Page 60 - Drumul_socialismului_1967_08

DRU ’IU SOCIALISMULUI Nr. 392 8

A CINCEA ROATA liberaril României de sub jugul fascist, conduce­
Cu prilejul celei de a XXIII-a aniversari a e-

rile întreprinderilor şi instituţiilor din regiunea
LA CĂRUŢĂ? Hunedoara felicita călduros colectivele de mun­
citori, ingineri, tehnicieni şi funcţionari, pentru
rezultatele obţinute în activitatea de înfăptuire
Cooperativele agricole din zute a sc amenaja în acest an rea cooperatorilor şi meseria­ a sarcinilor încredinţate de partid şi le urează
raionul Alba şî-au prevăzut să a fost terminal şi dat în folo- şilor Ia muncă. Uşor se re­ noi succese în opera de înflorire a patriei noas­
realizeze anul acesta un vo­ slhţâ. nunţă şi greu se construieşte, tre socialiste.
lum sporit de lucrări de in­ Această intîrziere se datoreş- cu toate că la Bucerdea nevo­
vestiţii in construcţii agrozoo­ te în bună parte lipsei de ia unei magazii se resimte de
tehnice. Printre obiectivele preocupare a consiliilor (le mulţi ani. La cooperativa din
principale piovâzule a se în­ conducere din Unele unităţi Teiuş deşi s-a supat fundaţia
făptui se numără : 7 grajduri, pentru asigurarea la timp a unei hale pentru păsări, nu se IUNEA
4 magazii, 2 saivane, o locu­ materialelor de construcţie ne­ ştie dacă la anul viitor aceas­
inţă penlr'j specialist şi alte­ cesare, care să dea posibili­ tă cooperativă va mai creşte
le. In totalţ 36 de obiective noi tatea începerii şi desfăşurării păsuri sau nu, fapt pentru ca­ filONAU
cu o valoare de 1.111.000 l?i. din plin a lucrărilor re lucrările stagnează.
Pentru realizarea lor alături de In multe unităţi lipsesc ma* In perioada scurtă care a
fondurile proprii vor fi utili­ mai rămas uniunea raională a ©OPERATIVILOR
zate credite pe termen lung cooperativelor agricole in cola­
acordate de stat în valoare de borare cu consiliul agricol tre­ UICOLE DE PRODUCŢIE
327.000 lei La repartizarea a­ Noile consfrucfii buie să ia toate măsurile cu­
cestor credite s-au avut în ve- venite pentru intensificarea
.dere necesităţile unităţilor, cit ritmului de lucru pe şantie­ 1 ’
şi dirijarea creditelor pentru agrozootehnice rele de construcţie. Nu tre­
ridicarea unor obiective mai buie scăpată din vedere nici V
mari care să contribuie Ia dez­ aprovizionarea unităţilor cu - -Li* '
voltarea şi specializarea pro­ materialele necesare. Va tre­
ducţiei, potrivit prevederilor terialele de construcţie : cără­ bui de asemenea să se folo­
planului de dezvoltare în per­ midă. lemn de răşinoasc, ţi­ sească în măsură tot mai ma­
spectivă glă ş.n. Există insă şi unităţi re resursele locale, pentru a
Cum se prezintă situaţia care deşi dispun de unele ma­ putea termina in timp şi a se
realizărilor după primele 7 teriale nu le folosesc pe de­ da în folosinţă toate construc­
luni ale anului ? Se constată plin. Astfel, Ia cooperativa a- ţiile agrotehnice planificate. In laboratorul de analize chimice şi fizicomecanice de Ia Fabrica de produse refractare
o mare rămînere în urmă în gricolâ din Hţrnig deşi există Baru Mare, chimistul Francisc Paşuth determină rezistenţa Ia presiune a unei probe de că­
ceea ce priveşte realizarea pla­ ciment şi pieiiîş, pînă la sfîr- ŞT. CRĂCIUN rămidă refractară ce se fabrică pentru zidirea oalelor de turnare a oţelului.
nului. Astfel 10 obiective sint şitul lunii iulie încă nu s-a
neatacate. 8 se află în faza de turnat fundaţia la un grajd de
lucru a fundaţiei, 11 la zidă­ bovine de 50 de capete. Intr-o
rie, 4 la învejitoare, două la situaţie asemănătoare se gă­
finisaj In unele unităţi cum seşte şl un saivan pentru oi
sint: C A P Drîmbar, Mihalţ şi la cooperativa agricol din Câ- Scadenţă
Calda de Jos s-au procurat pud Este drept că lipseşte o 27 de zile jpemttru
materialele necesare, s-au con­ parte din materialul lemno«,
stituit echipe de constructori dar există ciment şi pietriş cu
şi a început lucrul. Bunăoară care s-ar fi putut începe tur­ depăşită
la cooperativa agricolă din narea fundaţiei, dar lucrările
Uniunea raională a coopera­ eliberarea unuu act!
Calda de Jos o echipă de con­ se amină de la o zi la alta în In cursul lunii Iunie a.c.
structori a bătut pardoseala mod cu totul nejustificat. T A P L. Deva a deschis un
şi a turnat iesle de beton în- chioşc de răcoritoare în car ­
tr-un grajd de bovine A în­ tivelor a sprijinit acţiunea de tierul Gojdu. Bucuria celor
ceput construcţia unui nou contractare a cărămizii cu di­ peste 2000 de familii a fost
grajd cu o capacitate de 100 ferite echipe de cărămidari, Citesc rîndurile mărunte ale nespus de mare.
capete bovine şi a fost adusă fapt ce a făcut ca în mulie unei scrisori primite de la un au existat in acest domeniu U R C A P. să analizeze in mod Intr-o zi însă, chioşcul a
în faza de înveliioare o remi­ Unităţi cantităţile necesare să cititor din comuna Gurasada, destule lipsuri. Nu exista o temeinic felul cum conduce­ fost demontat, sub motiv că
ză de atelaje. fie asigurate Nu toate unită­ raionul Ilia. Autorul îşi ară­ evidenţă clară a lor, cui anu­ rile C A P de pe raza raionu­ este prea mic şi că se va
me au fost repartizate să le
La cooperativa agricolă din ţile s-au îngrijit însă de înche­ ta in cele citeva rînduri in­ lui rezolvă cererile şi sesiză­ construi un altul mni mare.
rile ţăranilor cooperatori.
Mihalţ se află in fază avan­ ierea de contracte pentru con­ dignarea faţă de un funcţio- rezolve. Adesea trecea multă Controlin-d registrele (le e- Dai de atunci au trecut‘două
sată de lucru un grajd de 100 fecţionarea cărămizii. Astfel, har al sfatului popular comu­ vreme de Ia înregistrarea lor videnţâ a sesizărilor, reclaina- luni şi T.A.P.L. a uitat să
capete tineret Ja îngrăşat, cu la Buccrdea. Unde sînt prevă­ nal pe nume Adrian Haida, ca- •şi ele nu-şi găseau încă rezol­ ţiilor şi cererilor, acestea erau construiască altul.
bazine şi camere de furajare zute a se construi o magazie re-l făcuse să aştepte 27 de zi­ varea Aceste nereguli s-au Considerăm că Direcţia
la mijloc şi cu luminozitatea de cereale şi un grajd, din le. să bată de nu ştiu cile ori semnalat atît la sfaturile popu­ bine puse la punct. Mal slab comercială regională şi Sfa­
mult redusă, care asigură o ca­ lipsă de cărămidă şi lemn îrt drutr.ul peniru a-i elibera un lare comunale, cîl şi la cel se stă insă la capitolul au­ tul popular al oraşului De­
zare corespunzătoare animale­ cantităţi suficiente, lucrările act — o adeverinţă de vechi­ raional. dienţe. Deşi e.vstâ o situaţie va trebuie să găsească o so­
lor la îngrăşat. Cooperatorii nu au început încă. La coope­ me în muncă. — Cum se prezintă aceas­ precisă, multe din problemele luţie onorabilă pentru apro­
din Cistei au ţinut să constru­ rativa agricolă cilii Toloi con­ Peste cîteva zile îatâ-ne !a tă situaţie Ja ora de faţă ? — ridicate nu sînt rezolvate, deşi vizionarea locatarilor din
iască prima locuinţă din ra­ struirea unui grajd trebuia Sfatul popular raional Ilia a fost întrebarea noastră. a trecut destul timp. cartierul Gojdu cu cele ne­
ion pentru specialistul agricol, terminată încă din anul tre­ Luăm legătura cu biixiul se­ — De la 1 ianuarie a.c. a Tinînd seama de faptul că cesare pentru alimentaţie şl
creindu-î în acest fel condiţii cut, însă nici în prezent el nu sizări şi reclamaţii. fost înfiinţat biroul de recla­ numărul sesizărilor şi cereri­ uz casnic.
optime de viaţă. este gata de a fî dat în folo­ — Cunoaştem cazul cetăţea­ maţii şi sesizări care îşi do­ lor este mult mai mic decît în
Nu peste tot există insă ace­ sinţă. Cooperatorii din Sîn- nului Sorinca — ne spune to­ vedeşte din plin Utilitatea sa. alte părţi şi că se acordă o a­ PETRU DJACONESCU
eaşi preocupare şi interes pen­ timbru şi-au prevăzut în plan varăşul vicepreşedinte Mihai Aş vrea să adaug că in peri­ tenţie deosebită rezolvării lor, corespondent
tru terminarea la timp a con­ montarea unui ped basculant, Cureteanu. Intr-adevăr aşa stă oada care s-a scurs de la în­ ar fi de dorit ca şi micile de­
strucţiilor prevăzute, ceea ce dar baza interraională Sebeş a situaţia. Pentru o scrie de a­ fiinţare, acest birou a primit ficiente care-şi mai fac loc în
a făcut ca la principalele o­ aprovizionat cu intîrziere uni­ bateri printre care şi cea a- nu mal puţin de 1 421 de scri­ această direcţie să fie lichida­ M
biective, magazii şi grajduri, tatea cu acest utilaj, fapt ce mintilă. Adrian Halda n fost sori, reclamaţii şi cereri care te cît mai repede. încrederea
lucrările să fie mult rămase in a făcut ca lucrările de mjn- destituit din funcţia de secreţ­ au fost rezolvate toate la ter­ pe care cetăţenii o au în aces­ A
urmă. Astfel, din 'cele 4 ma­ tare să nu se execute !a timp ia r. menul stabilit. te servicii, precum şi rolul lor
gazii planificate a se construi Râmînerea în urină a lucră­ Odată declanşată discuţia important în rezolvarea cu­ Călătorie
in acest an şi care.de fapt rilor de investiţii se datoreşte privind rezolvarea sesizărilor, — Multe dintre acestea — rentă. operativă, incumbă din
trebuiau date în folosinţă, nici . şi lipsei de mobilizare a coo-, intervine în discuţie tov Emil partea tovarăşilor care se o-
una nu este terminată pînă la peratorilor la lucru In unele cererilor” şi' reclâniaţiilor' oa­ Drînda. şeful biroului de se­ cupâ de acest Sector inullâ o-
ora actuală, trei fiind Ia fun­ 2 cooperative ca (le exemplu menilor muncii,'ea *a confirmat sizări — sînt legate de anumite -peratlvitate, responsabllîtnte şi cu peripeţii
neînţelegeri ce ţin de natură
daţie. Iar la una încă nu s-a Bucerdea, consiliu; de condu­ atingînd diferite aspecte.
început lucrul La fel se *jre- cere caută să se renunţe la — Deşi, în comparaţie cu gospodărească, agricolă In a­ respect faţa de cei care li se „Atenţiune, atenţiune. Au­
zintă şl lucrările de construc­ construirea obiectivelor plani­ alte raioane, noi primim mai cest sens comitetul executiv a adresează tobuzul cu numărul de cir­
ţie a grajdurilor. De abia unul ficate. în loc să se preocupe propus ca, consiliul agricol culaţie pleacă in direcţia...
clin cele şapte grajduri prevă­ mai îndeaproape de angrena- puţine reclamaţii şl sesizări. împreună cu conducerea Gll. JURCA Călătorii sînt i ligaţi să pof­
tească în autobuz. Vă dorim
călătorie plăcută !".
Lăudabilă iniţiativa in­
mun*şti cu experienţă bogată pacltale şi vom mări presiunea troducerii acestui (el de a
în producţie, cu înalt spirit de de vid la separare". informa călătorii.
nchideţi „Tabinetele" răspundere". rentabili în rilor şl rentabilizarea uzinei insă faptul că tot mai frec­
Ceea ce este regretabil, e
Un pas în reducerea pierde­
„Vom deveni
mod categoric — ne-a relatat
şi tovarăşul Itadovan Aelmov, s-a făcut. Vor trebui făcuţi însă vente sînt cazurile cînd că­
lătoria plăcută se transfor­
şi alţii Pe lîngă rezervele a_
şeful serviciului contabilitate râtate mai sus au fost desco­ mă în... „călătorie sprînce- RCA\
al uzinei. Deja au fost luate perite şi altele: posibilitatea natâ".
măsuri pentru reducerea chel­ redţţberii consumului la pînze- In ziua de 6 august a.c
planificate! ale consumurile specifice au le cie filtru, înlocuirea blinda­ autobuzul cu numărul 31
tuielilor. La materii si materi­
jelor la jgheaburile din tablă
IID 462 care circula pe ruta
scăzut simţitor,
realizîndu-se
neagră cu cele turnate clin o­
Deva — Hunedoara, condus
în
pînă in prezent economii
valoare de 1.049.000 tei, iar ţel manganos, reducerea pier­ de şoferul Ulman losif, a-
derilor de cărămidă la înzidi-
vind o pană de cauciuc, a
prin Utilizarea cu chibzuinţă a rea cuptoarelor, crdderea re­ debarcat călătorii, lâsîndu-i
(Urmare din pag. 1) prin pierderi de concentrat la punsurile primite : „Trimestrul energiei electrice am obţinut cuperării metalului din mine­ în drum să se descurce. .Şi
transport. 1.527.000 lei pentru doi a dovedit că putem lucra 243 000 lej economii. Au înce­ reul de fier brut, mărirea du­ era ora 22...
desfacerea concentratului de­ şi bine, că avem rezerve inter­ put să se reducă şi pierderile ratei de funcţionare a utilaje­ Alt caz s-a întîmplat in
reglări trebuiau făcute in 1965, oarece punerea în funcţiune a ne pentru a putea deveni ren­ de concentrate". lor şi agregatelor etc. Deci ziua de 8 august a.c. Pe ace­
cînd planul era mai mic funicularului Teliuc-Munedoa. tabili — ne-a spus tovarăşul „Există fără doar şi poate re­ există premise ra situaţia eco- eaşi rută. autobuzul cil nu­
Prin urmare, lucrurile nu ra s-a întirziat eu peste două losll Epure, secretarul comite­ zerve interne care valorificate nomico-financiarâ a lizinei să mărul 31 HD 447. condus de
stau tocmai aşa cum susţinea luni. Sume importante s-au tului de partid pe uzină. In pot duce la rentabilizarea u­ se îmbunătăţească simţitor şi şoferul Perlan Laurcnţiu, a
şeful uzinei. Depăşirea pierde­ cheltuit pentru plata unor pe­ acest an va (i mai greu, pen­ zinei, ne-a spus Ş» tovarăşul într-nn timp cit mal scurt să stat în drum aproape o ju­
rilor planificate nu se dato- nalizau aplicate de beneiiciar tru că pierderile înregistrate inginer Vusile Florea. O cale devină rentabilă. Va trebui in­ mătate de oră
reşte unor cauze obiective, cl ca urmare a neîncadrârii con­ sînt deja mari. Pînă la slirşitul este îmbunătăţirea calităţii să ca organizaţia de partid, Se pune întrebarea : cum
celor de natură subiectivă. La centratului în indicii calitativi. anului le vom reduce Incepînd concentratului. Valoarea lui conducerea tehnică să priveas­ este ordonată plecarea în
acestea mai pot fi adăugate şl Este posibilă reducerea în cu luna ianuarie vom înregis­ metalurgică poale fi ridicată că cu şi maj multă exigenţă cursă a autobuzelor cu de­
altele. In primul trimestru u­ continuare a pierderilor plani­ tra beneficii. Cînd afirm aceas­ pnn scăderea procentului de activitatea de producţie, să fecţiuni ? Ce fac cei care
zina nu şi-a îndeplinit planul ficate ? Cînd va deveni renta­ ta mă bazez pe faptul că în siliciu şi creşterea proporţiei renunţe la încercările de o jus­ verifică starea lor. înainte TRUSTUL REGIONAL
de producţie, rămînînd cu o bilă Uzina de preparare a mi­ trimestrul II cheltuielile la de fier şi calciu Aceasta se tifica prin „cauze obiective" de a pronunţa „apt pentru
restanţă de 14 041 tone con­ nereurilor din Teliuc ? Aceste prelucrarea minereului au fost poate realiza pnntr-o slârîmare depăşirea cheltuielilor de pro­ drum" ? Nu cumva se face
centrat. In această perioadă întrebări le-am adresat unor reduse faţă de plan, utilajele şi prâjire mai bună a minere­ ducţie. Faptele au demonstrat totul superficial ? D.R T.A,
cheltuielile de prelucrare a mi­ cadre cu munci de răspundere funcţionează mai bine, iar ului de fier, prin reducerea u- că această practică duce la este(în măsură să răspundă
nereului de fier planificate au de la uzîha de preparare şi în­ munca este organizată mai ju­ midilâţii. In acest scop preco­ perpetuarea lor. la scăderea e- la aceste întrebări GOSTAT
lost depăşite cu 600.000 Iei. In treprinderea minieră Hunedoa­ dicios. Utilajele şi instalaţiile nizăm modificarea arderii pe­ ficienţeî economice a activită­ Gll. I. NEGREA
plus s-au cheltuit 1.076000 Iei ra. Cităm citeva dintre răs- de bază sînt deservite de co- riferice vom monta două su- ţii de producţie.
flnnte şi un filtru de marc ca
PRIN CULISELE APROVIZIONĂRII

râtoi i. Dar, nimeni, nici chiar T.C.R.TI -ul în general fac un
IN CONTRATIMP Direcţia comercială regională comerţ „pe nevăzute”. El ur­
nu-se gîndeşte să le înlocuias­
măresc să „îndoape* magazine­
că cu articole de sezon.
Mai trebuie spus că merceo­ le cu tot ce pică, numai să
poată raporta că şi-au realizat
logii voiajori ai bazei din Pe­ planul Dar de ce nu se res­
(Urmare din pag. 1) sch*mbîndu-le numai dala, de­ troşani nu au mai trecut prin pectă regulile comerţului nos­
oarece practica anilor ne-a a­ magazinele din oraşul Deva tru socialist care prevăd că de
spus că magazinului „Select0, rătat că pentru cci de la încă din luna martie. Atunci la un sezon la altul, la baza
de luni de zile nu i s-au ono­ I.C.RT.I. Petroşani ele nu nu-i de m rare de ce cerinţele întregii activităţi comerciale
rat comenzile, lipsind cu re­ constituie decît o formalitate cumpârău nlor sînt aşa de ne­ trebuie să stea studiul şi satis­
gularitate pantofii bărbăteşti deşi au la bază cerinţele reale socotite şi nu se iau în consi­ facerea atentă a cerinţelor
perforaţi, modele mni variate ale cumpărătorilor'’. deraţie nici cel puţin dorinţe­ populaţiei ? Iată răspunsul ca­
de sandale, pantofi pentru fe­ Din maga2inu) „Modern", de le lor exprimate prin notele de re trebuie dat prin lapte şi in
mei cu toc pitic sau pantofii pildă, toată vara au lipsit şi comandă ale gestionarilor. Ma­ legătură cu aprovizionarea ma­
tcxtin care datorită „preferin­ continuă să lipsească stofele joritatea interlocutorilor noştri gazinelor O.CL. produse in­
ţelor" ajung nlimal la Orăştîe albe pentru rochii, bureţii) din spuneau că aceşti voiajori şi dustriale din oraşul Deva.
şi Cugir. In schimb |a Deva au producţie indigenă, diferite
lost trimise peste 1 000 perechi stofe subţiri din culori bleu,
sandale tip „Argeşana", majo­ mătase naturală imprimată,
ritatea cu numere inversate, a-
dicâ 38 şi 30 în Ioc de 41, 42, atlas pentru plăpumi. De ase­
iar in unele cazuri pantofi şi menea, la magazinul nr. 9 pen­
papuci desperechiaţi tru confecţii femei lipsa unor
£ Comenzi trase Ia... şapiro- mărfuri de sezon este suplini­
graf tă în rafturi cil paltoane, par-
£ Comerţ pe nevăzute desie şi alte articole care se
£ Unde sint merceologii vo­ pretează Ja sezonul rece Ast­
iajori ? fel. în loc ca aici să se fi tri­
„Noi, spuneau gestionarii mis ceea ce s-a cerut, ca fuste
TeofiJ Urs, Zamfir Puiuţ şi Pe­ de tergal, lenjerie de noapte
tre Zaharegian, sîntem puşi în din material subţire etc, ges­
situaţia ca de la o sâplâinînă tionarul s-a pomenit de curînd
la alta să repetăm comenzile, cu 65 baloane căptuşite care de
fără ca ele să fie onorate, deşi la bun început au luat calea
Mecanicul (le reparaţii instalaţii de foraj Nicolae Mcteş, în dese cazuri ne-am convins custodiei. De altfel la acest ma­
de la Atelierele centrale din Alba lulia este evidenţiat în în­ că mărfurile solicitate există în gazin pot fl găsite mărfuri ca­
trecerea socialistă de 7 luni bază şi depozit Am ajuns, să re de doi ani, de la un sezon
In loto : lată-1 execulînd repararea unui grabnic de (ora). zicem aşa. ca aceste comenzi la altul, se perindă prin rafturi
Foto: V. ONOIU sft le trmzem la saniroe-Al. fărA a fi solicitate de cumoâ- Amurg pe — Şirei.