Page 65 - Drumul_socialismului_1967_08

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3929 3

I UNA IN
In fiecare an, principala sursă
de venituri băneşti încasate de
cooperativa agricolă din Sebeş
0 constituie contractările -în­ a c o a s o M CONTRACTE,
cheiate cu organizaţiile comer­ le ie iia s m
ciale dc stat. Printre altele,
pentru 1967 adunarea generală
a cooperatorilor a liotărit să stabilite la încasări. Ca un as­ ciile şi categoriile înainte do pot fi valorificate mat din plin ALTA IN
valorilicăm pe această cale 135 pect pozitiv în această privinţă sfirsitul lunii iulie. Avînd asi­ există si în privinţa creşterii
tone cartoli. 129 tone legume, evidenţiem faptul că fată de gurată baza tehnico-materială, producţiei si a veniturilor din
120 tone struguri, o cantitate de producţia de lapte contractată un accent deosebit s-a pus pe sectorul zootehnic. Mă refer REALITATE
150000 1. lapte, peste 77.000 pe şapte luni, care este de organizarea judicioasă a mun­ îndeosebi la necesitatea înlă­
kg carne, ouă cereale şi olte 85.000 1 am predat în plus la cii la fermele de animale, gos­ turării neajunsurilor ce se mal
produse. In total, din venitu­ l.C.I L. peste 34.000 1. O astfel podărirea furajelor şi cointe­ întîlnesc in legătură cu calita­
rile de pesle 2.200 000 lei pla­ de realizare este o urmare li- resarea materială a îngrijito­ tea furajelor si folosirea aces­ Oficiul raional de achiziţii
nificate a se realiza in acest rească a creşterii producţiei pe rilor în obţinerea de producţii tora In creşterea ponderii pro­ şl contractări de animale
an, peste 80 la sulă se prevede cap de vacă furajată. Pînă Io cît- mai mari. ducţiei de lapte marfă fată de din Orăştie are strlnse rela­
să lie încasate de pe urma va­ jumătatea lunii august s-ou O sursă importantă de ve­ totalul producţiei obţinute. ţii dc colaborare cu coope­
lorificării produselor contrac­ obţinut 5n medie aproape 1 430 1 nituri .din contractări pentru Faptul că an de an s-a pus o rativele agricole. La început
tate cu statul, lată de ce con­ lapte, din care aproape 800 1 unitatea noastră este si legu­ bază tot mal mare pe realiza­ de an, pe baza planurilor de
siliul de conducere al coopera­ reprezintă producţia morfă.. De micultura. In total am stabilit rea de venituri sporite din con­ producţie din unităţi încheiem
tivei agricole a avut In per­ asemenea, s-au livrat 08 ani­ să livrăm 129 tone legume si tractări a permis unităţii să-si contracte privind valorifica­
manentă Sn atenlie urmărirea male tinere si 23 adulte, la o 140 tone cartofi. Pînă la 15 dezvolte averea obştească, care rea animalelor. Pe /porcurs
modului cum se livrează pro­ greutate medie de 207 şi res­ august a c am predat cantilăti însumează aproape 250.000 lei sînt întocmite apoi grafice
dusele la benellclari Periodic, pectiv 401 kg fiecare. Pentru însemnate de varză de vară la suta»rie hectare Si în acest trimestriale, lunare şl deca-
la indicaţia organizaţiei de luna viitoare sînt pregăti le ol te şi ceapă verde pesle prevede­ an, pentru a lărgi posibilităţile dale de preluare, în funcţie
partid s-a analizat îndeplinirea 18 animale tinere care vor fi rile qralicului. Există asigurate de creştere a producţiei agri­ de posibilităţile din llecare
livrărilor luîndu-se măsuri ope­ predate în baza contractelor condiţii ca şi la castraveţi si cole am alocat, în primele sase cooperativă ogricolă. Nu ne
rative şi eficiente pentru înlă­ încheiate cu organizaţiile co­ roşii să depăşim planul. In luni 130.000 lei, la care se mai rezumăm însă numai la otita
turarea neajunsurilor constn- merciale de stat. In ceea ce schimb la fasole verde sîntem adaugă si un însemnat spor de Permanent verificăm baza
\ 1 a le. priveşte carnea de porc, con­ restantierî cu peste 6.000 kg, creştere în greutate a oniraa- materială şl modul cum sînt
desti­
întreţinute animalele
Aclivilalea desfăşurată pe tractul anual s-a realizat în deoarece acest produs nu s-a lelor. Urmărind îndeaproape si nate livrărilor.
linia valorificării producţiei se proporţie de peste 63 )n sută. recoltat la timp si nici îngri­ în viitor folosireo cu randament
resimte pozitiv In situaţia eco- Lo carnea de pasăre planul jirea culturii nu s-a făcut In maxim a mijloacelor si forţe­ Bunăoară, în acest an s-o
nomico-financiarâ a uni lăţii. anual a fost îndeplinit în în­ mod corespunzător. Nici do In lor pe care le avem, în scopul prevăzut preluarea din con­
Astfel la ultima dare de sea­ tregime. existind condiţii de­ cultura căpşunului nu s-o în­ creşterii producţiei vegetale si tractări a 450 capete bovine
mă s-a Înregistrat o depăşire pline pentru ca în scurt timp registrat recolta scontată. Dc animale, vom avea posibilitatea adulte, respectiv 193 tone de
a veniturilor planificate cu 10 să fie realizate si prevederile aceea considerăm că în viitor să livrăm statului cantltâtt tot carne. De aceea, ne-am in­
la sută si o reducere o chel­ slnbilite pentru produsul ouă. este necesar să urmărim mai mai mari de produse, de cali­ La Baza de recepţie din Sebeş se desfăşoară o activitate intensă de preluare a cerea­ format periodic asupra fe­
tuielilor prevăzute in plan cu Cum o fost posibilă înregistra­ îndeaproape sî cu întreaga răs­ tate superioară şt Ieftine, ceea lelor. Zilnic, pe poarta acestei unităţi intră zeci de autocamioane, remorci sau căruţe în­ lului cum sînt hrănite şi care
R la sută. rea rezultatelor amintite? pundere ca sarcinile de livrare ce va contribui la creşterea cărcate ou produse. este starea de întreţinere a
In prima jumătate a anului In primul * rind s-a pus un să fie îndeplinite în mod exem­ veniturilor cooperativei st ale Pînă în ziua de 17 august, din cele 6.100 tone de griu planificate să fie recepţio­ animalelor tarate, prevăzute
de fapt a fi înlocuite cu al­
principala sursă de venituri a accent deosebit pe rcalizorea plar ^nu numai global cl şi pe cooperatorilor. nate în acest an, au fost înmagazinate 5.800 tone. tele. Pînă la 4 august au fost
constituil-o valorificarea pro­ efectivelor de animale plani­ sortimente. HARALD HESMAN Manipularea boabelor se face mecanizat, cu ajutorul celor 8 benzi transportoare preluate 1(4 capete repre-
duselor animaliere. în acest ficate. Ca urmare, numărul de Analizînd posibilităţile de contabil şei şi 8 şnecurî. Două din benzi au o Jungime'dc 60 metri şi permit transportul boabelor zentînd 57,8 tone carne La
sector de activitate depăşind animale planificat pentru acest care dispunem se poate apre­ la cooperativa agricolă pe o distanţă apreciabilă în magazii. Tot aici a fost pus în funcţiune un uscâlor de cerea­ acest capitol contractele au
cu aproape 50.000 lei sarcinile an s-a îndeplinit la toate spe­ cia că rezerve însemnate ce din Sebeş le de mare capacitate. Boabele care au o umiditate de peste 14 la sută sînt trecute ia
uscare. In fiecare oră se deshidratează parţial 8 tone de boabe, ceea ce permite o bună fost realizate în mică pro­
păstrare a cerealelor. ro ta : I. TEREIC porţie pe considerentul că
s-au recondiţionai efectiva
reduse de animale. De aceea,
GLOBAL, DA, DAR nici preluările nu au cuprins
Livrarea neîntirziată şi în totalitate numărul de bo­
FărA a intenţiona să arătăm
de calitate superioara a în­ Importanta si necesitatea spo­ dustria uşoară de o cantitate rîa respectivă abia 199 kg, res­ tuale, reiese că o însemnată vine adulle prevăzute. Tn
însemnată din acest
cantitate — circa 25 tone lînă
produs
tregii canlUăţi de cereale ririi numărului de ovine pre­ mult solicitat. Pe lingă nerea- tul fiind grosieră. In legătură — s-a pierdut ca urmare a nu­ schimb la recepţionarea tine­
cu calitatea, calculele ne do­
păioase contractate a ocu­ P E S O R T IM E N T E ? cum şi a producţiei de lină, lu­ lizarea producţiilor contractate, vedesc că unităţile cooperatiste mărului mare de mortalităţi în­ retului taurin realizările sînt
pat şi ocupă un loc? de sca­ cruri de altfel binecunoscute volumul pierderilor a sporit si din raionul Sebeş puteau ob­ registrate la oi. astfel veni­ ceva mal bune. Din cei 1650
mă în activitatea coopera- de către crescătorii de ani­ ca urmare a faptului că nici ţine numai la lina fină venituri turile cooperativelor fiind di­ vitei au fost preluate 494 ca­
lorilor din numeroase uni­ Cooperativele agricole din raionul nostru au prevăzut să male. vom căuta ca în acest calitatea lînel nu a fost cea mai mari cu peste 100.000 lei minuate cu cel puţin un mi­ pete, reprezenttnd aproape 30
tăţi situate pe taxa oraşului livreze în acest an, O R V.L F. aproape 4.000 tone produse le­ articol să oglindim modul cum dorită. Spre exemplu, la lina fată de cele realizate, dacă li­ lion lei. La aceasta mai tre­ la sulă din cantitatea totală
regional Deva. La centrul gumicole, la care se adaugă alte 450 tone fructe şi pe^te 2.800 unităţile cooperatiste înţeleg semiflnă, f^tă de prevederile vrarea se făcea la calitatea I. buie adăugat că producţia de 437 tone carne.
raional pentru valorificarea tone cartofi. Potrivit graficelor de livrare încheiate cu unită­ să respecte* relaţiile economice contractului nu s-hu livrat a­ iar în raionul Haţeg veniturile scăzută pe cop de oaie şi cali­ In multe cooperative agri­
produselor agricole din De­ ţile cooperatiste, pînă la data de 15 august a c; s-au-/preluat- cu întreprinderea regională proape 33.000 kg. Totodată, se. dublau, tatea slabă a linei se dntorcsc cole dc producţie unde au
va. acţiunea de preluare a jiproapc 25 tone legume mai mult decit s-a stabilit iniţial. D.C.A. Aborriînd această pro­ fotă de anii trecutl, se con­ Urmărind realizarea preve­ condiţiilor necorospunzătoare existat preocupări sporite din
cerealelor este in curs de "Demnă de remarcat este calitatea tot mai bună h produselor de îngrijire şi hrăni re asigu­ partea consiliilor de condu­
desfăşurare. destinate consumului, Este o notă care evidenţiază preocupa­ rate acestei specii de animale. cere pentru creşterea şl în-
Pentru cooperativele agi i- rea sporită a cooperatorilor (aţă de valorificarea superioară a In majoritatea unităţilor, cio­ grăşarea In bune conditiuai
produselor, pentru buna aprovizionare a populaţiei şi mări­ banii ncliind controlaţi îndea­ a tineretului taurin şi rezulta­
rea surselor de venituri băneşti. Apreciem în mod deosebit proape si fiind retribuiţi a r tele obţinute sînt bune. Ast­
strădania cooperatorilor din Mihalţ, care au depăşit ritmu- PIERDERI CE ATiSNÂ plată fixă, nu depun sulicient fel, cooperatorii din Pricaz
r !le stabilite prin gralic, livrîndu-ne peste prevederi mai mult interes pentru a so putea ob­ au valorificat din cei 102 vitei
PROMPTI­ de 20.000 kg legume. ţine producţii cit mai mari de contractau. 67. Menţionăm că
80 la sută din el au fost de
Dacă situaţia livrării legumelor, privită in ansamblu pe ra­
în
lînă. In plus în acest an
ion sc prezintă satisfăcător, există o serie de deficienţe care numeroase cooperative produc­ calitatea L Rezultate asemă­
TUDINE se ascund in spatele realizărilor globale. Ne referim la faptul GREU ÎH BALANŢĂ ţia a fost diminuată si din cau­ nătoare s-au obllnut şi la Bo-
că lată de graficele operative întocmite şi de cerinţele popu­
bîlna. Din 58 de viţei au fost
za întîrzierii tunsului. Ca ur­
laţiei există mari râmînerî în urmă la unele sortimente. mare, la 7drnpli, spre exemplu, deja predaţi 46, din care 40 la
Astfel, nu de mult timp unităţile cooperatiste erau restanţiere unde tunsul s-a făcut abia spre calitatea 1. De asemenea, la
la predare cu peste 16 tone roşii, 2 tone ardei gras, 5 tone sfîrsilul lunii iunie, producţia Turdas şi Orăştie sc stă des­
cole din Băcia, Deva, Bîr- fasole verde şa. Aspecte negative in această privinţă s-au in- de lină n fost diminuată cu tul de bine cu valorificarea
cea Mică şi Crislur. de ci- tîlnit la cooperativele agricole cbn Alba. Drîmbar, Ciugud, blemă, se poate arăta că la stată că au crescut cantităţile derilor contractuale pe raioane, 20—30 la sută. SI la Şoimuş tineretului taurin. Spre deose­
leva zile noţiunea „în curs Sîntimbru. care nu au respectat graficele de livrare. produsul lînă s-au semnalat preluate la calităţile II si Uf, trebuie arătat că nici unul nu s-ar fi obllnut o cantitate de bire, la Reriu din 46 dc vitei
de desfăşurare" nu mai es­ Posibilităţile şi condiţiile existente pentru sporirea câşti­ mari restanţe, ceeo ce desigur al căror preţ este mult infe­ a respectat întocmai planul de lină cu cîteva sute de kg mai I valorificaţi. 33 au fost pre­
te actuală, unilătile amin­ gurilor nu sînt utilizate in mod chibzuit de toate unităţile. că Influenţează negativ asu­ rior. La lina ţigaie, de pilda, livrări. Au existat totuşi co­ mare, rin calitate superioară, I dai! la categoria a H-a Lipsa
tite fiind primele care au Iată cîteva exemple. Deşi sortimentele de rădâcinoase din pra situaţiei economico-finon- 25 le sută din cantitatea pre­ operative agricole cum sînt dacă oile ar fi fost mai bine unei îngrijiri corespunzătoare
terminat predarea cantită­ râriturj au fost mult solicitate de consumatori, dacă recoltă­ cîare a .unităţilor şi veniturilor luată este de calităţile IL$i III, cele din Turdas. Cîmpurl. Ghe­ îngrijite si li sc aplica la timp a tineretului taurin a dus la
ţilor de cereale păioase con­ rile erau organizate judicios se puteau livra in plus circa cooperatorilor. iar la ţurcană la calităţile res­ ţar, Petreşti, Ostrov ş.a care au tratamenful împotriva nici. diminuarea veniturilor coope­
tractate cu stalul. Cum a 50-60 tone produse, ceea ce ar fi dus la creşterea veniturilor pective se încadrează aproape predat fiecare cile 87—289 kg Şirul aspectelor negative ar rativei, prin diferenţa de
fost posibil acest lucru ? cooperativelor cu 50.000-60.000 lei. De asemenea, au existat Minusul fată de cantitatea 30.000 kg. Ce au pierdut uni­ de lînă peste angajamentele putea continua. Considerăm preţ. cu aproape 5,000 lei
Răspunsul la întrebare condiţii pentru ca din cantitatea de aproape 200 tone castra­ de lînă semilină şi grosieră tăţile din această cauză ? Cr- contractuale. Unităţile amintite însă că este important ca to­ Este de neexplicat apoi de
l-am auzit exprimat plastic veţi preluată să fie livrată la export cel puţin 50 la sută. Pe contractată se ridică, pe total teva exemple sînt edificatoa­ au realizat cele mai bune pro­ varăşii cl i n conducerile unită­ ce cooperotivele agricole din
de un cooperator căruia i această cale se puteau încasa in plus aproximativ 30.000 lei. regiune, la peste 46 tone, cele re. Dacă la cooperativa agri­ ducţii. itvrînri fiecare peste 2 ţilor cooperatiste să tragă ma­ I Blandiana, Orăştioara de Sus
s-a încredinţat sarcina să O pierdere de 10 000-15:000 lei s-a înregistrat şi pe seama ne- mai mari rămîneri în urmă, — colă din Burjuc cantitatea Hc kg lînă pe cap de oaie, Nu se ximum de învăţăminte din de­ şi Ocoliş nu au predat pînă
răspundă de valorificarea liviă rii la timp a 80 tone cartofi timpurii. In afară de unele cîte 5.000—13.000 kg înregis- 44R kg lînă grosieră se prelua t poate spune acelaşi lucru des­ ficientele ce s-mi manifestat în la 4 august nici un exemplar
producţiei unitarii. „La noi, deficienţe ce s-au ivit la recoltarea produselor, la cooperati­ trînriu-se la cooperativele a­ nu Ia calitatea a TIT-a ci pre cooperativele agricole din acest an, să ia încă dc pe acum din cei 137 vitei contractaţi
spunea el, predarea produ­ vele agricole din Teiuş. Sîntimbru, Ciugud. Calda şi Alba. po­ gricole din raioanele Alba, la calitatea I. unitatea Lunca, llia. Sălciva. Sătiştea. măsuri pentru ca în anul viitor în total. Nu se poate spune
selor s-a organizat în para­ sibilităţile de creştere a veniturilor au fost diminuate şi din ‘llia, Haţeg, Sebeş si oraşul re­ incasa un venit în plus Orăştioara dc Sus, Sîngătin ş.a. restantele la produsul lînă sâ că aici nu or exista baza ma­
că
gional Hunedoara. Faptul
lel. Cu alte cuvinte, din cauză că nu s-au întreţinut în mod corespunzător toate cut- unităţile cooperatiste nu şi-au de 7.392 de lei. Veniturile care nu predat cantilăti mult fie complet în lai .urate. terială sau nutreţurile nece­
cîmp, concomitent cu sece­ turile, fiind perioade în care gradul de îmburuienare a grădi­ achitat în întregime contrac­ au fost diminuate cu peste prea mici de lina de la fiecare sare., dar spiritul gospodăresc
rişul, grîul a fost transpor­ nilor era destul de ridicat. De altfel, faptul că s-a contractat 10.000 lei $i la cooperativa a­ oaie. NICOLAE M1HUŢ al consiliilor dc . conducere
tat la baza de recepţie”. Es­ o producţie de circa 10-11 tone de pe fiecare hectar cultivat tele a dus la diminuarea veni­ gricolă din Sălciva. unde în Analizînd cauzele care au direclor adjunct lasă dc dorit.
te o acţiune pentru care co­ cu legume denotă că nivelul recoltei nu este pe deplin satis­ turilor cu tiren 2 milioane lei, loc de 650 kg lînă fină con­ determinat nelndephnirea in la întreprinderea regională In legătură cu valorifica­
operatorilor Ii se pot adre­ făcător. Iar pe de altă porte a lipsit In­ tractată s-au predat la eotego- totalitate a obligaţiilor conlrac- DC.A Huncdoara-Deva rea tineretului taurin as face
sa cuvinte de laudă. FARCAŞ LUDOVIC o menţiune. Socotesc bineve­
director al O.K V.L.F. Alba nită acţiunea întreprinsă în
acest an de uniunea coope­
ratistă de a forma tobere de
vară intercooperatlste unde
sînt îngrăşate animalele.
Pe
cooperatiste
Unităţile
>ui
Angajamentele s ă ura fost îndrumate şl ajutate sn-şi această cale se uşurează
mult întreţinerea viţeilor cit
construiască bazine de răcire,
pentru a păstra mai bine lap­ si valorllicarea occstora. Ast­
tele pe timp călduros. Ce folos fel, la Bcriu sînt tngrrtsnli tn
câ nici acolo unde aceste ră- cicluri 300 viţei. Dintre aceş­
fost
tia o serie de 75 au şl
citoare s-au construit, ele nu se
ramina numai in dosare sau există şi esle neprimenită, m m m ţiune trebuie să capele o am­
preluaţi. In viilor această ac­
folosesc, nu există apă în elo
m m m
dind laptelui un miros neplăcut. m m m ?' ploare deosebită tntrucit se
Nefolosirea râcitoarelor faccra I B * poate nstfel valorifica în mod
pe timp călduros laptele sn se superior baza materială exis­
In raionul llia, Oficiul raio­ tăţi de brînză. Pe lingă aceste tatea cooperativelor exista ten­ O vină în această direcţie o au aciduleze aşa cum. se întîmplâ tentă iar cheltuielile de pro­
nal l.C.I L. a contractat in a­ cazuri pozitive trebuie arătat dinţa de a se face consum in- consiliile de conducere şi ca­ la Ohaba şi Leşnic. ducere a cărnii sînt minime.
cest an o cantitate de 26.230 însă câ majoritatea co­ • tern foarte mare fără insă a se drele tehnice care nu asistă la Nu este maî puţin adevărat Referindu-ne la preluarea
hl lapte de vacă şi 1.700 hl operativelor agricole de pro­ achita obligaţiile contractuale analize si la recepţie, predarea câ şi F.CT.L.-ul are 1 ipsuri des­ porcinelor precizăm că din
lapte de oaie. ducţie înregistrează mari râ- şi fără a justifica acest con­ laptelui fiind lăsată de multe tul de serioase în preluarea 1.300 capete cîte s-au con­
Analizînd rezultatele obţinu­ mineri în urmă. Astfel, Ia co­ sum Asemenea cazuri se în­ oii numai pe seama căruţaşu­ laptelui şi a derivatelor Iul. Nu tractat. au fost recepţionate
te pînă în prezent se consta­ operativa agricolă din Şoimuş tîlnesc la Veţel, Şoimuş. Gura­ lui şi a şoferului de pe cister­ o dată s-a acidulat laptele /lin 735, repre/.cntind 81,2 tone de
tă câ acolo unde este asigurată din planul anual de 111 hl lap­ sada şi Leşnic. Tn aceste uni­ nă Astfel la cooperativa agri­ cauza întîrzierii sau neprbzen- carne din Cele 130 planifi­
o furajare şi o îngrijire cores­ te de vacă au fost predaţi pînă tăţi o parte din cantitatea de colă din Veţel din cauză că nu târii mijloacelor de transport cate. S-au achitat tn mori ono­
punzătoare producţia de lapte la sfîrşitul lunii Iulie numaî lapte recoltată, este adminis­ se execută zilnic analiza pro­ la unităţile producătoare. Nu­ rabil de contrarie cooperatorii
a crescut, reuşind ca pînă în 34 hl. La fel se pi^zintă situa­ trată în hrana purceilor fără centului de grăsime şi nu se mai Ia cooperativa agreotă din Orăslie care ou valorificat
prezent sâ se predea întreaga ţia şi la cooperativele agricole a se extrage smîntina cu toate . tine evidenţa laptelui recalcu­ din Sirbi a stat laptele trei 62 de porci fată de 60 con­
cantitate prevăzută în contract din Gurasada, Veţel şi Dobra, că în aproape toate fermele e- lat. dalele referitoare la can­ zile consecutiv neridioat clin tractaţi De asemenea, coope­
pentru primele 7 luni şi chiar unităţi care înregistrează ră- xistâ separatoare de smîntînn. tităţile predate sînt mult ero­ cauza comorii! Aţii şoferului ratorii din Pricaz au predat
să se depăşească. Aşa, de e­ mîrîeri în urmă de‘ pînă la 30 Numai la cooperativa din Leş­ nate faţă de situaţiile noRstrc Med rea losif. Tot la fel se în- 72 porci din cel J00, cel din
xemplu, cooperativa agricola hl fiecare. Nerealiznrile de pî- nic, r fost dat în hrana purcei­ şi aceasta fiindcă la sfîrşitul tîrzie mult şi ridicarea smîn- Groaglu sl Spini 82 sl res­
din Răduleşti a predat pînă nă acum atîrna greu în îndepli­ lor maî bine de 1 700 litri lap­ lunii, de Ia această unitate nu tînii şi a brînzei de oaie de pectiv 55, reprezentînri 80-96
la sfîrşitul lunii iulie, cu R.286 nirea planului de pioducţle pe te sub formă integrală din ca­ sc prezintă nimeni la oficiul la producători ca urmare a la sută din cantităţile de
litri maî mult decît prevede­ acest an, producînd totodată re s-ar fi putut obţine cel pu­ raional pentru a face puncta­ nerespcclârii datei de prelua­ carne prevăzute sâ fie livrate.
rile contractului. La fel G.A.S greutăţi procesului de fabrica­ ţin 170 kg smîntînâ care valo­ jul. re de către beneficiari. In raionul Orăştie stnt însă
Mintia, brigada Lăpuşnic, a pre­ ţie şi de aprovizionare a popu­ rificată ar fi adus un venit de Şi în ceea ce pliveşte calita­ Avînd în vedpre această sta­ şi unităţi care au sarcini Im­
dat în plus faţă de angajamen­ laţiei cu cantităţi suficiente de 2.380 Iei. tea laptelui se mai semnalează re.de lucruri cît si faptul câ portante în direcţia lngrăsării
tul contractual 2.444 litri. lapte şi produse lactate. Marea majoritate a coope­ unele neajunsuri. Dă de gîndit a trecut mai bine de jumătatea Sl valorificării porcilor dar
Demn de remarcat este fap­ Rezultatele nesatisfâcătoare rativelor agricole producătoa­ cum Ia Burjuc în ziua de 6 anului va trebui ca unităţile care nu sc preocupă de a-
tul că pe lîngâ achitarea obli­ obţinute de aceste unităţi se re de lapte din raionul Uia, iulie la proba de grajd am ccastă problemă. La Mărti-
gaţiilor contractuale în aceste datoresc atît producţiei slabe sînt dotate cu aparatură nece­ găsit procentul de grăsime cooperatiste, sprijinite de or­ neşti Jelrdinti $1 Vinerea au
ganele agricole raionale, să ia
unităţi există un ritm continuu pe cap de vacă furajată cît sară efectuării probelor de ca­ egal cu 3,6 unităţi, iar densi­ toate măsurile de organizare fost predaţi doar cîte 8-17
de predare fără perioade de mal ales raportului nesatisfâ- litate a laptelui, dar cu ex­ tatea de 1,029 pentru ca dujaâ a muncii în ferme, de creşte­ Una din sursele însemnate de venituri pentru coope­ porci fată de 50-60 capete
numai o zi sâ scadă Ia 2,9 pro­
vîrf sau stagnări. Şi la livră­ câtor între producţia totală şi cepţia cîtorva unităţi, analize­ cente şi respectiv 1,024. Aceeaşi re a producţiei marfă şi de re­ contractate iniţial. Evident
rile de lapte de oaie există u- producţia marfă. Astfel la co­ le nu se fac zilnic. Recepţia ducere a consumului Intern. rativa agricolă de producţie din Deva o constituie legumi­ toate acestea alîrnfi în balan­
nîtâţi cum sînt cooperativele operativa agricolă din Şoimuş calitativă este făculâ numai de situaţie s-a repetat şi la Ohaba cultura. ţa realizărilor noastre.
din Brănişca şi Cimpuri, care producţia medie pe cap de va­ către beneficiari, fapt pentru cînd de la procentul de 4.1 DUMITRU PlRVU Pînă acum, de pe urma valorificării produselor de la
şi-au achitat sarcinile ce le că furajată este de 893 litri care la sfîrşitul lunii există grăsime şi 1,029 densitate s-a şeful Oficiului raional I.C.I.L. grădină cooperatorii au încasat aproape 150 000 lcî. î ION MUNTFANU
revin prîn contract şi au pre­ în timp ce producţia marfă e mari dilerente inţre situaţiile scăzut brusc la 3.4 şi respectiv B director al Oficiului raional
dat în plus importante canti­ numai de 310 litri. In majori­ noastre şi ale producătorilor. 1,023. lila
IN FOTOGRAFIE: Se pregătesc legumele pentru li­ i dc achiziţii şi contractări
vrare. de animale din Orăşlle
I