Page 67 - Drumul_socialismului_1967_08

1----------------------------------- 1--------------
j Hunedoara-Dtîv’fi I •

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
PROLETARI DIX TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VĂ!

pe tovarăşul Jesus Faria, secretar

general al C.C. al P.C. din Venezuela

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, In cursul întrevederii, care nurilor agresive ale imperialis­
secretar general al Comitetu­ s-a desfăşurat într-o atmosfe­ mului, pentru independenţă
lui Central al Partidului Co­ ră caldă, tovărăşească, a naţională, progres social, pace
munist Român, a primit sim- avut loc un schimb de in­ şi securitate în lumea întrea­
bâtâ la Eforie Nord pe tovară­ formări privind situaţia din gă.
şul Jesus Faria. secretar ge­ cele două ţâri şi activitatea In cadrul convorbirilor s-a
neral al Comitetului Central Partidului Comunist Român şi exprimat hotârîrea de a dezvol­
al Partidului Comunist din a Partidului Comunist din Ve­ ta în continuare relaţiile fră­
Venezuela, care îşi petrece nezuela. De asemenea, au fost ţeşti dintre Partidul Comunist
concediul de odihnă în ţara abordate probleme actuale ale Român şi Partidul Comunist
noastră. vieţii internaţionale şi ale miş­ din Venezuela, în interesul po­
La primire au participat to­ cării comuniste şi muncitoreşti.
varăşii Manea Mănescu, mem­ Reprezentanţii celor două poarelor român şi venezuelran,
ANUL XIX. NR. 3930 DUMINICA 20 AUGUST 1967 4 PAGINI — 25 BANI bru supleant al Comitetului partide au subliniat necesita­ al cauzei socialismului şi pă­
Executiv, secretar al C.C. al tea întăririi coeziunii mişcării cii.
PC.R., Janos Fazekaş, mem­ comuniste şi muncitoreşti con­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
bru supleant al Comitetului temporane. a mobilizării şi u­ şi soţia au oferit un dejun in
Executiv al C.C. al P.C.R., şi
VALOROASE REZER- Mihai Dalea, secretar al C.C. rialiste în lupta împotriva pla­ cinstea tovarăşului Jesus Fa­
nirii tuturor forţelor antiimpe-
ria şi a soţiei sale.
al PC.R.
VE DE ÎMBUNĂTĂ­ Vizita in ţara noastră a ministrului

afacerilor externe ai Iranului, Ardeshir Zahedi
ŢIRE A ACTIVITĂŢII Ministrul afacerilor externe făcută de inginer şef Emil Mir- Unquricâ, preşedintele Sfatului
fost intîmpinaţi la sosire de Ion
al Iranului, Ardeshir Zahedi,
de
locpmotive
tat fabricile
şi persoanele oficiale care îl zan. oaspeţii iranieni au vizi­ popular orăşenesc şi de alţi
membri ai Comitetului execu­
Diesel electrice şi de locomo­
însoţesc au părăsit sîmbâlâ di­
ECONOMICE du-se cu un avion special spre tive electrice, de maşini elec­ tiv. ' Oaspeţii iranieni au tăcut
mineaţa Constanţa, îndreptîn-
trice rotative, de transforma­
Craiova. Oaspeţii au fost în-
trializare a lemnului din Tq.
medie şi înaltă tensiune şi scu­
tîmpinaţi la aeroport de C»heor- tori, ' de aparataj electric de o vizită la complexul de indus­
ghe Paloş, preşedintele Comi­ lă 1 ia. Jiu Inqineiul şef al complexu­
Ing. NICODIM ROŞCA tetului executiv al Sfatului La încheierea vizitei, minis­ lui, Antal Drutâ. a condus pe
secretar al Comitetului popular regional Oltenia, şi trul iranian a mulţumit pen­ vizitatori prin unităţile com­
regional Hunedoara al P.C.R. alţi reprezentanţi ai organelor tru posibilitatea ce i-a fost plexului şi le-a prezentat fabri­
locale de stat. In cursul dimi­ creată de a vizita acest im­ cile de produse aqlomerate din
neţii au fost vizitate Uzinele portant obiectiv industrial şi lemn, dc mobilă curbată si de
In cele şapte luni care s-au că a locurilor de muncă şi co­ „Electroputere" din Craiova. a felicitat colectivul de mun­ furnire. La plecare, ministrul i­
ranian a apreciat realizările co­
scurs de la începutul anului şi relarea capacităţii utilajelor cu La intrarea in uzină, ministrul citori, ingineri şi tehnicieni lectivului acestui obiectiv in­
pînâ in prezent roleotivele e­ sarcinile de plan. Aplicarea iranian a fost întîmpinat de pentru succesele obţinute în dustrial oltenesc pentru reali­
conomice ale regiunii noastre noilor programe de lucru, pre­ Ion Morega, adjunct al minis­ producţie. zările lui şi t-a urat noi succe­
au desfăşurat o activitate sus­ cum şi a ailor măsuri vizînd trului industriei construcţiilor In continuare, ministrul afa­ se în activitatea de viitor.
ţinută pentru realizarea şi de­ creşterea vitezelor de avansa­ de maşini, şi de conducători ai cerilor externe al Iranului, Ar­
păşirea sarcinilor de plan şi re şi concentrarea producţiei uzinei. După o scurtă prezen­ deshir Zahedi, împreună cu per­ Cu mult interes oaspeţii ira­
a angajamentelor luate în în­ au făcut ca productivitatea fi­ tare a realizărilor obţinute de soanele oficiale române si ira­ nieni s au oprit şi au admirat
trecerea socialistă. Sub îndru­ zică la minele Lupeni, Petrila, colectivul acestei importante niene, care îl însoţesc, s-au în­ cunoscutele opere de artă ale
marea organizaţiilor de partid, Vulcan şi Lonea să crească cu Mecanizatori executind arături de vară. unităţi constructoare de maşini dreptat spre Tg. Jiu. unde au marelui nostru sculptor Con­
cadrele de specialişti, ingine­ 10 pînâ la 40 la sută. Aseme­ Noi întreprinderi stantin Brâncuşi — Poarta să­
rii. tehnicienii, masele largi de nea exemple se pot da şi din rutului, Masa,tăcerii şi Coloa­
oameni ai muncii au valorifi­ unităţile constructoare de ma­ na infinitului, expuse.în aceas­
tă localitate.
cat noi rezerve menite să con­ şini. forestiere, ale industriei agricole de stat
ducă la creşterea continuă a uşoare şi alimentare. După o masă oferită de Co­
produoţiei şi productivităţii Sub îndrumarea organizaţi­ „U zină" d e Urmărind îndeaproape mitetul executiv al Sfatului
muncii, a ritmului de execuţie ilor de partid, organizaţiile de traducerea în viaţă a mă­ popular al oraşului Tg. Jiu,
pe şantiere, la îmbunătăţirea sindicat şi U.T.C. din fiecare surilor stabilite de către ministrul iranian a plecat spre
calităţii produselor şi reduce­ întreprindere au desfăşurat o blănuri p re ţio a s e Plenara C.C. al Partidului Bucureşti.
rea preţului de cost. susţinută rn.uncâ politică de Comunist Român din 27-28 In timpul vizitei in regiu­
In urma acţiunilor întreprin­ masă pentru întărirea discipli­ martie ac. cu privire la îm­ nea Oltenia, oaspeţii \ranieni au
se de Comitetul regional de nei, folosirea cît mai deplină In apropierea localităţii se, dotate cu agregate spe­ bunătăţirea conducerii, pla­ fost însoţiţi de Petru Burlacu,
partid, în ultima perioadă, în a( celor opt ore de muncă, a Gilău din regiunea Cluj au ciale, vor fi preparate şi nificării. finanţării şi orga­ adjunct al ministrului afaceri­
fiecare întreprindere a crescut mecanismelor şi utilajelor şi început lucrările la o con- sortate mai multe mii de nizării gospodăriilor agrico­ lor externe, Pavei Siiard.- am­
preocuparea pentru organiza­ creşterea eficienţei economice structie unică prin destina­ blănuri anual. Această a­ le de stat, pe lîngâ ceje basadorul României ta Tehe­
rea raţională, pe baze ştiinţi­ a activităţii iţe producţie. Cu ţia ei : producţia industria- devărată uzină de blănuri trei întreprinderi agricole ran, Ştefan Cle.ia, ambasador,
fice,' a producţiei şi n muncii. prilejul dezbaterilor ce au a­ iă de blănuri preţioase. Aici preţioase naturale va dispu­ existente, recent au mai director în M A.E , precum şi
Au fost aplicate numeroase vut loc cu masele largi de sa­ se vor ridica hale pentru a- ne de instalaţii frigorifice, fost înfiinfate alte patru în­ de Soltan H V. Sanandaji. am­
măsuri privind folosirea mai lariaţi pe marginea prevede­ dăpostirea a 10.000 de centrală termică, laborator, treprinderi la Hîrcca Mare, basadorul Iranului la Bucu­
deplină a capacităţilor de pro­ rilor Hotârîrii C.C. al P.C.R. nurci, îndeosebi din varie­ dispensar veterinar etc. Sintămăria Orlca, Alba lu- reşti.-
ducţie, a forţei de muncă, tim­ şi a Consiliului de Miniştri cu tăţile topaz, negru-abanos ]ia şi Pctrcşti. , (Agerpres)
pului de ‘lucru si creşterea e­ privi ne la reglementarea pro­ şi alb. In încăperi spaţioa­ (Agerpres) 'rin regiunea Hunedoara
ficienţei economice a întregii gramului de muncă si întări­ sînt organizate acum în to­
activitafi. La O.S.M. nr. 2 de rea disciplinei. în cadrul acţi­ tal 7 întieprinderi agricole
la C. S. Hunedoara, spre exem­ unii de organizare ştiinţifică de stat cu 41 ferme Valoa­
plu, s-a asimilat cu succes teh­ a producţiei şi a muncii, au rea producţiei marfă ce s-a P R E S A
nologia de elaborare a oţelu­ fost scoase în evidenţă rezer­ prevăzut să fie realizată in
lui cu ajutorul oxigenului care ve importante prin valorifica­ acest an în fermele amin­
asigură o productivitate ridi­ rea cărora au crescut timpul e­ tite se ridică la peste 179 S T R Ă IN Ă
cată a cuptoarelor Martin şi fectiv de lucru al salariaţilor milioane lei.
o creştere simţitoare a pro­ şi cantitatea de produse reali­
ducţiei de oţel. Punerea la zate. La I. M. Barza, de. pildă,
punct a noii tehnologii. însu­ în ultimele luni, numai ca ur­ D E S P R E
şirea ei de către masa de mun­ mare a mai bunei organizări
citori, completate cu organi­ a transportului oamenilor în Vară de vară, după slringe-, uşoară. Tocmai de aceea Ion Maistrul Eugenia Florea
zarea judicioasă a activităţii abataje, s-a obţinut o creştere teu recoltelor de cereale, pe Ciugudean, şetul brigăzM de de la Fabrica de conserve R O M Â N IA
în halele de pregătire şi tur­ a tin.pului efectiv de lucru Ia mecanizatori li intllnim pe Jn- tractoare, era mereu prezent din Haţeg venficînd calita­
nare, a lucrărilor de repara­ uncie locuri de muncă impor­ linsele tarlale ale unităţilor 0- printre oamenii săi. Fiecare zi tea unui borcan cu conserve
ţii, mai buna aprovizionare cu tante cu mai bine de o oră şi, gricole, strunind cu pricepere de muncă incepea o dată cu de fasole. „Pretutindeni se observă'
materii şi materiale au condus fireşte, o producţie corespun­ „universalele", atînind solul in revărsatul zorilor şi se încheia noul. După aspectul exterior
la creşterea indicilor de u tili­ zătoare în plus. adlncime. Lucrarea aceasta pre­ scara lirziu. Dimineaţa la bri­ Ui poli face o imagine despre
zare a agregatelor de bază cu • Munca entuziastă a oameni­ zintă o importantă deosebită gadă se tăceau operativ verifi­ schimbările care s-au petrecut
22 la sută faţă de perioada an­ lor antrenat! în întrecerea so­ pentru soarta recoltelor. cările necesare şi apoi tractoa­ pe pămintul românesc. De e-
terioară. cialistă, măsurile aplicate de rele intrau in brazdă. Dacă pe xemp/u, tinerele oraşe, între­
Tot la combinat, măsurile organele si organizaţiile de De aceea, mecanizatorii din parcurs 'se ivea vreo defecţiu­ prinderile moderne, satele te-
privind sincronizarea activită­ partid, de conducerile tehnicc- brigada de tractoare de ta Iqluu ne unui tractor toti săreau tn ' înnoite. Dar aceasta nu vine
ţii secţiilor, raţionalizarea cir­ administrative pentru punerea au pornii la executarea arătu­ ajutor pentru remedierea grab­ J n m fîm fim ai'ea decit In completarea a ceea
rilor pe supraletc cil moi mari.
culaţiei materiilor şi materia­ în valoare a tuturor rezerve­ Intre Traian Coslea, Nicolae nică a acesteia. Brigada acţiona ce vezi nemiftocit In uzine si
lelor au contribuit la creşte­ lor au condus la rezultate îm­ Crişan. Dumitru Nicula şi Nico­ ca un singur om. pe şantiere, In institut ii şi co­
rea productivităţii laminoare- bucurătoare. Pe ansamblul re­ lae Coslea s-a declanşat o ade­ In permanentă a (inul o slrin- operative. a celor povestite de
ior şi furnalelor. giunii, planul producţiei glo­ S(i legătură cu brigăzile de oameni. Chipul României% noi
In unităţile miniere au fost bale industriale a fost depă­ vărată întrecere. Scopul lina! cimp din cooperativa agricolă zilei de 23 cAuqmt se dezvăluie tn această viată
întocmite programe de luciu şit în 7 luni cu 1,8 la sulă ; era ca brigada să obţină rezul­ pentru a li eliberate grabnic bogată şi tn peisajul schimbă­
tate bune care srt o situeze la
pe fronturi reprezentative care un loc de Irunte In inlrccerea loale supralcfele în vederea exe­ tor, tn cete văzute şi auzite
prevăd o aprovizionare ritm i­ (Continuare tn pag. a 3-a) pe staţiune. Nu era o problemă cută r ii arăturilor. De tapl, nu „Pravda"
mai este un secret că oportuni­ Aceste zile din prag de sdr- Demn de remarcat că aces­ ţa ? Productivitatea fizică a (U.R.S.S,)
tatea acestei lucrări determină bdloare cunosc acea atmosferă te plusuri au fost realizate în muncii a crescut cu 7 procen­
elicienla ei. cuantumul pro- lebrilă clnd omul dă lot ce are condiţiile asimilării de noi te, planul producţiei de aur a „România s-a transformat
mărci de oţeluri aliate cu re­
DIN NOUL PE!SAJ AL REGIUNII duc(iei. La Ighiu fn anul prece­ mai de pref tn semn de cinstire: zistenţă ridicată. Rezultatele fost îndeplinit în proporţie de dinlr-o tară săracă a Europei
intr-o tară socialistă, cu o in­
101.8 la sută. iar planul pro­
dent s-a muncit asemănător sl
munca, entuziasmul, priceperea,
nu Inlimp/ălo; acum nivelul re­ pentru a transpune in lapte cu- bune cu rare s-au soldat pri­ ducţiei globale a fost întrecut dustrie şi o agricultură avan-
coltelor a depăşit 1.800 kg la vlnlul dat. mele şarje din aceste mărci, cu 5.5 la sută Depăşirea indi­ sale. Aceasta este o victorie
hectar. au confirmat tehnologia de ela­ catorilor de plan amintiţi şî I pentru Partidul Comunist Ro­
Deslăşutînd o activitate rod­ borare stabilită, treeîndu-se la grija pentru reducerea cheltu­ mân, care conduce poporul
nică zi de zi. brigada de trac­ 3.575 tone de oţel executarea comenzilor benefi­ ielilor necionomicoase a'> făcut român sare tnlăptuiţea politi­
toare a reuşit să execute ară­ ciarilor. ca întreprinderea să realizeze cii industtializătii tării.
turi pe mai bine de 170 de hec­ De numele siderurgiştilor economii la preţul de cost în Acum poporul român lu­
tare din cele 200 cite sînt pla- hunedoreni se leagă . realiza­ Prin organizarea valoare dc 4.242.000 lei. crează din plin la reatizarea
nihcale, ceea ce situează bri­ rea peste plan în primele 7 Rezultate hune în acţiunea planului de cinci ani de dez­
gada pe un loc fruntaş ta nivel luni a mii de tone de cocs, de organizare ştiinţifică a pro­ voltare a economiei naţionale
de staţiune. La Ighiu o mare fontă, oţej şi laminate. Ei însă superioară a muncii ducţiei şi a muncii*' a obţinut şi a planului de zece ani pen­
parte din terenuri s-au pregă­ nu s-au oprit aici şi sărbătoa­ şi colectivul Fabricii chimice tru valoniicarea resurselor e-
tit pentru a primi■ peste puţin rea Eliberării ii găseşte din Acţiunea de organizare şti­ din Orâştie. Prin depăşirea netgelice şi pentru tealizarea
timp germenii viitoarei recolte. nou cu sarcinile depăşite, la inţifică'a producţiei şi a mun­ sarcinilor do plan şi reducerea eleciriticăni tării".
Preocupările acestea fi animă oţel cu 3.575 de tone iar la la­ cii a găsit Ia I. M. Barza un cheltuielilor de producţie au „Jenminjibao*
şi pe mecanizatorii ce deser­ minate cu 2.000 tone. Ele sînt larg teren de aplicare Aici au fost înregistrate beneficii peste (R.P- Chineză!
vesc cooperativele agricole din rezultatul muncii entuziaste la fost luate măsuri în vederea plan ce totalizează 4.340.000 lei
Tot oi. $ard şi Berghin unde rit­ care nu adăugat creşterea in­ folosirii mai raţionale a fondu­ şî economii suplimentare la ! „Consideruid că liecare slat
mul arăturilor cunoaşte amplifi­ dicilor de utilizare a agregate­ lui de timp, de îmbunătăţire a preţui dc cost în valoare de are ceva de dat şi de primit
care. Se depun eforturi' ca pe lor. extinderea tehnologiei de transportului în subteran şi |a 3.604 000 iei. T,a acestea rhi- in cadrul circulaţiei valorilor
suprafeţele eliberate de o re­ elaborare a oţelului cu ajuto­ suprafaţă, de creştere a pro­ mişlii de ta Orâştie an adău­ materiale şi spirituale create
coltă să fie rea//zafe ogoare rul oxigenului insuflat prin ductivităţii muncii. Desfâşu- gat în luna august încă 300.000 de popor, România se pronun­
reavăne. bază trainică a viitoa­ lance.-sporirea vitezei de lami­ rînd larq întrecerea socialistă, lei pe care i-au realizat peste ţă pentru dezvoltarea armoni­
rei recolte. nare. folosirea mai raţională a minerii au aplicat cu consec­ prevederile planului valorii oasă a colaborării cu toate tâ­
rî te. indiferent de sistemul so­
A POTOPEA timpului de lucru. venţă măsurile luate. Eficien­ producţiei globale. cial şi politic. Acesta este u­
nul din principiile de bază ale
coexistentei paşnice. Politica
României se fundamentează pe
La locurile noastre de de beton în plus la funda­ Din păcate mai sînt şi din ori, nu părăsesc locul de respectul suveranităţii şl in­
muncă, la pupitrul de co­ ţia noului laminor. îşi strin- acei care fac notă discordan­ muncă înainte de terminarea dependentei nationa/e. al e-
mandă al furnalului ori în ge cu mai multă căldură la tă. Intîrz.ie şi lipsesc siste­ programului. Faptul acesta îi qalitâtii in drepturi, al nea­
galeria minei, la catedră oii piept copilaşul plăpînd. îi matic de la serviciu, nu fo­ face pe mulţi colegi de-ai lor mestecului in afacerile interne
la câpâtîîul celor suferin/', povesteşte lucruri noi. se sim- losesc orele de muncă cu sâ-i considere corecţi şi con­ ale altor ţări".
in faţa eprubetelor oii la ca­ ştiincioşi. Numai că, eî nif „Rcvolution Africaine"
tul al treilea al unui nou folosesc timpul de lucru pen­ (Algeria)
bloc,, fiecare căutăm să fim tru a lucra, ci cu totul în al­
cît mai folositori, să ne per­ te scopuri. „Din Carpatl pînâ la Du-
fecţionăm de la o zi la alta, Fără nici o mustrare de nare. din ctmpla Bărăganului
aportul nostru să fie tot mai In timpul progra- conştiinţă că terminarea u­ pină la fermecătorul finul al
substanţial. Numai în acest nor lucrări este amînată zile deltei, pretutindeni se înfăp­
fel, simţâmîntul datoriei îm­ în şir din cauza lor. că ser­ tuieşte un vast şi rapid pro­
plinite ne domină cugetul, e- tarele birourilor le sînt dol­ ces de industrializare11.
chilibrîndu-ne si adâugînd 0- dora de cereri şi sesizări ale „New York Times**
relor de răgaz şi de destinde­ mului — la pahar oamenilor muncii, ei irosesc (S.U.A.)
re, vieţii întregi o valenţă în timpul de lucru. aşteaptă
plus scurgerea celor 30 de zile „Cu ţoală energia inainte I"
Minerul care astăzi a reu­ pentru a le rezolva, uneori — râmine lozinca economiei
şit să trimită la lumină mai chiar mai mult. româneşti. Primele roade ale
mult cărbune ca ieri. va sim­ te mai stâpîn pe el, mai fo­ Recent, un pensionar din industrializării nu devenit vi­
ţi în adîncul fiinţei sale o lositor, mai om. maximă eficienţă Despre cei Brad, ne scria că pentru a zibile. Aceste schimbări sfnt
mulţumire deplină, va păşi din prima categorie, ziarul intra în posesia unei adeve­ reflectate de fabricile nof. de
Recentele măsuri,
cu fruntea sus, stâpînit de o în scopul folosiri' mai luate nostru a scris în repetate rîn- rinţe de Ia întreprinderea de nnile rallnării şi uzine petro­
efi­
Arhitectonica nouă a o raşului Deva se caracterizează' prin supleţea şi linia elegan­ fericire interioară care-i dA ciente a timpuiui de lucru, duri şi împotriva lor s-au panificaţie Deva. i-au trebuit chimice ele. de vitrinele ma­
ridicat colegii şi tovarăşii lor
tă a construcţiilor, prin culorile lor pastelate. Noua clădire a DS.A.PC. — din fotografie satisfacţii şi puteri noi. au găsit un larg ecou în ini­ de muncă, arâtîndu-le că pă­ 38 de zile ! A revenit de ne­ gazinelor 5/ de aspectul ora­
— se încadrează armonios în ansamblul arhitectural al centrului oraşului. Tatăl, care întoreîndu-se mile oamenilor muncii, care tează onoarea întregului co­ numărate ori, a dat telefoa­ şelor
Jocul de culori realizat din îmbinarea diferitelor materiale de construcţie, liniile de pe şantier după o zi de văd în ele un nou prilej de lectiv. Cei din a doua cate­ ne, a Intervenit la organe „Financial Times"
drepte ale ferestrelor mari, luminoase ce îmbracă aproape in întregime clădirea, înscriu muncă rodnică, în care a a-şi etala priceperea şi hăr­ gorie sînt mult mai dificili. (Anglia)
noua construcţie proiectată dc către D.S AP.C. Deva şi executată de constructorii grupu­ reuşit să toarne împreună nicia,, de a se întrece pe si­ Ei se prezintă «u punctuali­ G IGNAT
lui de şantiere nr. 1 Deva al TRC.H. în rindul acelora «e satisfac exigentele frumosu­ cu tovarăşii săi, cîteva tone „Şantierul de conslrac-
lui urbanistic. VIRGIL ONOIU ne în tot ce fao. tate la servieiu şl, de multe (Continuare In pag. a 3-a) tii al Combinatului siderurgic
-----------------------------------
(Continuare In pag. a 4-a)