Page 7 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3914 3
si
le de muncă a celor mal Impor bază au procedat la fel. Aşa de
exemplu, la exploatările Bări-
tante probleme ale producţiei
Pe agenda adunărilor generale—ls- se observă şi la organizaţiile şor-Tecurl, atelier şl depozit,
birourile organizaţiilor de bază
de bază P C.R. din cadrul I.F,
nu au ales problemele esenţia
Haţeg. Pe agenda multor adu
nări generale din această lună le, care frâmîntau colectivul.
sînt înscrise teme importante Ele s-au oprit asupra unor
care frămîntâ cel mai mult teme care puteau fi rezolvate
operativ chiar de un membru
me majore care i şc ser rezolvarea probleme care îşi cer o rezol al biroului organizaţiei de ba
sectorul sau parchetul forestier,
ză, împreună cu serviciul ad
vare concretă, operativă.
de exemplu
ministrativ. Aşa
Aşa de exemplu, la sectorul
Pui, organizaţia de bază şi-a organizaţia de bază Bârişor-Te-
propus să analizeze modul în curi şi-a propus să analizeze in
Organizaţiile de partid se ele. am stat de vorbă cu secre mina recomandărilor primite, rea contribuţiei aduse de fie care sînt întreţinute mecanis adunarea generală modul în
care se repartizează lenjeria de
afirmă tot mai mult ca nucleu tarii comitetelor de partid de atît comitetul de partid, cît şi care comunist la îmbunătăţirea mele. Tovarăşul Ladislau Ke- pat muncitorilor. Aşadar, ana
mobilizator al tuturor factori la şantierul Energoconstrucţla organizaţiile de bază şl-au cu calităţii lucrărilor de construc rezsi, secretarul comitetului de liza n-a vizat, cum este nece
lor ce converg spre îmbunătă Mintia şt I.F. Haţeg, cu secre prins în sfera preocupărilor ţii. „Desigur vor fi scoase la partid de la I.F. Haţeg, ne re sar, fondul problemei adică,
ţirea continuă a întregii acti tari ai organizaţiilor de bază lor cele mal esenţiale aspecte iveală şi anumite lipsuri, gre lata că analiza se impune în care este preocuparea şl răs
vităţi economice, de realizare de la cele două unităţi. ale muncii. Sint vizate mal a utăţi, spunea el, în aprovizio urma constatării unor nea punderea conducerii sectorului
integrală a sarcinilor ce revin Un prim aspect desprins cu les atacarea şi terminarea u narea cu materiale sau de altă junsuri în ceea ce priveşte fo pentru cazarea muncitorilor, ci
colectiyelor de muncă, In a acest prilej este acela că în nor lucrări în timpul prescris natură. Problema se pune însă losirea la întreaga capacitate a numai un aspect lăturalnic al
cest scop, ele îşi îmbunătăţesc rindul comuniştilor, recoman şl de calitate. altfel. Lipsuri interne n-au mecanismelor. Biroul organiza
neîncetat stilul şi metodele de dările au trezit un interes deo (ost ? Care sînt acestea şi ce au ţiei de bază urmăreşte ca ma acestei probleme.
muncă, studiază, mal profund sebit şi un suflu nou pentru făcut concret comuniştii pentru terialul ce va li prezentat să Este datoria birourilor orga
aspectele şi fenomenele noi ce activitatea lor de viitor. In pla înlăturarea lor Imediată ? \ oglindească posibilităţile care nizaţiilor de bază ca atunci
revin în activitatea practică, nurile de muncă pe luna Iulie Via(a Prin această prismă se ana există pentru folosirea mai cînd stabilesc tema ce se va
generalizînd experienţa poziti au fost Incluse o serie de pro lizează şl realizarea sarcinilor judicioasă a mecanismelor, dezbate în adunarea generală,
vă proprie şi prevenind repe bleme majore ce stau în aten de plan din semestrul I la hi munca politică de masă care să consulte masa largă a co
tarea neajunsurilor manifesta ţia colectivelor respective, iar de p a rtid dro, Incintă şi mecanic şef. Nu trebuie desfăşurată de comu muniştilor. să se orienteze asu
pra problemelor de fond să nu
te. Recentele recomandări ale pentru asigurarea realizării lipsesc din planurile de muncă nişti în rîndul mecanicilor ce ia în dezbatere aspecte lătural
conducerii partidului privind lor, s-au luat noi măsuri orga ‘ *■ • — ale organizaţiilor de bază pe deservesc utilajele şi mecanis nice care nu ţintesc un obiectiv
reducerea numărului de şedin nizatorice, s-au prevăzut ac Calitatea lucrărilor de insta- luna iulie nici acţiunile edu mele. major. De aceea este necesar
ţe şi îmbunătăţirea activităţii ţiuni concrete La Mintia, de laţii-confecţil — dezideratul cative ce urmează să lie între La adunarea generală a co ca atît comitetele de partid cît
de control şi îndrumare, con pildă, au fost create la începu major al activităţii colectivului prinse. La I.C.T., de pildă, va muniştilor din parchetul Valea şi instructorii teritoriali să in
stituie pentru organizaţiile de tul lunii două noi organizaţii de aici — este analizată de fi ţinută o expunere despre Streiului se va analiza un as stituie un control şi ajutor mai
bază un sprijin preţios în pla de bază, măsură care răspun astă dată de către comuniştii sarcinile membrilor de partid pect esenţial al planului de concret asupra felului în care
nificarea mai judicioasă a de cerinţelor de pe şantier, a- din această organizaţie. După privind ridicarea nivelului lor producţie : realizarea sortimen îşi întocmesc birourile organi
muncii, un îndemn la studierea sigurâ o conducere mai bună cum spunea tov. Ioan Râdu- de cunoştinţe profesionale şi telor. $1 în alte adunări gene zaţiilor de bază planurile de
cu atenţie sporită a realităţii. a forţelor existente. Comitetul lescu, secretarul comitetului de ideologice, sarcină înscrisă în rale se vor pune în dezbaterea muncă, să le ajute să cuprindă
Numai aşa pot fi desprinse ce de partid şl-a prevăzut să a partid, aceasta ar fi cerinţa nr. Statut, iar in organizaţia con comuniştilor probleme ale rea în activitatea lor obiectivele
le mai esenţiale probleme care jute şi să imprime membrilor 1 iar adunarea generală nu se stituită de curînd, se vn prelu lizării planului, a preţului de centrale ce se cer în perioada
să fie analizate de comunişti, birourilor de la început spiri va transforma într-o conslâtul- cra un material educativ cu cost etc. Majoritatea temelor respectivă
direcţiile în care trebuie în tul muncii colectivei şl o înaltă re de producţie obişnuită. In exemple concrete de pe şantier. supuse analizelor au fost alese
Acest calandru de la Fabrica de hîrtle Petreşt! satinează dreptate eforturile lor. Pentru răspundere faţă de sarcinile ce analiza ce se va efectua se O preocupare mal susţinută cu discernâmînt. Din păcate S. CERBU
în opt ore 5 tone hîrtie dîndu-l luciul pe care-1 cunoaştem în a vedea cum se materializează revin fiecărui comunist. In lu urmăreşte îndeosebi evidenţie pentru cuprinderea în planuri însă nu toate organizaţiile de I. CIOBANU
că de pe băncile şcolii. Foto : I. TEREK
Fără intensa de a face Isto şi maistrul principal Jurca Fio- Ore tn şir am privit gestu
ric sau a scrie cronica eveni rlan care au elaborat prima rile tăcute, mişcările calme ale
mentelor şi intîmplărilor co şarjă de oţel electric, lucrea topitorilor ce treceau prin faţa Acum se pregăteşte
tidiene, in arhiva oţelăriel e- ză tot la aceste cuptoare“. cuptoarelor. FOTOCRITICĂ
lectrtce din C. S. Hunedoara Simple consemnări de jur La plecare n-am mal avut
se păstrează cu grijă cele mal nal, neşlefuite, ce emoţionea nevoie de alte explicaţii. Am
reprezentative „date biografi ză tocmai prin simplitatea lor. înţeles „secretul" depăşirii
ce“ din munca şi viata acestui Vorbe fireşti ca şi faptele lor. planului In acest an, cu 1865 hrana de iarnă a
colectiv. Găseşti aici un bo Cel care le-au consemnat nu tone oţel şi al reducerii pier
gat material faptic, o cronică s-au gindlt nici o clipă la pre derilor de metal cu 95 la sută „Spiritul negospodăresc** în... acţiune
nescrisă ce-şl aşteaptă împlini ţiozităţi ieftine, efemere. Acum faţă de anul trecut.
rea în opere pe măsura im 10 ani a Intrat tn producţie Am evitat cu bună ştiinţă
steriotipa întrebare: Ce mă
portantei lor. Vestea că in a- primul cuptor electric, iar la fost luate ? Din spusele ingi animalelor!
ccste zile otelarll sărbătoresc clteva luni fratele său gea suri tehnico-organizatorlce au
zece ani de la intrarea in pro măn. Grijile şl emoţiile, şi ele
ducţie a primului cuptor elec fireşti tn asemenea împreju nerului Adrian Popovlcl, şe
tric ne-a emoţionat şi pe noi rări, au fost uitate. Nu se mal ful secţiei, am reţinut un lu Practica a demonstrat cu pri s-a muncit bine, la cositul fî-
ca şl pe cei care de un de pomeneşte despre ele. Dar fie- cru deosebit de important. sosinţă că numai prin asigura neţelor naturale sînt semnalate
— Cel mai mare succes al rea unor cantităţi îndestulătoa restanţe. De pe cele 120 hectare
nostru este stabilirea şl pu re de fînuri, şl de bună calita finul s-a strîns în proporţie de
nerea la punct In toate deta te, se pot realiza în perioada de numai 20 la sută. întreaga su
liile a procesului tehnologic stabulaţie producţii sporite prafaţă cu fineţe este reparti
de elaborare a oţelului, adec de lapte şl carne. Tocmai zată, dar cositul se desfăşoară
Continuitate îngrijim de respectarea stric ducere al cooperativei agri de recoltare este depăşită, fapt
cu încetineală. Perioada optimă
de aceea consiliul de con
vat fiecărei mărci. Acum ne
ce contribuie la scăderea cali
cole din
Cîlnic,
raionul
tă a celor stabilite.
Evident,
nimeni nu spune că este uşor,
conducere cunoaşte situaţia e-
zaţiei de partid a luat din vre
dar priviţi graficul. Depăşirea Sebeş, sub îndrumarea organi tăţii fînului. Deşi consiliul de
planului nu s-a realizat spon me măsuri eficiente pentru xistentâ nu sînt antrenate for
tan sau in salturi. Zilnic dăm strîngerea la timp a fînurilor. ţele necesare la strînsul fînu
cenlu şi-au înscris mereu nu care Izbtndă a fost rezultatul în plus în medie 10 tone de Trifoiul şi lucerna au fost co lui. Or, tocmai acum este ca
mele cu majuscule tn cartea unei perseverente munci de oţel. Deviza noastră este ca site în perioada îmbobocirii zul să se Intervină pentru că
întrecerii. autodepăşire. Stăptnil de azi din plusul realizat să nu pier plantelor, realizîndu-se un fîn dacă se mai amînâ această lu
Evenimentul n-a trecut ne ai cuptoarelor au făcut mun dem nici un gram. Şl graficul de calitate superioară. De ase crare pierderile înregistrate
observat. Cu modestia şi per că de pionierat, urcind dru confirmă. menea, pe cele 90 de hectare o vor fi destul de mari.
severenţa ce-l caracterizează, mul sinuos al cunoaşterii cu Un deceniu de muncă în cupate cu fîneţe naturale pri Mai mult spirit gospodăresc
cel care plămădesc metalul au preţul multor strădanii. Ges cordată, un urcuş neîntrerupt ma coasă s-a efectuat la timp. in această privinţă trebuie să
consemnat, în felul lor, împli tul tăcut, stăpinit şi plin de de la bine la mal bine, iată Dar, în preocupările de zi cu dovedească şi cooperatorii din
nirea unui deceniu de mun siguranţă al oţelarului de azi, cartea de vizită a colectivu zi ale cooperatorilor de aici a Benic. Aici sint recoltate mai
că. Spicuim cîteva aspecte din este expresia multor încercări lui de la oţelăria electrică ce stat nu numai recoltatul ci şi puţin de 15 la sută dîn cele 337
bilanţul făcut cu acest prilej. prin care a trecut, a experi s-a angajat să dea .constructo strînsul şl depozitarea fînurilor. de hectare ocupate cu lîneţe Recunoaşteţi în această vărul! Staţia de betoane a cum. Fotografia a fost făcu
„Inaugurarea primului cup enţei dobîndite cu fiecare zl, rilor de maşini, sondorilor, Ca urmare, în apropierea fer naturale. Se constată o tărăgă grămadă de tablă st sîrmă sosit cu patru luni în urmă tă cu buna intenţie de a adu
tor electric ne-a dat multă bă ou fiecare şarjă. petroliştilor şl chlmlştllor, o- melor de animale au fost trans nare nejustificatâ a cositului In o... staţie de betoane ? Fan la Şantierul T.C.M.M. Telluc, ce aminte conducerii tehnice
ritm destul de lent s-a lucrat
taie de cap. Mai făcusem noi In contextul acestei conti ţel mal mult şl de calitate portate însemnate cantităţi de la strînsul finului şi la Şibot. tezia este prea mult solici depozitul central Bfrcea, un că dispune de asemenea uti
otel, dar nu tn cuptoare elec nuităţi fireşti îşi găsesc ex mal bună. Neîndoios că pre nutreţuri fibroase care s-au Cu toate câ unitatea de aici tată. Şi totuşi acesta-t ade de se află ydepozitată“ şl a- laje.
trice de 20 tone. Cind am în plicaţia toate succesele obţi vederile cincinalului se vor cîntărit şi dat în primire bri deţine numai 48 de hectare cu
văţat să le exploatăm cum nute In răstimpul unui dece înfăptui şi aici. In anul viitor gadierului zootehnic. lîneţe naturale, recoltatul s-a
trebuie am constatat că o mi niu de colectivul oţelăriel e- va începe construcţia a încă Asemănător s-a muncit şi la realizat doar pe 32 de hecta
că modificare constructivă lectrlce. O privire retrospec două cuptoare electrice, ce Ohaba, Daia, Sebeş şi în alte re. Mai există apoi de trans
poate mări capacitatea cuptoa tivă în arhiva secţiei şi un vor dubla capacitatea actuală cooperative agricole unde strîn portat recolta de trifoi de pe
sul fînului s-a terminat. In ge
relor cu 6-7 tone oţel. In calcul simplu ne conduc la ci a secţiei. Continuitatea, lege neral în raionul Sebeş această 10 hectare şi doar prima coa
scurtă vreme ideea a fost ma fre de sinteză. In zece ani a progresului nostru, va fl a- acţiune s-a desfăşurat în bu să s-a efectuat de mai bine de
terializată la ambele cuptoare s-au elaborat peste 23.000 de slgurată la un nivel şl mal ne eondiţlunl, lucru dovedit de o lună.
(între timp s-a născut al doi şarje, ce însumează o jumă înalt. faptul că din cele 4707 hecta Neajunsuri sînt semnalate şi
lea frate geamăn de 20 tone). tate de milion de tone oţel a- re ocupate cu lineţe naturale la cooperativa agricolă din
Prim-topitorul Florean Haiduc llat în peste 200 de mărci. S. TRUŢA
au fost recoltate deja 80 la su Brad. Aici, la data de 20
tă. iulie producţia rezultată de pe
Şl la cooperativa agricolă din cele 17 hectare ocupate cu tri
Alba au existat unele preocu foi şi lucernă se afla în cîmp.
pări pentru strîngerea fînurilor. Urma să se formeze o comisie
Valorificarea hectare cu lucernă, s-au efec să stabilească retribuţia supli
care să evalueze producţia şl
Pînâ la 20 iulie, pe cele 30 de
tuat două coase. A doua lucra
mentară. dar acest lucru s-a a-
re s-a realizat cu ajutorul co minat de pe o zi pe alta. Poate
sitoarelor mecanice. Pentru us câ şi din această cauză coope
eficientă a rezervelor interne tribuit membrilor cooperatori cu recoltatul fîneţelor naturale
ratorii din Brad nu şe grăbesc
catul şi strînsul fînului s-a a
retribuţia suplimentară. Bună
de pe cele 150 de hectare. Ca
oară, la prima coastă s-a rea
lizat o producţie de 2.500 kg dovadă cositul s-a făcut numai O scurtă privire pe rampa tulă... responsabilitate profe zia firească şl, bineînţeles,
în proporţie de 80 la sută. Slab
fîn la hectar faţă de numai se stă şi cu transportul. de descărcare a cărămizilor sională la descărcarea vagoa luate măsurile de rigoare de
(Urmare din pag. 1) In afara acestora însă, au ţele amintite. Aşa îneît, în 2.000 kg cît era planificat ini Dat fund faptul câ timpul din vagoane. Acest mod de nelor sosite tocmai de la către gospodarii chemaţi şi
mai fost efectuate studii pri timpul cel mai scurt, acţiunea ţial. Diferenţa de producţie in este înaintat. în unităţile agri descărcare va scuti zidarii de Jimbolia. plătiţi să gospodărească, dacă
vind modernizarea şi ridicarea de organizare ştiinţifică a proporţie de 50 la sută a fost cole unde cositul finului este efortul fizic pe care-l fac a-
sînt: roţile de curea şi venti Acest peisaj aparţtne (stra nu cumva au de gind să plă
latorul, s-a ajuns la conclu performanţelor tehnico-func- producţiei şl a muncii se va acordată cooperatorilor o dată întîrziat trebuie mobilizate for lunci cind trebuie să spargă nie coincidenţă!) tot Şantie tească ... oalele sparte, din
zia că pot îi construite din ţionale ale principalelor pro putea reflecta mai pregnant cu transportul recoltei, în func ţele existente, pentru ca. încă o cărămidă în două pentru rului T.C.M.M. Telluc, de propriul buzunar.
se
a completa zidul.
Aici
bachelitâ. In acelaşi timp, duse care intră în profilul u în indicatorii tehnico-econo- ţie de suprafaţa de pe care a de pe acum balanţa furajeră la sparg, şi nu numai în două. pozitul central Bîrcea. De
pentru a utiliza maşinile de zinei. Astfel, s-au realizat mici ai producţiei, în compe strîns fînul fiecare familie de capitolul fibroase să fie echili Operaţia este făcută cu des Text: S. POP
turnare sub presiune la ca noi tipuri de fuse pe rulmenţi titivitatea produselor noastre cooperatori. brată. unde, trebuie trasă conclu Foto : VIRGIL ONOIU
pacitatea maximă, s-a trecut cu role pentru tors şi filetat, pe piaţa mondială. Dacă la recoltatul lucernei A. POTOPEA
la reproieclarea şl executarea de mare productivitate, noi ti
unor matriţe de presare pre puri de lanţuri articulate pe
văzute cu mai multe cuiburi. unul şi mai multe rînduri,
O dată cu aceasta, necesarul este în curs de pregătire un onorabil în campionat datorită la stadion cînd se organizează calnlci, dornici de afirmare. A lingă echipele din campiona Hunedoara; Minerul Ghelar —
de maşini de turnare sub pre nou tip de maşină electrică eforturilor depuse ca şi măsu ceva, să-şi petreacă timpul li cfşiigat Jiul cu scorul de 2-0. tele raionale şi orăşeneşti ca
siune s-a redus de la 5 la 3. de spălat rufe cu posibilităţi rilor de împuimenire luate de ber în mod plâcut Peste o săplămină, la Lupenl lificate, vor participa şi for Minerul Tcliuc; Raion Haţeg
Şi, ca urmare, lipsa de capa de automatizare. S-a ajuns la conducerea asociaţiei. In cam Toată lumea este de acord (terenul din Petroşani se rega- maţiile din campionatul re — Ştiinţa Petroşani; Oraş Pe
citate de producţie la atelie soluţii deosebit de eficienle pionatul care urmează, dorinţa câ Simeria poate să se Impună zonează), spectatorii localnici, gional. Iată programul meciu troşani — Minerul Vulcan; M i
rul respectiv a fost înlăturată, privind îmbunătăţirea organi tuturor este să se prezinte şi in întrecerile sportive organi veniţi in număr destul de mare rilor : Mureşul Vinţ — Uni nerul Aninoasa — Parîngul
Lonea.
Iar economia antecalculată ce zării producţiei maşinilor e- mai bine. După cum am fost zate pe plan regional şi chiar la un meci, care promitea un rea Alba Iulie; Şurianul Săs-
rezultă anual din introduce leetrice de spălat, rufe. informaţi unele elemente indis- naţional. Baza materială este spectacol fotbalistic valoros, cîori — Textila Sebeş; Meta Meciurile încep la orele
rea noilor dispozitive şi în Pe linia organizării superi ciplînate ca Foca şi Uţu au fost în general asigurată, tineri ca s-au trezit, dinlr-o dală păcă lurgistul l i Cugir — Dacia O- 17,30 şi vor fi conduse dc ar
locuirea metalelor neferoase se oare a producţiei şl a muncii înlăturate şi s-a renunţat la re să practice sportul sînt. Dar liţi. Melalurgiştii nu mai apă răştie; Spartac Deva — I.G.O. bitri locali desemnaţi de co
ridică la peste l.fOO.OOO lei. la fabricaţia maşinilor electri serviciile lui Toth. Toţi jucăto pentru a obţine rezultatele do reau la încălzire. Deva; Ogor nou Bretea Mure- legiile raionale (orăşeneşti) iar
Atelierul de vopsire al uzi ce de spălat rufe. în funcţie rii printre care Han, Purdea, rite trebuie ca să se depună e „Poate nu mai vin'* I, „Nu se şanâ — C.F.R. Simeria; Oraş foile de arbitraj vor fi trim i
nei este dotat cu agregate mo de nivelul sarcinilor de plan Bretoi, Capră, Tetea, muncesc forturi comune de către con poale, doar s-a împînzit ora se Ia comisia regională de fot
derne. Aici principalele opera din anii următori, s-au stabilit cu rezultate bune în producţie ducerile întreprinderilor, Insti şul cu afişe, s-au vlndut bile Hunedoara — Constructorul bal.
ţiuni sint mecanizate, execu- soluţii în baza cărora fabrica bucurîndu-se de stimă. Ace tuţiilor şi organizaţiilor de tele I" — se auzea în tribune.
lîndu-se în flux tehnologic ţia se va reorganiza într-o leaşi eforturi le depun şl pe masă. Nimeni nu credea !nlr-o... sur
continuu. Datorită creşterii an secţie nouă, cu un ridicat grad Prin eforturi terenul de sport In aceste zile priză. Şl lotuşi neprevăzutul
de an a planului de producţie de Integrare şi mecanizare. echipa a început pregătirile în NOTA s-a înlăptuit. A
însă, capacitatea acestor agre S-au găsit rezolvări privind vederea noului campionat. An Conducerea clubului sportiv
utilizarea comune
gate a ajuns să nu mai facă lansarea şi urmărirea opera trenorul Petică va promova Metalul Hunedoara, neg li jind
faţă. Pentru eliminarea stran tivă a producţiei, cîţiva Juniori printre care Ol- propria telegramă (s-o ti răz- întreprinderea de gospodărie
gulării sînt deja în curs de mai raţională a forţei de măşan, Moţ şi Armeanca. 0 telegramă gîndlt l) n-a mai trimis echipa
Ar mal fl de spus cuvinte
realizare unele modificârî muncă, a timpului de lucru, Carneţelul de însemnări este de fotbal să dispute intîlnirea
constructive, care vor conduce structura personalului ş.a.m.d. aproape plin. Nici nu e de mi bune despre activitatea şahişti revanşă cu Jiul. N-au mai v e orăşenească Hunedoara
lor, popicarilor şi mai recent
la creşterea capacităţii de pro Totuşi, o analiză mai atentă rare. Cînd discuţi despre sport de aceea a jucătorilor de tenis şi un meci nit tolbaliştii hunedorenl nici
ducţie cu peste 15 la sută. De a felului in care s-a muncit, fiecare are de spus cîte ceva. de cîmp. In incinta stadionu aoa „pe cont propriu“ nici... alt
asemenea, atît pentru creşte a rezultatelor chiar, nu ne în Căci în orice localitate, fie ea lui s-a amenajat un frumos te cumva. Că fiuliştii s-au depla angajează urgent:
rea productivităţii muncii cit dreptăţeşte să ne declarăm mică sau mare, se găsesc nu ren de tenis de cîmp unde se nedisputat sat „pe cont propriu", că în
şi pentru înlăturarea risipei mulţumiţi. O seamă de pro meroşi oameni care practică o sperâ câ se vor ridica unele casările la Hunedoara au fost
de vopsea a fost realizată o bleme importante printre care anumită ramură de sport iar elemente talentate. destul de mari şi că localnicii — 1 Inginer constructor pentru funcţia de şef ser
instalaţie de alimentare con organizarea mişcării şi ma alţii care participă ca specta Telegramă nr. 9744. „Către au plătit biletele de intrare la viciu tehnic şi organizarea prestaţiilor cu un salariu ta
tinuă a pistoanelor de vopsire. nipulării materialelor, materi tori O asemenea discuţie am Din păcate însă nu mai pu A. S. Jiul Pelroşonl, 15 Iulie. un meci pe care nu l-au văzul, rifar de 2.400 Iei lunar;
Cele arătate pînâ acum re ilor prime, semifabricatelor şi purtat la Simeria, investigaţiile tem arăta şi alte fapte lăuda Ora 10. Cuvinte 26. T ext: 18 e altceva ! Nu contează I De
prezintă doar o parte din mă produselor finite, arprovîzio- fâcîridu-se cu intenţia de a se bile. La Simeria se intenţio iulie la Hunedoara. Punct. Fle ce să se deplaseze hunedore- — 1 inginer constructor, sau arhitect pentru func
surile stabilite şi aplicate în narea procesului de producţie porni mai hotârît la înviorarea nează să se amenajeze pista de care se deplasează pe cont nll fn altă localitate, cină pot ţla de şef serviciu elaborarea documentaţiilor tehnice
vederea oraganizârii mai ra şi sistemul informaţional nu activităţii sportive. la stadion, să se facă un com piopriu. Punct'* 1. Semnează să aranjeze un meci „acasă" cu un salariu tarifar lunar de 2.400 lei;
ţionale a producţiei şl a mun au fost încă studiate. Altele Majoritatea interlocutorilor plex sportiv etc. dar totul se Clubul sportiv Metalul Hune de pe urma căruia... să iasă — 1 inginer constructor sau arhitect pentru func
cii, care au condus la înlătu ca de pildă folosirea perso s-au referit la echipa de fotbal lasă în sarcina a doi-trei oa doara — Duţă Punct. ceva ? I Ciudata optică I Este ţia de inginer principal proiectant cu un salariu tarifar
rarea locurilor înguste şi creş nalului tehnico-administrativ din localitate care activează în meni. La fel stau lucrurile şi ...Noua promovată In catego admisibilă o asemenea lipsă de lunar de 2.100 lei;
terea capacităţilor de produc şi organizarea locurilor de campionatul regional. cind este vorba de înfiinţarea ria B. Metalul Hunedoara, respect faţă de spectatori, fafd
ţie în sectoare importante. De muncă n-au fost aprofundate — In campionatul trecut e unor echipe de volei şl handbal provoca, deci, la o tnt Unire de conducerea unei asociaţii — 1 tehnician constructor sau conductor arhitect
altfel, se poate spune cu cer în măsură corespunzătoare. chipa noastră a avut o compor puternice care să reprezinte o pregătitoare tur-retur echipa sportive prietene ? pentru funcţia de tehnician I proiectant cu un salariu
titudine că ele au avut un rol Lichidarea acestor lipsuri ne tare bună, spunea un susţină raşul în diferite competiţii. Jiul din Petroşani, Neavlnd V. TEODORESCU tarifar lunar de 1.600 lei;
determinant în realizarea pla va preocupa îndeosebi în pe tor. Meritul însă este al fotba — Sînt posibilităţi multiple alte îmîlnirl perfectate plnă — 1 economist cu studii superioare cu un sala
la acea dată. Jiul a acceptat
nului pe primul semestru al rioada ce urmează. Prin în liştilor care joacă din plăcere de lormare a unor echipe — ne cu plăcere invitaţia metalur „Cupa României" riu tarifar lunar de 2.000 lei;
anului în proporţie de 101,52 tocmirea unor planuri concise, dorind să apere cît mai bine spunea cineva din conducerea — I maistru in specialitatea mecanică auto cu un
la sulă la producţia globală, cu sarcini precis repartizate, culorile asociaţiei sportive asociaţiei sportive C.F.R. Si gist Hor hunedorenl, Si marţi salariu tarifar lunar de 1.700 Iei.
102,07 la sută la producţia mobîlizînd întreaga capacitate C.F.R. meria. Conducerile celorlalte 18 iulie amatorii dc îotbal din la fotbal Informaţii suplimentare se dau de către biroul or
Am notat această
remarcă
marfă şi 103,1 la sută la pro a colectivelor de specialişti, deoarece interlocutorul avea întreprinderi şi instituţii din Hunedoara au urmărit evoluţia ganlzarea muncii din centrala Întreprinderii, Piaţa LI
oraş aşteaptă însă să facâ alţii,
reprezentanţilor
regiunii
In ziua de 6 august a.c. se
în
ductivitatea muncii, precum şi vom putea trece fără prea multă dreptate. Echipa de fot nu acordă nici un fel de spri prima divizie de fotbal a tării, va desfăşura etapa fntîi a „Cu bertăţU nr. 27, telefon 1693.
în succesele din luna iulie. mare greutate peste deficien bal din Simeria s-a Drezentat jin. In schimb le place să vină In compania fotbaliştilor lo- pei României" la fotbal. Pe