Page 76 - Drumul_socialismului_1967_08
P. 76
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3932
M*~ r -r i ■ i' ■ M<~j»i»iTiif >iaftminiiMin
S Â R B Â T Z I L E I D E 2 3 A U G U S T
ceferiştilor şi un adevărat dra Telegrame primite de conduce (Urmare din pag. 1) ÎN CAPITALĂ
pel al patriei, cu brîu tricolor,
Vîrsta marşului deasupra filatoarelor Viscozei. Hi purtate cu vitejie legenda
ră de armata română acum o
Din firele toarse de ele şi-au
făcut baticuri tricolore să le în rea de partid şi de stat jumătate de secol pentru a ţii fericite pe care o trăiesc La marea demonstraţie au
frumuseţeze mindria cu care părarea şi întregirea vetrei copiii patriei. Din rlndurile lor venit colectivele unor între
strămoşeşti.
îşi raportează succesele : „Pla
se desprinde un grup de pio
minier nul producţiei marfă vîndută (Urmare din pag l) destre o deschide, după tradi nieri care urcă la tribuna ofi prinderi tinere ale Capitalei
Defilarea batalioanelor pe
— Fabrica de elemente pen
şi încasată l-am depăşit cu
cială şi oferă buchete de flori
tru automatizare, Fabrica de
1 232.000 lei, la dolaţia de stat ţie, blocul perfect simetric al conducătorilor partidului şi maşîni-unelte şi agregate, au
am economisit 762.000 lei, cali Telegrama adresată tovarăşului Ion Gheorghe Maurei, este ofiţerilor elevi ai Academiei statului. toarea noilor tipuri de strun
(Urmare din pag I) Brigadierii sectorului I de la tatea firelor am îmbunălăţit-o semnată de Ciu En-lai, premierul Consiliului de Stat al Re Militare Generale. El este ur începe apoi marca demon guri Carusel cu dlametre pînâ
Mina Uricani au venit să spu cu 0,7 procente11. publicii Populare Chineze. mat la scurtă distanţă de ele straţie. Coloana este deschisă la 3.200 mm, Complexul pen
toamna luj ’45, din entuziasmul nă că muncesc cu un spor de Detaşamentul minerilor a a Telegrama adresată tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Chivu vii Şcolii militare superioare de o imensă pancartă pe care tru industrializarea lemnului
şantierului Bumbeşti-Livezen i, 62 leg. de cărbune pe post cei dus în coloanele sale, printre Stoica este semnată de Iosip Broz Tito de ofiţeri „Nicolae Bâlcescu" este înscrisă urarea : „Trăias de la Pipera, Fabrica de pîi-
din fronturile ce se redeschi- de la Petrila să declare că au lozinci şi flori, stegulcţe şi pan- Telegrama adresată conducătorilor de partid şi de stat de şi aî Liceului militar „Ştefan că 23 August l". Ea este ur ne-Titan.
deau in adîneurile Vulcanului, economisit aproape 2 900.000 carde. chipul senin al genera conducătorii de partid şi de stat din R P. Bulgaria este sem cel Mare". Umăr la umăr defi mată de faldurile a sute de In rindurl masive trec co
din constelaţia ce s-a aprins la lei la preţui de cost, la caic ţiei acestor ani. nată de tovarăşii Todor Jivkov. prîm-secretar al CC. al P.C. lează infanterişti, vînâtori de steaguri roşii şt tricolore. De lectivele uzinelor „Republica",
Paroşeni, din drumurile tăiate ortacii de Ia Lonea şi cei de la O singură vîrstă are marea Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al RP Bulgaria munte, marinari, militari ai monstranţii poartă un meda Atelierelor centrale ITB şi din
spre străfundurile Dîljei, din Vulcan au venit să adauge în coloană. Anul 23. E vîrsta pe şi Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Popu trupelor de securitate. lion cu portretele genialilor numeroase unităţi ale indus
oraşul răsărit aproape de iz că 2 milioane. Zestrea econo care i-o dau inginerii plecaţi lare a R P. Bulgaria. Trec în şiruri strînse trans dascăli ai proletariatului, mon triei uşoare: Fabrica de con
voarele Jiului... miilor pe care minerii Văii Ji de la Institutul de mine spre Telegrama adresată conducătorilor de partid şi de stat de portoare blindate, construite dial : Marx, Engels, Lenin. O fecţii şi tricotaje, Filatura ro
E marşul anului 23, ce defi ului o olerâ ţârii în această di toate adîneurile Văii, pe care conducătorii de partid şi de stat din R P. Ungară este semna special pentru cercetarea chi mare de steaguri din mătase, mânească de bumbac, Fabri
neşte chipul Văii Jiului, per mineaţă senină e redată intr-o o dau tehnicienii Lupeniuluî, tă de tovarăşii Janos Kndar, prim-secretar al C C. al P M.S U , mică şi de radiaţie. Le urmea tricolore şi purpurii, străjuiesc ca de încălţăminte .Dîmbovi
sonalitatea oamenilor ei. In rit cifră : G 155.000 lei. medicii spitalelor înălţate în Pal Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al RP ză suple şi rapide maşini care portretele membrilor Comite ţa" ele.
mul lui, minerii păşesc cu fa Darul e completat cu cel al fiecare aşezare minieră, con Ungare, şi Jeno Foclc, preşedintele Guvernului Revoluţionar tractează tunuri antiaeriene, a- tului Executiv al C.C, al P C.R. Trec rînduri nesfîrşite de
la cîştigatâ de roadele minţii preparatorilor din Coroeşti, structorii ce au înviorat prin Muncitoresc-Ţârânesc Ungar. runcâtoare de mine şi rachete Alte sute de drapele ale parti oameni ai muncii. In fata tri
şi braţele lor. Lupeni şi Petrila, care, prin geometria zecilor de cartiere Telegrama adresată conducătorilor de partid şi de stat de antitanc. La bordul acestor dului şi ţării înconjoară ste bunei oficiale, d:n miile de
Din marea carte a muncii au munca lor, ajutaţi de agrega chipul oraşelor şi comunelor, conducătorii de partid şi de stat din R P D. Coreeană este maşini se află oamenii saltu mele Partidului Comunist Ro piepturi răsună lozinci pentru
desprins ultimele file — grafi te moderne, dau noi sclipiri di dascălii ce în acest an au fost semnată de tovarăşii Kîm Ir Sen. secretar general al C C. al rilor îndrăzneţe, m ilitarii din mân şi ale Republicii Socialis Partidul Comunist Român şl
ce şi panouri, purtate pe braţe amantului negru de aici, spre chemaţi să îndrume paşii celor Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de trupele de desant- iraşutare. te România. Lozinci înscrise Comitetul său Central, care
vinjoase — in care cifrele mai a-1 trimite apoi, înnobilat, ţârii. 30.000 de şcolari ai Văii. sluji Miniştri al R.P.D. Coreene, şi Toi En C.hen, preşedintele Pre Văzduhul este săgetat de bo pe mari panouri slăvesc parti conduce cu siguranţă poporul
păstrează mirosul de cerneală Energeticienii, făurarii ani torii „Thahei", care prin arta zidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. Coreene. lizii supersonici, avioane cu dul, Republica noastră socia spre noi victorii în desăvârşi
proaspătă : 27.714 tone de căr lor înainte mergători, djn ce lor dramatică au înfrumuseţat Telegrama adresată conducătorilor de partid şi de stat de reacţie, Ia manşa cărora se a- listă, unitatea întregului po rea construcţiei. socialiste.
bune pornite peste plan din a- tatea luminii înălţată pe Jiu, de atîlea ori clipele de răgaz conducătorii de partid şi de stat din R.P. Polonă este semnată flâ piloţi de olasă. por în jurul partidului şl gu Din tribuna oficială, condu
rlînc in cadenţa perforatoare poartă bucuria celor mai mari ale minerilor. de tovarăşii Wladislaw Gomulka, prim-secretar al C.C. al Sosesc artileriştiî, defilează vernului nostru. cătorii partidului şl statului
lor, a transportoarelor, a aba izbînzj din tînâra lor istorie : Făurarii construcţiilor mini PM.U.P-, Edward Ochab, preşedintele Consiliului de Stat al un adevărat torent de oţel, Coloane nesfîrşite trec prin nostru răspund aclamaţiilor
tajelor armate metalic, a loco 19.2G7.000 kW/h energie; 5.B43 ere au promis aici, în ritmul R.P. Polone, şi Josef Cyranlciewicz, preşedintele Consiliului puternice guri de foc de dife faţa tribunelor. Pe mari pan entuziaste ale mulţimii.
motivelor electrice, a entuzias gigacalorii energie termică pro marşului din faţa tribunei, că de Miniştri al H.P. Polone. rite tipuri şi calibre. carte sînt purtate urări pentru Dind glas sentimentelor in
mului perpetuu. în care pro dusă în plus. Nicicînd, prin nu vor încheia anul pînâ nu Prin faţa tribunelor în săr întărirea unităţii ţârilor socia ternaţionaliste ale oamenilor
ductivităţii i s-a dat, în numai magistralele aeriene de aici n-a vor împlînta in vatra industri bătoare se perindă divizioane liste, a mişcării comuniste şi muncii din tara noastră, par
7 luni. un spor de 2,7 la sută. pornit în afara planului global ală a Văii Jiului pilonii a încă Recepţie oferită de de rachete antilano dirijate, muncitoreşti internaţionale, cu ticipanţii la demonstraţie pur
Autorii cifrelor înscrise în a atîta lumină. Stâpînii ei au e 87 de obiective miniere: 3 ma de aruncătoare de mine cu saluturi frăţeşti adresate oa tau lozinoi închinate priete
ceste file au venit să-şi mani valuat-o la peste 5 milioane lei, şini de extracţie, 4 staţii de reacţie şi de obuziere. In faţa menilor muncii din ţâri Ie so niei trainice şi frăţeşti cu toa
feste sincer bucuria izbînzilor iar economia de combustibil în ventilatoare, o staţie de com- Comitetul Central al P.C.R., unităţilor flutură drapele tri cialiste, clasei muncitoare din te popoarele care au păşit pe
In pas viguros, minerii Lupe- scrisă in tone depăşeşte cifra presoare... Ej au înfrumuseţat colore, pe mătasea cărora sînt întreaga lume, popoarelor care drumul socialismului, deschis
niului, ce poartă cu mîndrie de 2.600. peisajul industrial al Paroşe- ţesute cu fire aurii cuvintele luptă pentru libertate si de acum 50 de ani de Marea Re
steagul hărniciei cîştigat pe niului, al Diljei, a\ Aninoasei, Consiliul de Stat inspiratoare de bărbăţie: „Pen mocraţie, pace şî progres so voluţie Socialistă din Octom
ţară sînt şi acum deschizătorii O grădină de garoafe roşii al Lonei. ei vor aprinde cea de tru patria noastră, Republica cial. brie. Pe pancarte sînt înscri
imense» coloane. însoţea coloana acelora care zi a noua stea pe tîmpla puţului Socialistă România !" In fata Din mijlocul coloanei se se, de asemenea, lozinci ce ex
Fiiî bărbaţilor ce-n august şi noapte, trim it ţârii, pe dru prin care în viitor vor ieşi la şi Consiliul de Miniştri acestor drapele, simbol al o- înalţă nouă grafice imense ca primă sentimentele de solida
’29 au încrustat în istoria pa mul de fier bogăţiile văii : ce suprafaţă primele tone de căr noarei, vitejiei şi gloriei m ili re oglindesc succesele oame ritate internaţională pe care
triei o vibrantă pagină revolu feriştii. In roşul garoafelor le bune din adîneurile Livezeni- Comitelui Central al Parti aniversări a eliberării Româ tare, au jurat multe generaţii nilor muncii din Capitală în poporul român la nutreşte fa
ţionară. au primit chemarea gănate deasupra capului şi-au ului- dului Comunist Român, Consi niei de sub jugul fascist. de ostaşi, Jegîndu-se din toată întrecerea pentru dezvoltarea ţă de cei ce muncesc din în
vremurilor noi cu inima des înscris izbînzile hărniciei ce Marşul muncitoresc ce a liu] de Stat şi Consiliul de Au luat parte conducătorii Inima să fie demni şl pricepuţi economică şi culturală a în treaga lume. Participanţii la
chisă spre cutezanţă, spre îm le-a sporit productivitatea cu străbătut în dimineaţa acestei Miniştri al Republicii Socialis partidului si statului, membri apărători ai pâmîntulul stră tregii ţâri. In primele şapte demonstraţie manifestează pen
pliniri- Aceste îm pliniri le 15 procente Ca niciodată. Mîn- zile de vară arterele Văii Jiu te România au oferit in seara ai C.C. al P C.R., ai Consiliului bun, strâjuitorl neînfricaţi ai luni, producţia întreprinderi tru uriaşele forţe care militea
aureolează azi feţele, dau fru lui avea ritmul celor 23 de ani j:ilei de 23 August o recepţie de Stat şi ai guvernului, con cuceririlor revoluţionare ale lor bucureştene a crescut cu ză în epoca contemporană,
museţe vigurosului marş. in a dria le era încununată în ro din care se desprindea puter ducători ai instituţiilor centra poporului muncitor. 15,2 Ia sută faţă de aceeaşi pe pentru ţelurile nobile ale de
cărui cadenţă păşesc toţi mi tundul feţelor. O grădină de nic cadenţa paşilor ce urcă vi iu prilejul celei de-a X X lII-a le şi organizaţiilor obşteşti, Continuă să defileze coloa rioadă din anul trecut, iar pro mocraţiei, socialismului şi pă
nerii Vâ»i Jiului. garoafe roşii deasupra coloanei guros spre viitor. deputaţi ai Marii Adunări Na nele de artilerie. Prin faţa tri ductivitatea muncii cu 10,8 Ja cii.
ţionale, generali, academicieni bunelor trec divizioane de tu sută. S-au obţinut peste plan Demonstrează oamenii de
şi alţi oameni de ştiinţă, artă nuri antiaeriene şi tunuri-obu- produse în valoare de 413 mi ştiinţă, cercetători din institu
şi cultură, şeii aj cultelor, zia ziere de calibru greu, tracta lioane lei. tele departamentale şi ale A
rişti români şi corespondenţi te de maşini pe şenile, adevă In primele rînduri ale de cademiei. Alături de ei se a
ai presei străine. rate cetăţi ale forţei şi rezis monstranţilor se află munci flă scriitori. compozitori,
Au participat şefi ai misiuni tenţei. torii uzinelor ce poartă nu sculptori, artişti, medici, cht-
lor diplomatice acreditaţi în ...Se apropie tancurile. Pe mele măreţei sărbători — 23 mişti, biologi, farmacişti.
ţara noastră şl alţi membri ai cit de masivi sînt aceşti co August. Ei au venit la de împreună cu profesorii lor,
corpului diplomatic. loşi de oţel, pe atît apar de monstraţie cu panouri suges au venit numeroşi studenţi,
Au luat parte, de asemenea, supli în construcţie şl de re tive, ce înfăţişează impresio schimbul de mîine al ştiinţei
oaspeţi de peste hotare aliaţi pezi în deplasare. nante construcţii de melal noastre în plin progres.
în ţara noastră. Tradiţionala paradă m ilita pentru siderurgie, chimie, pe Demonstranţii poartă nume
Recepţia s-a desfăşurat în- ră atinge punctul culminant trol, transporturi, precum şi roase panouri pe care sînt în
tr-o atmosferă cordială, priete in momentul cînd, prin faţa noile tipuri de locomotive Die scrise cuvinte care exprimă a
nească. tribunelor trec, scîntemd în sel hidraulice cu puteri pînâ deziunea întregului nostru po
soare, rachetele, arme reduta la 1.250 CP, realizate pentru por faţă de politica externă a
bile, fulgere nimicitoare care prima dată în ţara noastră. A- ţârii.
(Agerpres). nu-şi greşesc ţintele situate la lâlurl sînt muncitorii uzinei După demonstraţie urmează
mari depărtări. Sînt rachete cu nume de sonoritate Istori tradiţionala paradă a sportivi
de diferite tipuri, cu destina că — „Griviţa Roşie", conti lor. Prin mişcări de ansamblu
ţie aeriană, navală şi terestră, nuatori ai puternicelor tradiţii ei înscriu cu trupurile" lor :
(Urmare din pag 1)
expresii elocvente ale cuceriri de luptă muncitorească. „23 August", iniţialele Parti
lor repurtate de ştiinţa con dului Comunist Român şi ale
v e r d e . „Cale l i b e r ă " . D A . Alte zeci de maşini moder
temporană şi de tehnica m ili Republicii Socialiste România,
1 3 8 p l e a c ă la d r u m . L a tară. ne, puternice, expresia poten
b o r d , m e c a n i c u l M i h a i D a s ţialului nostru economic, a cuvîntul pace scump tuturor,
c ă l şl a j u t o r u l l u i T e o d o r Văzduhul vibrează. Intr-o prestigiului industriei româ precum şi cele cinci cercuri o-
atmosferă de emoţie genera neşti peste hotare sînt pre Jimpice, simbol a) prieteniei
C i u r s a ş . S e r e m o r c ă u n c o n
lă, corul şi fanfara intonează zentate simbolic sub formă de sportivilor din întreaga iume.
v o i d e 5 8 v a g o a n e c u u n
s u p r a t o n a j d e 2 0 3 t o n e . marşurile „Strîns uniţi", „Pui machete de colectivele altor Demonstraţia io sfîrşit prin
F T r a r e a e s t e f ă c u t ă la f i e - de lei" şi „Trei culori", cîn-te- întreprinderi bucureştene — defilarea oamenilor de ordine,
c a r e a u t o b u z c e p o r n e ş ce dragi care-i însoţesc pe „Vulcan", .Timpuri Noi", „Au care dau glas împreună cu cei
ostaşii armatei noastre în sui tobuzul", Uzina de maşini e- prezenţi în tribune imnului
t e In l u n g u l p a n g l i c i i d e
şul lor cutezător spre măies îeclrice. Colectivul întreprinde de luptă al clasei muncitoare
a s f a l t . „Vă d o r i m c ă l ă t o r i e din întreaga lume — Interna-
tria militară. rii „Semănătoarea" este mîn-
Purtăm pe braţe ce avem mai scump. p l ă c u t ă ", V i c t o r R ă f ă i l ă , E ...Piaţa este inundată de ti dru că a trimis anul acesta ţiona/la.
m i l J i b e t e a n , T r a i a n M i h ă - nereţe şi voioşie. Sute de pio pe ogoarele înfrăţite ale patriei
l e ş i, G h e o r g h e T o d e a , N i nieri, fluturînd cravate pur Parada militară şl demon
c o l a e J u r c ă , p o r n e s c , p a r c ă un plus de maşini agricole, straţia oamenilor muncii a
purii formează în faţa tribu parte din ele tipuri noi, iar fost transmisă la posturile
zi cu zi trudeşte pe filele căr rea noilor ansambluri arhitec r a d i a l , d i n D e v a s p r e C l u j , nii cu trupurile lor gingaşe un altele modernizate la nivelul noastre de radio şi televizi
L u p e n i ,
R e ş i ţ a ,
M u r e ş
T g .
tonice. Viratele oraşului
ţilor sau pe şantierele de con
se
soare strălucitor, simbol al vie
tehnicii celei mai înaintate.
une.
Schiţă h un por strucţii, bărbat, copil sau fe reciproc. In continuu dialog cu şt O r a d e a . L i s e a ş t e r n i n
armonizează, se completează
c a l e s u t e d e k i l o m e t r i .
L a
meie. tinâr sau virstnic, fie
care participant la demonstra istoria, oraşul nostru va înti i n t e r v a l e s c u r t e s o s e s c şi
p l e a c ă a l t e a u t o b u z e .
ţie, pâstrindu-şi individualita neri. Celor peste 3000 de apar O e m u n c e ş t e c u „ f o c c o n -
tea, personalitatea sa proprie, tamente le vom adăuga altele, t i n u u ", s e s c u r t e a z ă d i s
este animat in cel mai înalt o modernă casă de cultură, t a n ţ e l e ........A l o C l u j u l ! V ă
tret colectiv grad de dorinţa de a raporta locuri de agrement, noi spaţii c h e a m ă D e v a “ ; „ A l o B u c u
verzi.
tării succesele şi bucuriile sa
T i m i ş o a r a "...
r e ş t i i " ........A l o ,
Ar fi avut multe de spus
le, faptele înscrise în cronica
vieţii contemporane. constructorii pentru a-şi defi „ A v e ţ i c h e m a t u l I n c e n
t r a l a t e l e f o n i c ă r i t m
t r e
Mii de oameni, şuvoi ne- ni locul pregnant deţinut în p i d a n t . I l e a n a M u n t e a n u ,
sfîrşit, purtînd pe undele sale uriaşul portret colectiv. S-au L u c i a F l o r e s c u , C o r n e l i a A - IgRKSBS
covoare de stindarde, portre înscris la cuvînt însă ceferiş v r a m . G e t a N a c i u , E l e n a
Deva. Privind tumultul co transmis integral intensităţi: te şi lozinci parcurg bulevar tii, cei care asigură continuita .. -
loanelor revărsate într-un am privirilor, întregii game de dul oraşului. Fiecare îşi con tea şi ritmicitatea pulsului u
plu poem al muncii, al bucuri gînduri, sentimente, gesturi semnează prezenta ca parte riaş al economiei regiunii.
ei zilelor însorite sub zodia a- specifice marilor noastre săr integrantă a portretului co Pentru prima oara în demon
mlor socialismului, Încerci bători. Astfel, în trecerea ne- lectiv în mişcare. Ne vorbesc recţia regională C.F.K., tînâ- COMELE
straţia deveanâ a apărut Di
sentimentul participării direc sfîrşitâ prin fata tribunei s-n de hărnicia şi isteţimea lor
te la întregul potenţial afec conturai pregnant imaginea u căutătorii adîncurilor. minerii rul organism creat pentru a
tiv emanat la înaltele tensi riaşului portret colectiv al de de la I. M. Deva Ei sînt cei apropia necesităţile diferite MUNCII
uni emoţionale de către m ii monstrantului. Fie că poartă care la „altitudini" subterane ale marilor obiective industri
ale prinlr-un trafic
feroviar
le de demonstranţi. Roşul in uniforma minerului sau a ce fac să se conjuge tradiţia cu organizat după cerinţele dez
progresul tehnic, entuziasmul
candescent al flamurilor s-a feristului, fie că in viata de cu pasiunea. Vor să ne mai voltării vertiginoase ale re
spună minerii despre ascensiu giunii. In buchetele de flori, în M u n t e a n şi c o l e g e l e l o r m % 3 ft
nea paralelă a omului cu teh panourile şi lozincile ceferişti s t a b i l e s c l e g ă t u r i c u t o a t e
nica modernă, despre calităţi lor şi-a găsit expresia dorin c o l ţ u r i l e ţ ă rii. I n c a s c ă s e
ţa lor de a înfăptui întru totul a u d v o c i v e n i t e d e d e p a r t e ,
le morale şi spirituale care
condiţionează creşterea verti această sarcină de răspundere. v o c i c a r e c h e a m ă şi la c a r e
ginoasă a cifrelor purtate pe ..Oameni. Mii de oameni. e l e r ă s p u n d . . o a m e
\ J o c i c a r e c h e a m ă
panourile din coloana lor Re Demonstranţi. In cromatica de
zonante specifice sînt aduse de o tulburătoare diversitate a e n i i c e s o l i c i t ă a j u t o r . M e
căutătorii comorilor străve locventului portret colectiv, d i c u l I o a n M o z a n i c i n - a
chiului pâinînt românesc — fiecare grup îşi înscrie ele c o b o r î t bine d e la t r i b u n a
geologii, topografii, lucrătorii mentele sale caracteristice, co p r i n f a ţ a c ă r e i a a u d e m o n
întreprinderii de explorări mi rolarul său de succese cu ca s t r a t c o l o a n e l e d b i o r a ş u l
niere — cei care deschid dru re a venit să cinstească cea D e v a , c ă e s t e c h e m a t la
murile spre valorificarea bo mai de preţ sărbătoare a po s p i t a l . î m p r e u n ă c u m e d i c i i
găţiilor subsolului. porului nostru. In cifre, tone, P e t r u F e c h e t e şi M i h a i P e-
fapte, procente, zîmbete şi u- p e n a r u i n t r ă in sala de o
De la an la an, de la săr rale, scandate viguros în frea p e r a ţ i e S e s c u r g o r e d e
bătoare <Ja sărbătoare, portre mătul manifestaţiei, au venit m u n c ă î n c o r d a t ă . E s t e s a l 'jyvs&eL
tul colectiv al demonstraţie: să-şi definească personalitatea v a t u n o m . I n a l t e s e c ţ i i ,
se îmbogăţeşte cu elemente cele mai diverse categorii de a l ţ i o a m e n i în h a l a t e a l b e
Inedite, mărturii ale dezvol oameni — lucrătorii din trans a l i n ă d u r e r i , v e s t e s c b u c u
tării noastre dinamice. In co porturile auto, din economia rii. „ A v e ţ i u n b ă i a t", ,,S<3
loană citim azi un nume nou forestieră, din industria loca v ă t r ă i a s c ă f e t i ţ a ! " M a m e l e
— Encrgoconstrucţia. L-au lă şi cooperaţia meşteşugă I o a n a F u i o r e a şi Stela S t a n *
scris cu litere de beton şi otel rească, comerţ, sănătate, din c u l e s c u z î m b e t e f e r i c i t e .
în vatra bălrînului Mureş au instituţii. Ca un simbol al A v i o n u l s t a ţ i e i „ A v i a s a n “
torii cu densă experienţă ciş- prospeţimii şi tinereţii regiu e s t e p r e g ă t i t d e d e c o l a r e .
tigatâ la şcoala şantierelor din nii, coloana sportivilor înalţă T o a t ă c e l u l a d e s e r v i c i u —
Luduş, Paroşeni, Işalnila, Bor- o apoteoză de gratie şi vigoa p i l o t u l G h e o r g h e Ş u b a . m e
zeşti.. In demonstraţia viitoa re peste finalul demonstraţi c a n i c u l D u m t t r u C o s t i n ,
re mulţi dintre ei vor scrie a- ei. d i s p e c e r u l A u g u s t i n B l-
celeaşî litere de beton şi oţel c h e a şi b r a n c a r d i e r u l l o a n
în alt colţ din Iară. In locul Deva Privind tumultul co B l a j — e s t e g a t a să i n t e r
lor, prin faţa tribunei vor tre loanelor, explozia impresio v i n ă la p r i m a c h e m a r e
ce montorii primelor 4 gru nantă de vitalitate optimistă D e o c a m d a t ă i n s ă n u e s t e
puri de 200 MW, care in 1069 care a traversat schiţa între n e v o i e .
vor da startul primilor kilo gului portret colectiv a) de a m e n i la d a t o r i e . S î n t
waţi născuţi în cea mai tînără monstraţiei. îţi rămîne adine ^ sute, m i i , p e p l a t f o r m a
„cetate a luminii". întipărită sinteza acestui mă
reţ tablou — recunoştinţa de o t e l ă r i e i , in a d i n c u l m i n e i ,
Noi sîntem cei care am dnt plină faţă de partid pentru la b o r d u l a u t o b u z u l u i s a u
Devei o înfăţişare nouă — par înălţarea regiunii, a întregii a l l o c o m o t w e i , în s a l o n u l
a spune lucrătorii Trustului pairii Ia dimensiunile prezen s p i t a l u l u i s a u in c e n t r a l a
regional de construcţii. In o tului socialist, angajamentul t e l e f o n i c ă . E i l i p s e s c d i n
raşul acesba, cu rezonanţe de solemn de a dezvolta pe mai c o l o a n e , d a r s e a f l ă a n g r e
cronică, mistria noastră a mai departe cuceririle de azi. n a ţ i in f o c u l c o n t i n u u al
adăugat o vîrstă. Bătiîna ce m u n c i i , p r e d a u c u c i n s t e
tate stă acum faţă în faţă cu C ARMEANU ş t a f e t a d i n m i n ă in n u n ă .
Aplaudă viitorul tinereţea, prospeţimea, vigoa T. ISTRATE Poemul amplu al coloanelor,
l oto : VIRGIL ONOIU