Page 68 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 68
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3 9 3 0
Concurs de jocuri distractive
Pătrat silabic
Fjşm Cinemeridi-
3 v e c h e p a s iu n e
ane
Intr-una din zile l-am vi nu am altă treabă şi toată ţară şi din Republica Demo REGIZORUL american l?ob
Misterul unor zitat acasă pe pensionarul ziua le port de grijă crată Germană, Austria etc. Fosse va începe, in cursul Iu-'
A ţinut să-mi demonstreze
Mi-a fost uşor să înţeleg
nii noiembrie, turnările ver
Francisc Nagy din Orăştie
(Piaţa Republicii nr 14), fost frumuseţea acestei pasiuni. că acest sport gingaş se des siunii*1 cinematografice „Dul Orizontal şi vertical la ie i:
făşoară după u:i statut care
după
dispariţii mecanic de locomotivă. Am stalate în cele două camere stă la baza activităţii asocia cea caritate", inspirată acelaşi 1) Concise 2) Picante 3) Scăr
Din numeroasele colivii in
comedia muzicală cu
ţinut să aflu car^ sînt preo-
cupârije sale acum, la res se revărsau adevărate simfo ţiei, că în cadrul acesteia au nmne de Cy Coln.an şi Dorothy ORIZONTAL: 1. „Şi-acel de Teatrul de Stat „Lucia mănată cu raaşina 4) Carte de
pectabila vîrstă de 68 ani, nii. Micile păsărele au o vo ioc şi unele concursuri. Fields Protagonista filmului rege-al poeziei / veşnic tînârşi Slurdza Bulandra" din Bucu bucate.
In staţia C F.R. Simeria- pentru a le foce cunoscute şi ce sonoră cu timbru plăcut, Pentru succesele repurtate la va fi Shirley Mao Laine. ferice" (Eminescu) ; 2. Total reşti ; 3. „E unul care cintâ
Triaj sosesc şi pleacă ziî- ctitorilor. Era vorba de o sînt înzestrate cu auz fin, cu diferite expoziţii din ţară el ☆ — început de neologisme — mai bine decit mine ? / Cu-atît N. COSTlN
ni(f sute de vagoane cu pasiune cu totul aparte, des memorie muzicală şi au o ca a primit în 1958 „Diploma TREI dintre membrii echi Colda Ana;3. Aici (pop)— Zeul mai bine ţării, şi lui cu-atît . Deva
cele mai diverse mărfuri. pre care aflasem de la une pacitate uimitoare de a imita de argint", iar in 1963 „D i pei Bayem Miinchen, laureată amorului ; 4....... pustiu" (din mai bine" (Alecsar.dri) — Ma
De la un timp, s-a consta le cunoştinţe. Abia am apu cintecul altor păsări Ele stîr- ploma de aur". a Cupei Europei — Sepp C.erd, titlul unei lucrări de Emines rin Conslantlnescu ; 4 Cosla-
tat că din unele vagoane cat să destăinui scopul vizi nesc admiraţie şi prin colori-^ Crescătoria de canari „Me Franzl Beckenbauer şi C.erd cu) — Lelea, mătuşa (pop); 5. che Antoniu — luliu Raţiu —
dispăreau cu regularitate tei şi baci Francisc, cu mul tul frumos al penelor Unele lodia” a pensionarului Fran Mullei — vor fi principalii in Fără el nu poate exista viaţă Oficiul Naţional de Turism ;
lemne de foo. Nu m ulte: tă amabilitate mi-a dat toate sînt de culoare verde, (cele cisc Nngy din Orăştie consti terpreţi ai filmului „Cind Lud- — Lucrarea agrotehnică ; 6 5. Constantin Udrea — Imita Biverb cu patru
dintr-un vagon 2-3 bucăţi, explicaţiile necesare. originale aduse dir) Insulele tuie o 6ursâ de aproviziona wig pleacă în manevră”, o co Cultură fizică şi sport — Pen ţie de piele — măsură agrară;
din altul ia fel. „Care-i — Am o îndeletnicire care Canare de unde-şi au şi de re pentru toţi acei care în medie germană a cărei acţiu tru — Sală de spectacole ; 7. 0. Renunţări — ... do* plată" soluţii
misterul 7“ — s-au întrebat nu numai că nu mă plictiseş numirea), altele sînt de cu drăgesc aceste păsărele me ne se va situa în timpul dom Savant român cu renurile mon (din titlul unei poezii de G.
ei. te. dar îmi aduce şi multe sa loare galben tărcat sau semi- lodioase In ultimul timp a niei lui Wilhelm al II-lea. dial — Ion Luca ; 0 Azvîrl — Coşbuc); 7. Noua politică eco (4,4)
Curînd s-au lămurit. So- tisfacţii. Mai bine zis, este o oranj. Am remarcat un e vîndut mai mult de 40 de e ☆ Diminutiv masculin ; 9. Chiui- nomică (în U.RSS după Re
lomon Ion. din Bâcia, ]e fu veche pasiune pe care am în- xemplar original primit în xemplare la diferiţi cetăţeni MARCELLO MASTROIANI şi tură — A opri ; 10. Arbore de voluţia din Octombrie) — To
ra. Se aproviziona pe gra drâgit-o de cind eram în cla urmă cu 8 ani din Republi din Hunedoara, Cugir şi din Vanessa Redgrave vor fi prin esenţă tare — Ana Eftimiu — varăşă de viaţă ; 8. . cîntec
tis cu lemne pentru iarnă. sa a IV-a de liceu. Atunci, ca Populară Ungară, şi altui alte localităţi. Pentru ama cipalii interpreţi ai noului film Fluviu în U.RSS ; 11. Un ma dulce, cind te-aud, nu rr.-aş
„Macbeth sau declinul zeilor”
Misterul acestor dispariţii in 1915. am înfiinţat o cres de culoare roşiatică adus în tori el pune la dispoziţie şi pe care regizorul italian Lu- re scriitor român mai duce" — (^peraţie bota
un ghid-îndrumar care cu
1965 din Brazilia.
fiind elucidat, a urmat pro cătorie de canari cu voce so Crescătorul de canari prinde originea acestor pă chino Visconti îl va începe în VERTICAL: 1. Asigurat pe nică ; 9. Diminutiv feminin —
noră, pe care am denumit-o A avea ; lfl.^Pictori de icoa
cesul. Pentru 1.500 kg. de Francisc Nagy m-a informat sărele aduse cu două 6ecoIe luna noiembrie. Regele asasin jumătate! — Personaj din
„Melodia". O menţin şi în „Nunta Zamfirei" de George ne (od) — Fluviu care udă şi
lemne cit furase, hoţul a prezent. Ea numără peste 50 apoi că face parte din Aso in urmă din Insulele Cana din piesa lui Shalcespeare va Coşbuc; 2. Titlul unei poe teritoriul R.A.U. ; 11. Prenume
re şi domesticite, regulile de
plătit cu... trei luni de de exemplare din cele mai ciaţia crescătorilor de păsări îngrijire, hrânire ele. fi în -acest film un bogat in zii de Eminescu şi al unei pie masculin. '
dustriaş german, iar cele trei
şi animale mici din Republi
închisoare corecţionalâ. frumoase Mî-au devenit tare ca Socialistă România şi are vrăjitoare, simple femei care-şi se de teatru de B. Şt. Dela- ION POPA STANILEŞTI
Scump, dar face I dragi aceste păsărele. Acum legături cu alţi crescători din A. ZAHARFE vor face 1oc în înalta socieţate. vrancea pusă recent în scenă Orăştie NICU SBUCHEA
Haţeg
Flăcări în
şură
i H I I t l C A k
Cocreanu Viorel, din Tâ-
mâşasa, raionul Orăştie,
care venise de la cîmp cu
carul cu fîn şi-l băgase în
şură, s-a aşezat la masă,
împreună cu familia. De
Nicuşor, mezinul în vîrstă
de 5 ani, au uitat şi mamn
şi tata şi ceilalţi membri ai
familiei.
Simţindu-se „jignit" de a-
ceastâ uitare şi nefiind su
pravegheat, copilul s-a gîn-
dit să se facă remarcat A B „Cum caută un
pus mîna pe chibrituri, s-a J
dus în şură şi a scăpărat. ■ om.
Flăcările au cuprins repede
carul oi fîn, s-au întins la
acoperiş şi de acolo la
grajd. Cind s-au sculat pă
rinţii de la masă, isprava I ■ •'
lui Nicuşor era in toi. Pină a
localizat cu ajutorul vecini I
la urmă focul a fost însă
lor şi a] pompierilor. ■
Cine poartă vina 7 Co-
c^eanu Viorel spune că Ni o
cuşor. Oare aşa să fie 7
I
■
...la umbra unui
Semnături ! pom...
0
în fals
■
Fiind delegat să plăteas ■
că salariile unor muncitori a
constructori care lucrau la 1
Bircea. Pascu Adam, cu do a
miciliul în Simeria, str. Al. I
Vlahuţă nr. 22, s-n gîndit
că nu l-ar strica nici lui
nişte bani in plus, nemun-
ciţl.
...răcoarea"*
Jdeea î-a venit repede.
Aşa se face că a semnat în
fals pe statul de salarii nu
mele a cinci muncitori, în-
suşindu-şi banii. Dar falsi^J
n-a rămas secret. Casierul
necinstit a fost adus în fa
ţa instanţei de Judecată.
Sentinţa i un an închisoare
corecţionalâ ; timp suficient
pentru un aspru rechizito
riu de conştiinţă.
Fişe întocmite de
PAUL BÎRLADEANU
im ■ n tmm
