Page 62 - Drumul_socialismului_1967_08

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3928

Vizita ministrului afacerilor i

externe al Iranului, VIATA INTERNAŢIONALA

Ardeshir Zahedi, !

I încheierea Conferinţa de presă
în tara noastră ■ vizitei DECLARAŢIA PREZI­ a publicistului

Aflaţi în vizită in regiunea Au luat parte losif Banc, Oebray
■
Braşov, ministrul afacerilor vicepreşedinte al Consiliului preşedintelui DIULUI C.C. AL F.N.E.
externe al Iranului, Ardeshir de Miniştri, Corneliu Mânes- LA PAZ 17 (Agerpres) —
Zahedi şi persoanele oficiale cu, ministrul afacerilor exter­ La închisoarea de la Camirl
■
care il însoţesc, au fost joi di­ ne, membri ai Consiliului de Tito în R.A.U, (Bolivia) a avut loc o confe­
mineaţa oaspeţii colectivului Stat, ai guvernului, reprezen­ I HANOI 17 (Agerpies) — In încheierea declaraţiei se rinţă de presă a publicistului
de muncitori, tehnicieni şi in­ tanţi ai conducerii unor mi­ CAIRO 17 (Agerpres). — Agenţia VNA, reluînd agen­ arată că nici un fel de escala­ francez Reqis Debray, arestat
gineri at uzinelor „Tractorul". nistere, conducători de insti­ Preşedintele R S F. Iugosla­ ţia „Eliberarea", a dat publi­ dare nu-j va putea salva pe sub acuzaţia de a fi sprijinit
La sosire în uzină, ministrul tuţii centrale şi organizaţii via, losip Broz Tito, a părăsit cităţii declaraţia Prezidiului agresori de înfrângerile suferi­ mişcarea de partizani din a­
iranian a fost salutat de ing. obşteşti, generali şi ofiţeri su­ joi Alexandria. îndreplindu-se Comitetului Centra) a) Frontu­ te în războiul din Vietnamul ceastă ţară. Debray a arătat
Emil Oniga, directorul gene­ periori, oameni de ştiinţă, artă spre patrie pe bordul unei nn lui Naţional dc Eliberare din de sud si nu va putea abate că tratamentul inuman ce i-a
ral al uzinei, de ing. Radu Ro­ şi cultură, reprezentanţi ai ve, după vizita făcută in Re Vietnamul de sud în care slr.l forţele armate şi eroicul po­ fost aplicat l-a determinat sâ
mul. vicepreşedinte al Sfatu­ cultelor, ziarişti români şi publica Arabă Unită La ple­ condamnate recentele bombar­ por a) R. D. Vietnam de !a declare greva foamei. El a res­
lui popular al regiunii Braşov. străini. care. el a fost condus de pre damente ale aviaţiei america­ lupta împotriva agresiunii a­ pins acuzaţiile ce I se adus
După ce a făcut o scurta Au participat persoanele o­ m şedinţele R.A.U., Carnal Abdeî ne asupra Hanoiului şi altor mericane. pentru salvarea na­ potrivit cărora el ar fi fost
prezentare a acestui impor­ ficiale care îl însoţesc pe mi­ Nasscr, şl de alte persoane o localităţi de pe teutonul R D ţională La rîndul său. Frontul „instructorul" unor detaşamen­
tant obiectiv industrial din re­ nistrul iranian, şefi ai misiu­ I ficialc. Vietnam. Este vorba, sublinia­ Naţional de Eliberare din Viet­ te de partizani. Amintind în
giune. ale cărui produse sînt nilor diplomatice acreditaţi la ză declaraţia, de o nouă esca­ namul de sud işî exprimă ho- ce împrejurări a luat primei*
exportate şi în Iran. directo­ Bucureşti şi alţi membri ai ladare a războiului, care a:e lărîrea fermă dc a continua contacte cu partizanii, el a
rul uzinei a invitat pe oaspeţi corpului diplomatic drept scop atacarea populaţiei lupta pină la victorie împotri­ spus că s-a întîlnit cu aceştia
să viziteze secţiile de prodiac- j Conferinţa civile şi a obiectivelor de uti­ va trupelor amerreano-saigo- în 1963 în Venezuela, unde a
ţie. In încheierea vizitei, mi­ litate publică. neze. scris un reportaj şi a făcut o
nistrul iranian, apreciind cali­ prezentare pentru un film al
tatea producţiei şi organizarea Ministrul afacerilor extern? j de la Bagdad televiziunii franceze. In mo­
muncii, şi-a exprimat satisfar- al Iranului. Ardeshir Zahedi, mentul arestării sale, Debrar
ţia că a avut posibilitatea să a oferit joi seara un dineu, în ■ HANOI 17 (Agerpres). — rii imediate a distrugerilor, se afla pentru a doua oară în
cunoască acest obiectiv indus­ matei, in onoarea ministrului ( BAGDAD 17 (Agerpres). — După cum anunţă agenţia stingerii rapide a . incendiilor compania partizanilor bolivi­
saloanele Casei Cer.trate a A?
trial din România şi a felici­ Conferinţa de la Bagdad a VNA, aviaţia ameri:anâ şi-a şi executării reparaţiilor celor eni despre care urma să scrie
tat colectivul de muncă a! u- afacerilor externe al Republi­ § miniştrilor finanţelor, econo- intensificat în ultimul timp a­ mai uigenle In aceleaşi zile, un reportaj pentru o revistă
zineî pentru realiz.ările obţi­ cii Socialiste România, Corne I miei şi petrolului din ţările tacurile împotriva sistemelor aviaţia americană a lansat o franceză.
nute. liu Mânescu. ■ arabe îşi desfăşoară în prezent de diguri din R. D Vietnam. mare cantitate de bombe eu
In timpul vizitei ministru! Au luat parte Bujor Almă- lucrările pe grupe de lucru. Astfel, bombardamentele din bile, provocînd numeroase vic­
afacerilor externe al Iranului şan, ministrul minelor. Pompl- « După cum precizează agenţia zilele de I. 3. 9, 11 şi 12 au­ time omeneşti şi însemnate pa­
a fost însotit de Petru Burla- lîu Macovei. preşedintele Co­ ■ MEN, ele exam neaz.ă efectele gust s-au soldat cu avarierea gube materiale Numai în sa­
cu, adjunct ai ministrului a­ mitetului de St3 1 pentru Cui pe care le^ar avea asupi-a tari­ sau distrugerea unui mare nu­ tul Hoi Xa din districtul Gia Greva ziariştilor din
facerilor externe. Pavcl Silard. tură şi Artă. Ştefan Bălan, mi I lor arabe şi asupra diverşilor măr de diguri din provinciile Lam. bombardamentul din 12
ambasadorul României Ia Te­ nistrul învăţămîntului. Mihal ■ parteneri măsurile preconiza­ Ninh Binh, Phu Tho şi din re­ august a cauzat moartea sau Sydney victorioasă
heran. Ştefan Cleja. ambasa­ Bâlânescu, ministrul poştelcr » te pentru lichidarea urmărilor giunile învecinate Hanoiului. rănirea a 20 persoane, în ma­
dor, director în MAE., precum şi telecomunicaţiilor. Ion Cos- ţ conflictului militar din Orien- Avarierea digurilor a necesi­ joritate bâtrînî «i copii si dis­ SYDNEY 17 (Agerpres).
şi de Soltan H. V. Sanandaji, executiv al Sfatului popular I tul Apropiat tat mobilizarea în masă a lo­ trugerea a aproximativ 150 de
ma, preşedintele Comitetului
ambasadorul Iranului Ia Bu­ Şefii delegaţiilor s-au în- calnicilor în vederea localizâ- casc. După ce au obţinut victoria,
cureşti. al oraşului Bucureşti. Pavei ■ trunit înlr-o şedinţă secretă _____________ miercuri a luat sfirşit greva
Silard. ambasadorul României Experţii s-au întrunit miercuri Unul din cele mai atrac­ ziariştilor din Sydney, decla­
la Teheran, reprezentanţi a' I scara şi joi dimineaţa pentru tive puncte turistice ale MAX REIMANN rată cu 16 zile în urmă. Com­
Joi după-amiază, ambasado­ conducerii unor ministere şl i a întocmi un raport în proble .Spanie/ — aşa-numitul „oraş Creştfe m işcarea pentru paniile de presă s-au izbit de.
rul Iranului la Bucureşti, Sol­ Instituţii centrale, oameni de | ma sislării livrărilor de pelrol spaniol" — „Boc San Cape- frontul unit al sindicatelor lu­
tan' H. V. Sanandaji, a oferit ştiinţă şi cultură, funcţionari propusă de Irak, precum şi un lat io" ta Roda de Bata (Tarra- crătorilor din presă, care au
o .recepţie, în saloanele Casei superiori din M A.F raport privind recomandai e i Qona): un asamhlu arhitectu­ a n u larea interdicţiei puse P.C. din sprijinit greva ziariştilor de la
Centrale a Armatei din Capita­ Au participat, persoanele o­ de a se slabili un fond special în ral complex In care sc pot Sydney. Tribunalul de arbi­
lă, cu prilejul vizitei oficiale ficiale care îl însoţesc pe mi­ sprijinul (arilor producătoare identifica toate stilurile ar­ traj a recunoscut greva ca ..le­
pe care o face în tara noastră nistrul afacerilor exlprne nl de petrol, care ar sista total hitectonice spaniole de la G erm ania aceia pentru care pacea, drep­ mentul vest-german Irebuie să gală şi justă'* şi, în consecinţă,
ministrul afacerilor externe al Iranului şi membri al amba­ livrarea de petro) către unele caraleristicile casei cast Hi­ tatea socială şi umanitatea ofere partidului comunist posl- s-a holârît satisfacerea cereri­
Iranului, Ardeshir Zahedi. sadei Iranului la Bucureşti. (ări ocridentale. Ir şedinţa de ene pină la particularităţile sînt ma1 presus de toate, să bditateâ de a-şi desfăşura liber
miercuri, reprezentantul Ku­ locuinţelor arabo-andaluze. BERLIN 17 (Agerpres). sprijine lupta dreaptă a comu­ lor ziariştilor referitoare la
weitului a propus ca fondul Turi$ti vizillnd „oraşul — Luînd cuvîntul la posturi­ niştilor pentru recunoaşterea aclivilalea in Republica Fede­ îmbunătăţirea salariilor şi
respectiv să fie de IDO m ili­ spaniol" de la Roda de Bara le de radio Şi televiziune din drepturilor legitime ale Parti­ rală a Germaniei. condiţiilor de muncă,
R D. G.. Max Reimann. prim-
Prezenţe oane lire sterline. seeretar a) C. C. al P C. din dului Comunist din Germania
şi pentru legalizarea activită­
Germania, a subliniat amploa­
rea pe care o ia în Germania; ţii sale în Republica Federală
occidentală mişcarea pentru a Germaniei. 0 La 16 august Vasile Pungan, ambasadorul Re­
A ^ tt ; Râul Prebisch optează pentru o anularea interdicţiei impuse publicii Socialiste România în Islanda n avut o
întrevedere cu primul ministru al Republicii Is­
romaneşti partidului comunist cu 11 ani BONN 17 (Agerpres) Cu acest prilej intre ambasadorul român şi pri­
landa doctor Bjarni Hencdiktsson, la Rcykjavik.
în urmă.
Săptămînalul
vest-genuan
| strategie mondială a dezvoltării Germania, a declarat Max Rei­ „Blinkfuhr*', care apare Ia Ham- mul ministru islandcz a avut loc o discuţie cor­
din
Comunist
„Partidul
dială. '
mann, este gata să ducă trata­ burg, a publicat un interviu al
VARŞOVIA 17. — Cores­ După prezentarea filmului tive orieîncl cu reprezentanţi lui Kurl Erlcbach, membru al
pondentul Agerpres, I Dumi- delegaţia de cineaşti români a i GENEVA 17. — Corespon­ între ţările in curs de dezvol­ aj guvernului Republicii Fe­ Comitetului de inilialivă pen­
traşcu. transmite: In cinstea avut o întîlnîre cu reprezen­ dentul Agerpres H Liman, tare El a apreciat î mod po derale a Germaniei privind tru leqahzarea P C. din Ger­
zilei de 22 August, joi s-a or­ tanţii cinecluburitor canadie­ transmite: A cincea sesiune a zitiv creşterea continuă a vo căile de anulare a interzicerii mania Erlebach menţionează
ganizat o conferinţă de presă, ne şi cu publicul spectator Consiliului pentru Comerţ şi turnului de schimburi romer P. C din Germania". că legalizarea P C din Germa­
in saloanele Ambasadei Repu­ Autorităţile Pavilionului stalu­ Dezvoltare (CNLJCIED),. ale. că­ dale între ţările socialiste şl nia constituie o problemă de o
blicii Socialiste România din lui Quebec la Expo T>7 au ofe- rei lucrări sc desfăşoară ia ţările in curs de dezvoltare, Primul secretar a| C. C. al deosebită importantă pentru în­
Varşovia, In cadrul căreia*'Tî- nt' tih cocteil'‘iii cinstea c?n'«V- i Geneva, a ascultat declaraţia subliniind că el va fiere de P. C din Germania a chemat treaga viată politică din Repu­
beriu Petrescu, ambasadorul aştilor români. La conferinţa secretarului general al Con­ la şase miliarde dolari in 196.’, pe social-democraţi. membrii blica Federală a Germaniei El
României în Polonia, a vorbit de presă care a urmat, regizo­ siliului CNUCEI), Râul Pre­ la zece miliarde în 1970. sindicatelor, precum şi pe toţi consideră că guvernul şi parla­
despre importanţa zilei de 23 rul Andrei Blaier. realizatorul bisch, caic a lansat un ape! In dimineaţa zilei de joi, se­
August pentru poporul român filmului „Dimineţile unui bă­ „pentru o strategie mondială siunea a ales o Comisie care
şi despre realizările obţinute iat cuminte", a vorbit despre a dezvoltării". Vorbitorul a a- va analiza rapoartele celor pa­
de ţara noastră pe plan intern, progresele cinematografiei ro­ râlat că structurile instituţio­ tru comitete ale Consiliului, N igeria
cit şi în domeniu) politicii ex­ mâneşti. nale şi economice ale ţârilor avind pe prirr. plan preocupa­
terne. în curs de dezvoltare, adesea rea pentru pregătirea lucrări­
Au participat reprezentanţi arhaice, agravează problemele lor conferinţei de la New
ai presei poloneze, ataşaţi de NEW YORK 17 (Agerpres) şomajului. Caracterizînd situa­ Delhi. Din această comisie face înfruntări violente Caravanc-bibliotccă străbat teritoriul Poloniei
presă ai ţârilor socialiste acre­ La Maryland — E.U.A. s-a ţia ţărilor în curs de dezvol­ parle şi ţara noastră, repre- — această nouă practică bucurîndu-se de mult
ditaţi la Varşovia. deschis. în prezenţa a peste tare drept „catastrofală", Râul zenlală printr-o delegaţie con­ succes In rîndurile populaţiei.
O delegaţie a Sfatului popu­ 2.000 de reprezentanţi ai api­ Prebisch a preconizat accesul dusă de Titus Crislureanu. <n- pe fronturile de luptă Caravana-bibliotecă intr-unu| din satele regi­
lar al Capitalei a sosit la 17 cultorilor de pe toate conti­ produselor acestor ţâri pe pia­ cepreşedinte al Camerei de Runii Olsztyn.
august la Varşovia pentru a nentele al 21-lea Congres in­ ţa ţârilor dezvoltate şi extin­
lua parte (a manifestările pri­ ternaţional al Apimondiei. derea schimburilor comerciale Comerţ. LAGOS 17 (Agerpres). — xitoare la ofensiva trupelor fe­ • In capitala Statelor Unite a sosit înlr-o vizită oficială de
lejuite de „Zilele culturii ro­ Congresul a fost deschis de Pe fronturile din Nigeria derale spre Benin, capitala pro­ trei zile preşedintele Coastei de Fildeş. Felix Ilouphouet-
mâneşti" (care se vor desfă­ prof. ing. V. Harnaj — Româ­ continuă să aibă loc înfrun­ vinciei de centru-vest. ocupată Boigny Cu prilejul vizitei sale in Statele Unite, Boigny va
şura între 21 şi 27 august). nia, preşedintele Apimondiei, tări violente între trupele bla- de biafrezi acum o săptăminâ.
care a prezentat activitatea avea la New York o întrevedere cu secretarul general al
In capitala Poloniei se află. j In Comifetul celor 18 state freze. cărora ulterior li s-au a Este anunţată, de asemenea, O.N.U., U Tha.it:
naţională a asociaţiilor de api- ■
de asemenea, un colectiv al desfăşurată de Federaţia inter­ lăturat militari din provincia ofensiva trupelor federale pe
ansamblului „Parîniţa". care de centru-vest, pe de o parte, trei fronturi împolrîva Biafrei,
In referatele prezentate si j pentru dezarm are
va prezenta şapte spectacole, culturâ. şi trupele federale nigeriene, respectiv la Nsulcka. în zona • La 16 august, la Sofia a fost semnat protocolul rclcrilor
spectacolul din 27 august ur- pe de altă parte. Agenţia Fran­ oraşului Ogoja. şi la sud, în la prima sesiune a Comitetului mixt bulgaro-iranian dc cola­
mînd să fie transmis Ia tele­ discuţiile care au avut loc, nu­ ce Presse. citind postul de ra­ legiunea oraşului Bonny. In­ borare economică şi telmico-şliinliiică. Documentul prevede
viziune. meroşi delegaţi au subliniat GENEVA 17. Corespondentul arătat că tratatul de neproli- dio Lagos, anunţă că lupte tr-un material de sinteză asu­ o serie de măsuri pentru sporirea schimburilor de mărfuri
succesele congresului prece­ Agerpres H. Liman, transmite: ferare a armelor nucleare nu deosebit de violente, care au pra situaţiei de pe fronturile intre cele două ţâri şi dezvoltarea colaborării economice in
dent. organizat în anul 1965 In şedinţa de joi dimineaţă a trebuie considerat ca un scop durat peste 12 ore, au avut loo nigeriene corespondentul agen­ domeniul industriei, agriculturii şi electrificării.
SOFIA 17. — Coresponden­ la Bucureşti, şi au relevat re­ Conferinţei celor 1/1 state pen­ în sine, ci ca un pas spre de­ în apropierea localităţii Ore, ţiei France Presse relevă că
tul Agerpres, Glv leva. trans­ zultatele obţinute de România tru dezarmare, şefa delegaţiei zarmarea generală şi totală, in Interiorul provinciei de vest. în decursul celor şase sâptâ­ • La cererea guvernatorului stalului New Jerscy. coman­
mite: In cadrul Festivalului de în domeniul Apiculturii, apor­ suedeze a abordat unele pro­ obiectiv esenţial care îşi păs­ La Lagos s-a anunţat că ofen­ mîni de la declanşarea lupte­ damentul armatei terestre a S.U./Y a autorizat sporirea cu 700
folclor de la Burgas, în seara tul adus Ia activitatea Api- bleme privind exploziile nu­ trează actualitatea De aseme­ siva biafrezilor. declanşată de lor, in ciuda comunicatelor de persoane a electivelor gărzii naţionale a acestui stat. No­
zilei de 16 august, pe scena cleare subterane. La rîndul nea, tratatul trebuie să stabi­ pe teritoriul provinciei de cen- guvernului federal. în care se ile recrutări se vor face în exclusivitate din rîndul populaţiei
leatrului de vară din locali­ mondîei. său, delegatul etiopian a insis­ lească un echilibru just al o­ tru-vest, a fost respinsă de anunţa înaintarea trupelor sa­ de culoare.
tate. a evoluat crupul folcloric Lucrările congresului conti­ tat asupra necesităţii interzi­ bligaţiilor între ţările nucle­ trupele federale. Luptele de la le spre capitala Biafrei, for­
al Ansamblului de cîntece şi nuă. cerii armelor nucleare El a are şi cele nenucleare. Ore sînt calificate de cores­ ţele biafreze nu le-au permis • Potrivit postului de radio Paiet Lao. forţele patriotice
dansuri al U.T.C., sub condu­ pondenţii de pic^sâ drept cele înaintarea, ele menţinîndu-se Iaoţiene din provinciile Laosul de sus şi San Neua nu scos
cerea dirijorului Florian Eco- mai puternice de la declanşa­ la aceeaşi distanţă de 30-40 km din luptă, la 29 şi 30 iulie, circa 40 militari inamici, au dis­
nomu şi a maestrului coregraf rea ostilităţilor din Nigeria, cu de Enugu. trus cartierul general al unui batalion inamic şi au lăcut i­
In legătură cu tensiunea ce
ansamblului românesc, care o O BOMBĂ CU EFECT INTIRZIAT şase sâptâmîni în urmă. (Lo­ se semnalase în cursul zilei nutilizabile rîleva piese de artilerie.
teodor Vasilescu
Programul
calitatea Ore( este
un punct
cuprins cîntece şi dansuri din important pe drumul.- ce .duce de miercuri la Ibadan, capita­ • Cheltuielile americane în devize străine pentru războ­
diferite regiuni ale ţârii, s-a NEW YORK 17 (Agerpres) Deşi ţoale chepengurile na­ sal bombe în zona unde se cre­ de la Benin spre Lagos şi spre la provinciei de vest a Nige­ iul din Vietnam vor depăşi anul acesta suma de un miliard
bucurat de mult succes — In cadrul programului de vei au fost deschise, ea a con­ de că s-ar fi scufundat aceasta Ibadan — N.R.) riei. corespondenţi» de presă de dolari, a declarat ministrul finanţelor al S.U.A., llenry
perfecţionare a mijloacelor de tinuat să se menţină mult timp pentru a determina explozia Din surse oficiale de la La­ anunţă că în cadrul reuniunii Fowlcr.
detectare a exploziilor nuclea­ la suprafaţă şi a dispărut in­ ei. Pină în prezent, toate încer­ gos, agenţia France Presse extraordinare a liderilor pro­
la Ibadan
vinciei. convocată
O telegramă sosită din Ca­ re subterane, autorităţile ame­ tr-o perdea groasă de ceaţă cările au- fost zadarnice. transmite că aviaţia federală de Awolowo. vicepreşedintele • Cu prilejul sărbătorii naţionale a Republicii Gabon —
Slewenson'V
Nava „Robert
nada anunţă că tn cadrul ce­ ricane au hotărit să scufunde Autorităţile marinei americane care s-a transformat intr-o bom­ nigerianâ a bombardat din Consiliului Executiv federal, a cea de-a 7 aniversare a proclamării independenţei (17 august)
nou Enugu, capitala Biafroi.
lui de-a! VIH-Iea „Festival in­ în zona insulelor Aleuline nava au aşteptat să se producă ex­ bă cu elect întirziat. continuă şi a incendiat centrala electri­ fost hotârîtâ „respingerea ori­ — miercuri seara vicepreşedintele Albcrl Bongo a rostit un
plozia, dar aceasta nu a surve­
ternaţional al filmului de la de transport „Robert Stcwen- să zacă undeva pe fundul mă­ cărei invazii a biafrezilor". A discurs radiodifuzat. în care a subliniat necesitatea dezvoltă­
MontreaP a fost prezentat în son" cu 2.000 tone de explozi­ nit Atunci s-a emis ipoteza că rii in regiunea Insulelor Aleu­ că de pe rîu) Oji, una din cele fost adresat un apel către rii industriei forestiere, pretucrării lemnului, industriei ex­
detonatorul n-a acţionai, inlru-
mai importante centrale din
sala mare a cinematografului bil la bord Conform planului, line, iar toate celelalte nave o- populaţie, cerîndu-i „sâ se pie- tractive. a extracţiei de petrol şi dezvoltării agriculturii. In
Expoziţiei universale 1067 dp ajunsă pe fundul mării, la mare cît nava s-a scufundai intr-o colcsc zona periculoasă pentru provincia orientală nigerianâ. găleascâ pentru apâraiea pro­ anul 1966. producţia globală a ţării a fost dc 46 600.000.000
la Montreal, filmul românesc adîncjme, nava trebuia să ex­ zonă unde adîncimea era prea a sc pune la adăpost de o e- Postul de radio Logos con­ vinciei, pentru unitatea Nige­ franci africani.
..Dimineţile unui băiat cu­ plodeze cu ajutorul unui deto­ mică Avioanele americane ca­ venluală explozie. tinuă sâ transmită ştiri refe- riei".
re caută nava dispărută au lan-
minte". nator cu acţiune întîrzială 0 Lordul Shackleton. ministru fără portofoliu în guvernul
laburist, a sosit joi dimineaţa la Geneva, penfru a avea în­
trevederi cu membrii misiunii O N.U. pentru Adcn. La sosi­
re, ministrul britanic a declarat că „misiunea O.N.U. pentru
han, pe alunei In vigoate tn mare dccll Piaţa St. Petru din de cel frutlp 10.000 de locuitori, au losl părăsite, după cit se Aden poate avea un rol foarte util în discutarea diferitelor
pate, In numai efteva săplămini
probabil din casfa aristocrată a
Roma, esle pavată şi înconjura-,
TICAL - UN IM- Europa. Nu ştiau. Insă. sd /o/o- fă de altare bogat împodobite Xlemlal. Aceştia erau aprovi­ sau luni". puncte de vedere'*.
sească mala, cu ţoale că o cu­
zionaţi ide -ţărani, cate veneau
Oamenii de şliinfă au lăcut
si coloane cu basoreliefuri si de
noşteau ca Jucărie. Ei transpor­
0 Sharifuddin Pirzada. ministrul de externe al Pakista­
tau încărcăturile pe nişte sănii, grupuri grandioase de cile dot, aici de departe, străbâttnd po­ lot lelul de presupuneri cu pri­ nului şi-a încheiat miercuri vizita Ia Bagtfad şi a plecat spre
pe cate le împingeau cu Itun- trei si cinci „zqitie-nori", con­ teci greu .accesibile să-şi aducă vire la eventualele cauze ale a- Beirut.
„zeciuiâla.'Este ciudat că „o-
strucţii din blocuri de piatrO.de
ccstei decăderi care a avut. pa-
PERHJ MILENAR Ica. 3. Arhitecta elaborau planuri var.. Acestea au fost realizate raşul templelor", deşi . avea o re-se. loc In sec. X : epidemii 0 Vulcanul Taal d*n Fiiipine a început să crupă din nou
re/ea de dramuri pavale. nu era
sau loam de care să H cuprins
pe vremea.clnd In Europa cen­
Si schilc dc piramide şi palale
legat prin nici o şosea de . lu­
Intr-un stil geometric perfect, trală arhilec/ul lui Caro! cel mea exlerioară. întreaga populaţie ; răscoale ca­ miercuri, aruneînd mari canităţi de cenuşă şi lavă incan­
descentă Autorităţile au luat măsuri dc securitate, evacuind
re să Ji duş la lichidarea elitei;
Mare abia începuse să utilizeze
(Urmare din pag 1) asemenea cultură. Arheologii muncilor ii executau construcţii piatra ca material de construc­ Peptru oamenii dc ştiinţă râ- ca/amrtăfl ale naturii sau lupte imediat populaţia din zona ameninţată.
înalte de 70 m. Ei nu ştiau insă
au constatat că strălucita cul­ că bolţile şi arcadele, utilizate ţie. mine o enigmă ncdezleqată ca­ istovii oare pentru putere In rln-
0 Un grav accident s-a produs in localitatea Guijuelo din
vernui guatemalez Intenţionea­ tură a populai iei mnya s-a dez­ de aproape un mileniu tn Euro­ In piaţa de la poalele „Tem­ re i-a preocupat de cind au în­ durile castei dominante. Penlru provincia spaniolă Salamanca O clădire cu trei etaje a lost
ză să restaureze monumentele voltai spontan, fără să lie a- pa. etau cu mull mal rezistente. plului marelui Jaguar" şi „Tem­ cepui să studieze viata indieni­ nici una din aceste cauze pro­ distrusă in urma unei violente explozii, care s-a produs la o
descoperite de arheologi si să ptoapc de loc inlluenlală si sti­ plului măştilor" se presupune lor Maya, faptul că strălucirea babile nu s-au găsii Insă dovezi conductă de gaze de la subsol. 13 persoane şl-au pierdut via­
le ferească de deteriorare. mulată dc alte culturi — proces Tcmplele-pitamidc de la Tical că o mulfime de credincioşi a ­ culturii iot a apus brusc, parcă concludente. In ce priveşte des­ ţa, iar alte 53 au fost grav rănile.
Ticat. „oraşul tem p leloreste lată egal In lumea occidentală. sini atil de impozante şi au lar­ sistau zilnic la ceremoniile re­ Intr-o singură zi. De obicei, cul­ cifrarea hieroglifelor indienilor
una din cele mal inleicsantc si Si mai interesante sini dalele me atit de perlecle, Incit atunci ligioase turile din Occident sau Orient Maya. care ar elucida, probabil, 0 Potrivii relatărilor presei britanice, in anul 1966 au lost
enigmatice descoperiri arheolo­ cu nr ivire la nivelul acestei ci­ cind arheologii au cartografici Pe dalele podelelor din tem­ decâdeau treptat, adeseori In această problemă, ea se allă a ­ înregistrate în Anglia 296.009 accidente de muncă, în urma
pentru prima dată aceste con­
gice din lume. vilizaţii : strucţii minunate, le-au dat de­ plele mârcle. arheologii au decurs de mult! anL bia la începui. Pentru prima cărora şi-au pierdut viaţa 701 muncitori. Acesta este cel mai
Există diterile teorii despic o­ 1. Savanţii maya inventaseră descoperii resturi de cădelniţe „AiH puterea sfăplnltoriior, dată. In 1960. In U.R.S.S., s-a mare număr de accidente în producţie semnalate In Anglia
riginea şl Istoria statului Indie­ litere sl cifre. El au început să numirea unor monumente anti­ pentru fămtie. Rugăciunile pen­ cil şl cea religioasă a dinasti­ încercai cu succes descifrarea fn anii postbelici.
nilor maya care a prospera/ folosească mult înaintea colegi­ ce europene. Astfel, cele patru tru fertilitate. Insolite mai tlr- ilor clericale — remarcă oame­ acestor hierogli/e, cu ajutorul
Intre secolele III st X e.n. si o lor lor din lumea veche cilta piramide uriaşe şi aproape o zlu de fetite umane, erau adre­ nii de şlilntă americani cate au aparatelor electronice de cal­ 0 Apele fluviului Gange s-au revărsat. în iţrma ploilor
apus apoi pentru totdeauna. zero. în schimb, nu ştiau să cln- duzină de temple mai mici care sate unei zcilăll masculine în­ studiat Ticalul — s-au prăbuşii cul. Abia acum. la Jumătatea musonice, inundînd sule de snte din sfatul indian Bihar. Pes­
Este inexplicabil cum 1n cen­ lăteascâ o eanfifafe de porumb alcătuiau In mod evident cen- grozitoare — Zeul ploii şi al pe neaşteptate. Şliinfa şi arta secolului-XX. s-a ivit penlru te 200.000 de persoane au avut dc suferit de pe urma calami­
trul pădurii tropicale, inaccesi­ sau de carne. Irul 'ficatului, ocuptnd peste 17 tunelului. au decăzut, planurile îndrăzne­ arheologi posibilitatea să pă­ tăţilor.
bilă civilizaţiei, care se întinde 2. Preoţii măsurau timpul kmp an fost denumite Acropo­ Arheologii presupun că enig­ ţe de construcţii au rămas ne­ trundă In Tical, capitala indie­
Intre Gollul Mexic si Marea după un sistem calendaristic la nordică". maticul oraş Tical era populai realizate ; palatele şl templele nilor maya.
Caraibilor, a putut sâ apară o mai precis dectl calendarul iu- „Piaţa mare", cu mult mal
RKDACTIA Rl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I rtr. Dl. Patru Grota nr. «5, leTalon 12 7*. 15 85, 23 17. TIPARUU întreprinderea potlliâflc» Hunedoere-I ere. 40.065