Page 63 - Drumul_socialismului_1967_08

^iu/iM oara-bev#.'-

A PROLETARI D/.V TOATE ŢĂRILE. VN IŢl-VA !
IN Q la d m ta te a

PARCHETE fiara zitis m u la i

„CONTRIBU­ conştiinţa omului. In Jurul lui gravitează întreaga lume de
Există un sentiment al datoriei, puternic înrădăcinat In
simţăminte şi g/nduri. Există înainte de loole datoria sltnlă
a muncii — condiţie esenţială a existentei, a bucuriei şi te-
ricini, a demnităţii şi Inimuselil umane, datoria de a con­
ŢIA" MECA­ tribui cu toate capacităţile, aptitudinile, latentul şi eforturile
la construirea noii societăţi. Omul care se vrea a il la înăl­
ţimea vremii e pătruns In fiece moment de acest puternic
şi curat sentiment.
NISMELOR şi potenţează sutletul omului, antipodul acestuia ■ lincezea-
Există Insă alăiuii de sentimentul datoriei, care activează
la. lenevia, parazitismul. Cei contaminaţi de o ostiei de pla­
gă deiesld munca, activitatea. Lor Ic e străină 2balerea. în­
ESTE i PAGINI - 25 BANI cordarea. tensiunea, Zebra căutării, bucuria muncii. „De ce
să-li baţi capul, clnd poli trăi şi lără să munceşti, să te zbaţi
SIMBATA 19 AUGUST 1967
toată ziua“ — sini cuvintele unui ins căzut fn această mo­
cirlă. Bolnavă psihologie I
SCĂZUTĂ lorturi. Un caz tipic pentru o astlel de mentalitate este cel
Aşa gîndese loti cei ce lug de muncă, de greutăţi, de e-
m § Convorbiri intre tovarăşii al lui V.S. din Hunedoara. Mi l-a relatat zilele trecute o
rudă de a lui. Dar cine e acest V. S ? E un ins la peste Ai
Finele primelor 7 Iun! a de ani. căsătorii, cu copii. Am tăcut aceste cileva precizări
găsit Direcţia regionali de pentru ca cititorul să-şi dea seama de adevărata lui lizio-
exploatare, transporturi şi in­ , nomie morală, dc modul de viată pe care-l duce. de răul
dustrializare a lemnului Hu­ social pe care-l prezintă, de vicisitudinile, durerea pe care
nedoara cu sarcinile de plan . Nicolae Ceauşescu le pricinuieştc semenilor săi. tovarăşilor de viată.
îndeplinite, la producţia glo­
bală in proporţie de 102,3 la O mare perioadă de timp acest individ n-a lucrat nicăieri.
sută, iar la marfă vîndutâ Trăia din afaceri, pungăşii, escrocherii. înşela oameni prin
şi încasată 102.31 la sută, minciuni, poveşti Iragico-sentimentale. luindu-le ban!. Si nu
toate întreprinderile fores­ şi Luigi sume mici, ci de la circa 5.000 lei in sus. Promitea lemeilot
tiere avînd depăşita pro­ f,.pe acestea le poli duce mai uşor" — zice el), că le ia in
ducţia globală. La prima căsătorie, că le aranjează dosare de pensii şi clic altele. In
vedere s-ar părea că în acest tel a escrocai mai multe femei din Cluj. luindu-le
parchetele forestiere lucrul La invitaţia tovarăşului turor forţelor iubitoare de meniile de activitate dintre 31.000 lei. După acest Intermezzo a părăsit Clujul pierind la
se desfăşoară în bune con- Nicolae Ceauşescu. secretar ge­ pace: statele europene, pe baza în­ Deva. Aicj a reuşit să păcălească pe alţii, Imprumullnd sume
mari de bani. Tuturor celor de la care lua bani le promitea
di|iuni. Nu contestă nimeni neral al Comitetului Centrat Cele două partide condamnă crederii şi a avantajului reci­ înapoierea lor prin vfnzarea unşi case.
rezultatele globale înregis­ a! Partidului Comunist Ro­ cu hotârîre războiul agresiv proc, respectării independenţei
trate, faptul că s-au reali­ mân, tovarăşul Luigi Longo, purtat de S.U A. împotriva po­ şl suveranităţii naţionale. Am spus că individul are familie, copil. Cum şi-a făcut e!
zat în plus 1.(500 m c. che­ secretar general a! Partidului,. porului vietnamez, îşi reafir­ Abordarea raţională şi efi­ datoria de sot şf de tată ? Auzind cete relatate (i se întu­
necă ochii, mintea. Sofia se alia la spital, aştepllnd din ceas
restea. 3.100 m p. binale, 300 Comunist Italian, împreună cu mă solidaritatea deplină cu cientă a problemei securităţii 4 In ceas sâ nască. Avea acum nevoie mai mult ca oricind de
rn.c. lăzi, 400 mc. stîlpi solia, a fâout în zilele de 16 şi Republica Democrată Vietnam europene presupune să se por­ ajutor, de afecţiune şi sprijin moral. In locul acestora. sofJl
pentru telecomunicaţii şi 17 august ac. o vizită pe li­ şi Frontul Naţional de Elibe­ nească de Ia recunoaşterea rea­ a jeluit casa. a vtndut toate lucrurile pentru a bea, a-şi tace
1 100 nvc, buşteni de răşi- toral. rare din Vietnamul de sud- lităţilor istorice rezultate după de cap „După ce a ieşit din spital, sofia nu avea un petec
cel de-al doilea război mon­
Ele cer să se pună capăt ime­
noase. Nu pot fi trecu-te însă In timpul vi'itei, tovarăşul diat şi necondiţionat bombar­ dial, a existenţei celor două de plnză pe ce să putui copilul — povestea plin de indigna­
cu vederea nici restantele Nicolae Ceauşescu a avut con­ damentelor S.U.A. asupra Re­ re interlocutorul. îi fura pînă şi putinii bani pe cate-i mal
mari la unele sortimente. vorbiri cu tovarăşul Luigi publicii Democrate Vietnam, state germane — R.D.G. şi avea. lăslnd-o lără nici un ajutor. De aproape 4 ani copilul
Longo
Faptul că în perioada amin­ R.F.G.,,a inviolabilităţii fron­ se află la mine. In acest timp o singură ciocolată i-a dat1'.
tierelor- statornicite în Europa
tită nu s-au realizat 24.000 La convorbiri au participat să se curme agresiunea; po­ după război şi necesită, totoda­
porul vietnamez să fie tăsat
rn.c buşteni de fag. 2.000 din partea Partidului Comu­ să-şi hotărască singur soarta, tă, vigilenţă faţă de manevre­ Neovind încotro, pe semne că obraz.u) lui mai semăna
Emil
nist Romăn tovarăşii :
mc. lemn de mină. 2.700 Bodnaraş, membru al Comite­ fără amestec dinafară. le cercurilor reacţionare. ca încă a om. s-a angajat la, o întreprindere. Dar. ţi-al găsit
rn.c. lemn pentru celuloză, tului Executiv, al Prezidiului In legătură cu evenimentele acelea întreprinse în Grecia in să-şi vadă el.de treabă. Boala, parazitismului, i-a dat din nou
4.000 rn.c. lemn de fag pen­ Permanent al C C. al P.C R.. din Orientul Apropiat, cele urma loviturii de sfat. tlrcoate. A lucrat vreo două Juni.apoi a plecat^ umbllnd pe
tru construcţii rurale, arată două partide consideră că sin­ Iq difer Hi medici să-i dea dovezi,de boală. Nu şlii niciodată
că activitatea unor între­ Maxim Berghianu, membru ai gura cale raţională pentru re­ Rel.evînd rolul important pe unde se ,ollă Azi e in Hunedoara, mline In Deya, poimline
Comitetului Executiv al C.C.
prinderi forestiere cum sînt al P.C R , Mihai Dalea, secre­ zolvarea conflictului din a­ care .partidele comuniste şl In Cluj. Bucureşti Timişoara. ■ Afacerile ieftine, murdare,
cele de la Haţeg, Petroşani, tar al C C. al P.C.R. ceastă parte a lumii este re­ muncitoreşti.îl au în viaţa in­ escrocheriile, şantajele şi înşelăciunile tl mină In toate păr­
Orăştie a fost stînjenilă de Din partea Partidului Co­ tragerea imediată a trupelor ternaţională contemporană. ;ce- ţile. il bal-ca pe o frunză putredă. .
carenţe ce se reflectă şi în munist rtalian a participat to­ izraeliene din teritoriile ocu­ le două păi ti-au subliniat ne­ Am încercat să redăm cil mai succint acest caz tipic, pen­
eficienţa lor economică. varăşul Pio La Tone. membru pate. condiţie necesară pentru cesitatea stringentă cL- a întări tru a explica In lapte răul social pe care-l .prezintă cei ce
Câutind „izvoarele” care al Direcţiunii CC. al P.C. Ita­ soluţionarea paşnică a proble­ şoiidaritaţea şi unitatea între­ trăiesc pe buzunarul şi spatele altora, care se tnlrupld lără
au generat aceste nereali- lian. melor- care fac obiectul dis­ gii ■ mişcări- comuniste şi mun­ ruşine din munca şi sudoarea aflora, Galeria acestor spe­
zări se ajunge în mod ine­ Constatînd intensificarea ac­ putelor, cu respectarea drep­ ci toceşti internaţionale, acţio- cimene c Insă mai mare. Fac parte din'ea şl tineri care la
vitabil la modul în care au ţiunilor agresive ale cercuri­ turilor naţionale ale tuturor uind de acord cu toate .parii-, vlrsja clnd alţii de seama lor fhvntn. se instruiesc, mun­
fost realizaţi indicatorii lor imperialiste, îndeosebi a!e ţârilor interesate. dele. frăţeşti pentru -a depăşi cesc/ inlăpluiese acte de eroism, nu lac nimic, se tin de
planului tehnic. Nu este cî- imperialismului american, care Cele două partide consideră toate, greutăţile existente. . , chiolhanuri,, ba! străzile, fin umbră pămlntuluj? Nu o dată
tuşî de puţin întîmplător încalcă independenţa şi suve­ că asigurarea păcii şi securi­ . Reprezentanţii celor-, două mi-a lost dat sd a id că tineri zdraveni,1 sănătoşi trăiesc pe
faptul că şi în acest an În­ ranitatea altoi- ţâri şi încura­ tăţii în Europa corespunde in­ partide au relevat cu satisfac­ spinarea părinţilor, oameni bălrlnl, slăbiti care lac fată cu
treprinderea forestieră O- jează forţele reacţionare de tereselor fundamentale ale po­ ţie relaţiile frăţeşti existente greu muncii Aceştia n-au nici cea mai subţire brumă de
răştie se află în urma ce­ pretutindeni, cele două partide poarelor europene, ale forţelor între Partidul Comunist- Ro­ bun simt, de respect pentru ccl care l-a crescut. Stau şi aş-
lorlalte unităţi din regiune. Ultima operaţiune. Şeful garajului de Ia Autobaza din au subliniat că pentru zădăr­ revoluţionare şi democratice mân şi Partidul Comunist Ita­ teaplă sâ le aducă al(ii de toate. La vlrsta febrilităţii, a
Procentul de 100,1 la sută Brad, Octavian (Jalea, inmînează şoferului Gheorghe Me- nicirea acestor acţiuni, pentru de pretutindeni, contribuie la lian şi au câ2ut de acord să marilor Imbolduri şi căutări, ei par nişte liinle hăt rine, plic­
realizat la producţia globa­ cea foaia de pareu-rs $î. drum bun I ■ crearea unui climat de pace normalizarea vieţii internaţio­ extindă pe maî departe aces­ tisite, blazate.
lă este de fapt consecinţa şi înţelegere între popoare se nale. Un rol deosebit de im­ te relaţii. în interesul ambelor Fără indoială. societatea nu poate tolera astlel de apucă­
nerealizâi ir productivităţii impune întărirea unităţii miş­ portant în înfăptuirea securi­ popoare, al cauzei - generale a turi. mentalilâti străine modulul de viată socialist. Nu pu­
muncii decît în proporţie cării muncitoreşti, a întregu­ tăţii europene îl are îmbună­ păcii şi socialismului. tem ti de acotd ca la 20 de ani sâ mai fie hrănit cineva cu
de 94.2 la sută. Este singu­ lui front antiimperialist, a tu­ tăţirea relaţiilor- în toate do- . Convorbirile s-au desfăşurat biberonul. Avufia. colectivă, socială nu e o flnllnă la care
înli-o atmosferă caldă, tovără­
ra întreprindere forestieră vine toată lumea cu găleata. Pentru a.-li umple qăleala tre­
care nu şî-a realizat acest in întînipinarea zilei de 23 August şească. caracteristică pentru buie sd Ii săpal şi 'lp la adincirera llntlnil,. să li pus o pia­
indicator. Situaţia nu sur­ relaţiile frăţeşti existente între tră la zidirea el.
prinde deoarece nu s-au Tovarăşul Nicolae Ceauşescu cele două partide. GH. JUKCA
realizat nici indicii planifi­ ■ (Agerpres)
caţi de utilizare a meca­ ,gustin Popa.'Avu-el Stăncu’les-
nismelor. Fa poate fi înlîl- Minereu •* i 'r e-lleu Lupu- şi-loan Seg- a primit pe Ardeshir Zahedi,
nită şi , în celelalte într e­ ueanu.
prinderi forestiere. Aceasta
a făcut ca pe întreaga Di­ peste plan Creşte produc­
recţie planul la mecanis­ ministrul afacerilor externe
me să fie îndeplinit doar
In primele 17 zile ale lunii
în proporţie de 79 la sută august minerii din CerteJ,. au tivitatea muncii
la operaţia de scos-apropi- al Iranului
*t şi 72 Ia sută la încărcat reuşit să extragă în afara sar-
mecanic, ceea. ce a grevat ciniloj- de plan importante can­ Minerii de la E.M. Deva Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tării continue, multilaterale, a
asupra preţului de cost pe tităţi de minereu. şi-au depăşit sarcinile de pro­ secretar general al Comitetu­ cooperării economice şi a re­
primul semestru, cu peste Ca şi la Exploatarea minie­ ducţie în fiecare lună din a­ lui Central al Partidului Co­ laţiilor politice,’ culturale şi
2.onn 000 lei. ră Deva, depăşirea de plan cest an. In felul acesta, pînă munist Român, a primit vineri telmico-ştiinţifioe dintre RomA-
Se naşte do la sine între­ a fost obţinută pe seama ier i, ei avi reuşit să extragă în la amiază, la Eforie Nord, pe nia şi Iran.
barea de ce da"’! pentru a­ creşterii productivităţii mun- afara prevederilor însem­ Ardeshir Zahedi, ministrul a­ Au fost abordate, de aseme­
chiziţionarea utilajelor s-au 'cii, cu 10 la sută. Succese­ nate canlităli de mine­ facerilor ex'terne al Iranului. nea, unele probleme actuale
cheltuit milioane de lei. ele le dobîndite se datoresc extin­ reu. La acest succes mai La întrevedere au participai ale situaţiei internaţionale,
mi realizează economii, ci derii mecanizării lucrărilor, u- pot fi adăugate altele fn pri- Corneliu Mănescu. ministrul subliniindu-se rolul tot maî
pierderi ? Şi aceasta în con­ tilizârii din plin a fondului de . mele şase luni au realizat afacerilor externe, Petru Bur­ important pe care îl pot avea
diţiile în care ^oiT.pensai ea .1.486.00U lei economii la preţul lacii. adjunct al ministrului a- statele mici şi mijlocii în crea­
lipsei foitei fie muncă ce­ timp. executării operaţiilor în de cost, 1.1 CJ2.0DD lei beneficii faceriior externe. Pavel Silard. rea unui climat favorabil pen­
re utilizarea din plin a do­ mod suprapus. peste sarcinile de plan şi au ambasadorul Republicii Socia­ tru asigurarea păcii şî securi­
tării tehnice ? Cele mal bune realizări le-au îmbunătăţit calitatea minereu­ liste România la Teheran. tăţii internaţionale, lichidarea
lu i- cu 1.7 la sută. Au luat parte, de asemenea. focarelor de ră^bo' şi de în­
obţinut minerii clin echipele
(Continuare In pag. a 2-a) De menţionat este că plusul Mohammad Re/.a Amir-Tey- cordare. statornicirea unor re­
conduse de Petru Suciu. Au- de producţie a lost realizat pe mour. subsecretar de stat pen­ laţii de colaborare complexă
seama sporirii productivităţii tru afaceri politice, Soltan H. între toate statele lumii, indi­
muncii cu 6.3 la sută. V. Sanandaji, ambasadorul ferent de orînduirea lor so­
Iranului la Bucureşti. cială.
In timpul convorbirilor au După întrevedere, care s-a
In perioada care a trecut de fost abordate probleme privind desfăşurat într-o atmosferă de
M O B IL U L Ş T A F E T E I la începutul anului şi pînă în relaţiile bilaterale dintre caldă prietenie. tovarăşul
prezent minerii din Teliuc au România şi Iran. exprimîn- Nicolae Ceauşescu, secretar ge­
La compelili* <lc alIciiim Europa- jejlc. $■ ie in jrije jle nu glumă ! extras 25.000 tone minereu de du-se satisfacţia pentru stadiul neral al C.C. al P.C.R., a reţi­
America cvartetul american de |la- t.a interval de tîleva luni. în secţia actual al relaţiilor româno-ira- In lumea micronilor şi măr imilor a serviciului tehnic şi metrologic din C.S. Hunedoa­
teta 4 i 100 m plat a fnji descali­ croi a fabricii se mai califică un fier peste plan şi au depăşit niene, şi manifestîndu-se do­ nut la dejun pe Ardesir Za­ ra, fineţea şi precizia sînt atribute esenţiale ale muncitorilor.
ficat pentru iclmnK ţre jif. dinii a lt­ om Si ştafeta continui. Aja au planul pr oducţiei marlâ cu cir­ hedi. ministrul afacerilor ex­
fel posibilitate echipei frauecte i i devenii muncitoare de nădejde »ir» rinţa comună pentru găsirea In fotogralie: reglorul Alexandru Stâncoane, reglează funcţionarea unei balanţe ana­
ojU fe proba pentru Europa. Faptul Corneli» Coman, deipre rare con­ ca 3 milioane lei. de noi câi în vederea dezvol­ terne al Iranului. litice Foto : V. ONOIU
nu e singular în atleiiim. ducerea lahricii spune ci n-a ajuns
Cunnjr. în;a un fel de jlafelâ din urmi ..anirenoruea*. Ana Duţă.
în rare echipa nu re d-rcalifică ni- Cornelia Drăgan. Msria Medie*
cindată. dimpotrivă, ie califică in Maria Dragii n si multe altele.
ce) mai propriu ien» »l ruvintului Competiţia r are «c desfăşoară Consfătuire pe tema
fi tijtigă. Are Ine înlr-o rumpeli(ie. aici în fabrică are eiteca parheula- părere că se poale economisi
pe rit de ipcrlaeuînajTi pe aiit de r ilili. între rai'e cea mai importau timp şl prin aprovizionarea din
utila Deipre re rMe vorba lâ mi te parc aceea ca ,,atletul" ca­ E X A M E N U L timp cu materiale bazice şl au­ îmbunătăţirii
Ana Moldnvau lurrr.ir.l în l'a- re predă staleta nu re ».prc«te. ci
hrira ,le înrilţnm inle din Alh* lulia îs» continuă .cursa' pini la vîrjte xiliare. Care este părerea
din anul naţionalizării. Şi-a îmusil înaintate alaiuri de cei tineri Şi dumneavoastră ? calităţii produselor
meseria pîn.ă la detalii He ari.ă — nu o data ..atleţii* »‘ir»tnici iei 1n- — Nu contest această rezer­
mm n rararterizrar invarăjii He vingălo/i. Asa se întimplă cu „an-
muncă. trenoarea* Ana Moldovan. vă deşi s-au obţinut unele re­ refractare
De ani dr »île. <lr <lnd r«|e *lă- Fabrica, loml în care »e deifâ zultate bune. Intimpinăm însă
pîn» faii.t'lor n\e«enci. parlicţpă cu jnavâ aceft geo de rompctiţle. e»te greutăţi In aprovizionare din Ieri a avut loc la Combi­
recularit.atr la concursurile orfani- in cur.» dc deivollare. dc niml'vn,
n te d- Direitia. penerală piehîrie- rare I -ie adaugă .pitic" noi de pe lipsă do soatiu pentru depozi­ natul siderurgic din Hune­
înr.ăllâjoirlr ncalru <e| m,a< bun «i care ie va lar.ja pe cale automată tarea materialului refractar. doara o consfătuire pc ţară
r iali,?*i probele de Viirră. culitalr ji ţi <cini*utor.ta(ă n producţie dublă Coltul de platformă rezervat organizată de Ministerul
rrnnonii la fara pc fabrică Tot de de înrriltăminte faţă de anul are«la
a"i ile rile, cnndnrrrra întreprinde­ Ştiţi ec îoieamnă aceasta ?. Printre acestui scop este mult sub ca­ Metalurgiei. Consfătuirea a
rii o mai tnpnnc la o probă care altele înseamnă ..atleţi* noi, mai pacitatea stocurilor de cără­ analizat posihilîtatea de
i-im îio" foarir !>ine cn cea fie jIh- perfecţionaţi cu performante mai midă pe care ar trebui să le îmbunătăţire continuă a ca­
C. ARMF.ANU Cum poate fi redusă durata de reparaţii
f- rii ,V pe ttndinp ; din timp în bune l)c aceea competiţia conti­ avem la oprirea cuptorului.
lim r i »r dă in primire clic « nuă F.ile jlafcla umanului ii u ti­ lităţii produselur refracta­
muncitoare nmiă de a ţârei califi- lului. Din această cauză se produc re precum şi modul de comr
race în competiţia muncii ie înpri* ,.qo)uriM în aprovizionare şi cei portare a acestora în ex­
50—60 de zidari şamotori aş­ ploatare. cu
Au participat cadre
teaptă chiar clte o oră pînă
că destul de slab. Formele ac­
construcţie românească. Este râu însă că unii călători sfi- ia rece a cuptorului Martin ? tuala. de cointeresare materială soseşte cărămida Fenomenul munci de răspundere din
In parcul de transporturi C F.R. sînt introduse tot mai
întreprinderile producătoa­
se repetă şi la aprovizionarea
multe vagoane pentru călâto ri. elegante şi confortabile :le
sini depăşite si nu mal stimu­
părţii de jos a cuptorului.
re dc materiale refractare
timpului de execuţie a repa­
dează bunul gust şi regulile elemenlare de igienă lează muncitorii in scurtarea Analizând temeinic „golu­ şi beneficiari de la C. S
Aşa după cum am anunţat in ceasta vreau sâ vorbesc. Exis­ care se desfăşoară reparaţia. raţiilor. Dată fiind importanţa rile” în aprovizionare am ajuns Hunedoara, C. S. Reşiţa,
ziacul de joî. astăzi puteţi ur­ tă rezerve şi posibilităţi nefo- Procedînd astlel. se înlătură de acestui factor, conducerea sec­ la concluzia că ele pot tl tn C. S. Galaţi, specialişti din
mări în continuare răspunsurile losîle. Punerea lor în valoare la Început orice neînţelegere ţiei, împreună cu serviciul or­ bună măsură evitate dacă se cadrul Ministerului Meta­
date de reprezentanţii secţiei va contribui în mod substan­ şi suspiciune In relaţiile de ganizarea muncii din combinai, va mări spaţiul de depozitare lurgiei, Ministerului Minelor,
cuptoare industriale din C. S. ţial la ciştîgorea unei zile de colaborare dintre secţii şi pro­ trebuie să fixeze alte criterii pe platformă sl se va monta o I.C.E.M. şi D.G.M.R. S-au
Hunedoara la Întrebarea noas­ lucru la fiecare reparaţie si ob­ ducţia de otel n-are decît de dc acordare a premiilor, lutn- bandă rulantă pentru trans- prezentat două referate:
tră de examen. Se cuvine să ţinerea pe această cale" a unei cîştigat. du-se neapărat în considerare nortul cărămizii î" narlea He „Calitatea materialelor re­
Incem de la început o remarcă: producţii suplimentare de circa In pregătirea si organizarea cişliqu! de timp realizat şl va­ jos a cuptoarelor. Sntjcilâni Ho fractare pentru siderurgie*'
participanţii la examen au pri­ 10000 tone otel. reparaţiilor (mai ales ia întoc­ loarea materialelor refractare asemenea conducerii rnmhina- şi „Comportarea produselor
vii cu multă seriozitate şi răs­ Ce cred eu că trebuie făcut ? mirea - graficelor) va trebui sa recuperate la fiecare reparaţie. t ti Iu i să ne pnnă la dispoziţie refractare în exploatare*'.
pundere problema pusă in dez­ Oprirea pentru reparaţii In se aibă în vedere natura lu­ Deşi se discută de multă *mai mutic vagoane acoperite
batere. Dovadă. stau răspunsu­ rece a cuptoarelor trebuie sâ crărilor ce trebuie executate vreme nu este rezolvată rum rare să r.ică na»-ci3 - Hpn'»7l!nf
rile anmmentate. propunenle fie precedată do o mică cons­ şi gradul de uzură al cuptoru­ trebuie nici salarizarea munci- de m a t e r i a l e .. i .r„ Pcşllş
şi sugestiile lor valoroase fătuire. aş spune a tuturor fac­ lui. Evaluarea eît inaî realistă lorilor ce deservesc şi repară — rnnfnarr>\t* M»rl>n. Primul bloc proprie­
nssnnn'î-'d înDeli-Vii noa*;-
Să urmărim primul răspuns torilor cp. concură la buna des- s volumului de lucrări ne ajută mecanismele şî utilajele sec­ | f / ' Ho n y .i'r i'i'i rp* i c • r 111 TQS:TF
DEMNOSIE BENCAU. mais­ făsuraro a lucrărilor de repa­ mult în aprovizionare, folosirea ţiei..Prin natura muncii lor a- PtMBA. de ţa «ree^i secţie, tate personală
tru principal, secţia cuptoarp raţii. In prezenta beneficiaru­ ralională a forţei de muncă şi ccastă catvgorie de salariaţi lu­ no-a «nns :
industriale : , lui, a reprezentanţilor din sec­ mecanismelor aflalp In dotare. crează în aceleaşi condiţii ca şi — Lucrez de anroaoe 70 de La Brad s-a dat în folosin­
zidarii samotori : zgomot, praf.
— întrebarea este binevenită, ţiile cuploare industriale, trans Din păcate, maî sini destule temperatură etc Totuşi, ei sînt ani la această ser'îe. întot­ ţă primul bloc proprietate
întrucît vizează obiectivul nu­ porturi si a direcţiei mecanico- nereguli în acest sens Grafi­ plăti ti după alte criterii Cit deauna am înlimninnt greutătî personală Este vorba de
mărul unu al activităţii noas­ energetică, să lie stabilite a- cele de execuţie se înlocmesr priveşte stimulentele de ordin din nar(e* ofelartlor. pentru Cfl blocul B-6 cu 24 aparta­
tre. De altfel de un timp în­ tributiunile fiecărei părţi. Mă cu mari prori şi nu mai sînt moral sînt tot atît de timide. nu încarcă la timp zoura şi mente, care arc un stil ar­
coace toate forţele si capaci­ gîndesc că odată fixată răs­ mobilizatoare. Cu excepţia evidenţierilor ' în moloz"| rr-/irlt.i( H*n demolarea hitectonic modern şi este
tatea colectivului nostru sînt punderea fiecărui factor, un to­ — Vă rugăm sâ ne spuneţi qrupa sindicală şi a puţinelor motoarelor Un px^moln La amplasat în centrul oraşu­
orientate în direcţia îndeplinirii varăş din partea conducerii cum sînt folosite stimulentele articole ce apar la gazeta de reparaţia cuptorului nr. 8 de lui. in apartamentele ele­
acestui deziderat. Multe pro­ combinatului ar trebui să se morale şl materiale în reduce­ perele, nu prea se face nimic. la O.S.M 7. executată luna a- gante şi confortabile ale a­
— Şi acum sâ ne simţim ca... la noi acasd. bleme şi-au qăsit o rezolvare ocupe cu coordonarea şi ur­ rea timpului de reparaţii 7 — Vă amintim că Io răs­ cestui bloc s-au mutat pri­
Desen de V. MIHAlLESCU rezonabilă. Dar nu despre a- mărirea operativă a modului în — Răspunzînd direct aş s^une punsurile dale oţelaril erau de (Continuare în pag. a 2-a) mii locatari.