ca să poată servi clienţii. Constatările noastre din uni­ dio (ren ; TF-LIUC : Moneda antică ; Verificat, ou c iu tă mine j 1LIA : Par- Călătorie în istoria civilizaţiei (relua­ 10.00 ; 18.00 ■ 20,00 ; 22.00 ; 2,55 Vreme frumoasă cu temperatura sta­
Trio Jancy Korossy :
18.10
re) : 18,25
Geta Lobonţ. responsabila u- Ne-am oprit şi la bufetul tăţile comerciale vizitate le-am C Ă LA N : Omul din Rio ; PETROŞANI: tiranîi In cîmpie. Studiul privind dezvoltarea învăţăiiiîntu- (programul I) ; 7.30 ; 3,30 10.00 ; ţionară.