Page 79 - Drumul_socialismului_1967_08

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, WNIŢ1-VA /
Azi, în pagina a 3-a:

Ş T I R I ,

I N F O R M A Ţ I I ,

Ceea ce caracterizează activitatea unită­ R E P O R T A J E ,
ţilor economice hunedorene. ca de altfel
întreaga economie a României socialiste,
este dinamica ascendentă . a parametrilor
la care lucrează fiecare colectiv, fiecare a­ L HUNEDOARA ti P il 9 Kt SfATtUI NPUUR M N O T E ,
gregat, fiecare fabrică sau uzină. Aici îşi
au izvorul creşterea continuă a producţiei,
depăşirile de plan ce vin să îmbogăţească
patrimoniul economiei naţionale. Uimind Ş T I R I
cursul ascendent al eficienţei economice, ANUL X IX NR. 3933 S2MBATA 26 AUGUST 1967 4 PAGINI — 25 BANI
colectivele de muncă din unităţile miniere
ale regiunii noastre, îndrumate de organi­
zaţiile de partid, au apăsat cu insistenţă a­
supra pedalei parametrului care conduce
direct spre creşterea producţiei — produc­ Ieri a sosit în Capitală primul
tivitatea muncii. „Economii" la cheltu­
Indicator cheie al îndeplinirii sarcinilor
de plan. el a fost şi în acest an punctul de ministru şi ministru al
convergentă al tuturor măsurilor Tuate în
cadru! acţiunii largi de organizare ştiinţi­
fică a producţiei şi a muncii. La Lupeni
echipate, unele cu stîlpi hidraulici si grinzi ieli, dar şi la venituri afacerilor externe al
s-a trecut la extinderea extracţiei d*n aba­
taje cu front lung de mare productivitate,
în consolă, cu craţere blindate T R 3 de fa­ Danemarcei, Jens Otto Krag
bricaţie românească, iar altele cu havexe Analizele periodice ţii. Drept urmare, indi­ vind realizarea pro­
sau pluguri de tăiat cărbune. La Uricani făcute cu competenţă catorii de plan att fost ducţiilor şi veniturilor Vinetj dupâ-amiază a sosit basadei Danemarcei la Bucu­
prin centralizarea comenzilor transportoa­ asupra activităţii eco- îndepliniţi şi depăşiţi, stabilite, dar calea de la Bucureşti primul ministru reşti, cu soţia, Per Green şî
relor. a măsurilor aplicate în vederea fo­ economico-financiare a in condiţiile scăderii la acestea şi pînă la în­ şi ministru aJ afacerilor exter­ Soren-Ole Olsen, secretari par­
losirii depline a timpului de lucru s-a ob­ cooperativelor agricole simţitoare a cheltuieli­ lăturarea neajunsurilor ne al Danemarcei, Jens Otlo ticulari ai primului ministru.*
ţinut o productivitate a muncii în abataj constituie Un instru­ lor planificate. ' este mult prea lungă'*. Krag. împreună cu soţia, care. La coborirea din avion, pri­
de 4.315 tone pe post cu 236 kg mai mult ment activ de influen­ Spre deosebire, la co­ Intr-adevăr. cum la invitaţia preşedintelui Con­ mul ministru al Danemarcei şî
de~ît în 1066 De altfel, eficienta măsurilor ţare n mersului înde­ operativa agricolă din poale fi explicat faptul siliului de Miniştri al Republi­ soţia au fost salutaţi cordial
aplicate !a această exploatare în cadrul ac­ plinirii planului de ve­ Ighin. unitate vecină că timp de cîteva Juni cii Socialiste România. Ion de preşedintele Consiliului de
ţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei nituri şi cheltuieli al u. * cu cea din $ard, situa­ activitatea Ja fermele Gheorghe Maurer. va face o Miniştri, Ion Gheorghe Maurer,
şi a muncii este şi mai evidentă dacă mai uitaţilor. Ca pozitiv în ţia economico-financia- de animale s-a desfă­ vizită oficială în ţara noastră. şi de soţia sa.
consemnăm faptul că în iulie s-a realizat acest sens amintim e­ ră nu este tocmai îm­ şurat la voia întimplă- înaltul oaspete esle însoţit Erau prezenţi Cornelîu
o productivitate de 1,953 tone pe post faţă xemplu! cooperativei bucurătoare. Aici. chel­ rii. unitatea neavînd pe de Jens Christensen. ambasa­ Mănescu, ministrul afaceri­
de 1.690 planificat, mareîndu-se o creştere agricole din $ard, un­ tuielile au fost reduse nimeni numit în func­ dor. subsecretar ele stat adjunct lor externe, Gheorghe Cioa­
de 338 kilograme peste realizările lunii ia­ de in ultima dare de cu 30 ja sută faţă de ce­ ţia de brigadier zooteh­ în M.A.E. ai Danemarcei, Gun- ră. ministrul comerţului exte­
nuarie. Apreciind potenţa colectivului de seamă s-a consemnat le planificate, iar veni­ nic ? Acest lucru a fost nar Seldenfaden, ambasador, rior. Matei Gliigiu, minis­
la Uricani, şeful exploatării, inginerul Eu­ reducerea cheltuielilor turile sînt mai mici de- cunoscut de consiliul subsecretar de stat adjunct în trul construcţiilor pentru in­
gen Colibaba, spunea că există reale posi­ planificate cu peste cît cele prevăzute cu 20 de conducere, care era M.A.E., cu soţia. Kaj Johan- dustria diimicâ şi rafinării,
bilităţi ca în acest an să se atingă o pro­ 174.000 lei şi depăşirea la sută. în măsură şi dator să sen, subsecretar de stat ad­
ductivitate de 2 tone pe post. cea mai mare veniturilor prevăzute Cauza diminuării ve­ încredinţeze operativ junct în M.A.E., Richard Wag-
cifră realizată în bazinul carbonifer al cu mai mult de 28.000 niturilor faţă de cele sarcina de brigadier u­ ner Hansen, consilier al Am­ (Continuare în pag. e 4-a)
Văii Jiului. Dacă ţa Uricani s-a atins deja lei. planificate constă în nui cooperator price­
.o productivitate sporită şi celelalte unităţi — Aceasta nu este neîndeplinirea întocmai put în meseria respecti­
miniere din cadrul Combinatului carboni­ o simplă întîmplare. ci a obligaţiilor contrac­ vă. Lipsa de control şi Convarbiri între tovarăşul
fer Valea Jiului au depăşit în primele 7 constituie rezultatul fi­ tuale Numai la produ­ îndrumare a muncii în
luni cu zeci de kilograme parametrii plani­ resc al acţiunilor chib­ sul lapte, de pildă, s-a sectorul zootehnic a fa­ Ion Gheorghe Maurer şi premierul danez
ficaţi la acest indicator. Totalizate în pro­ zuite întreprinse de înregistrat o nerea Uza­ vorizat un climat fa­
ducţie extrasă peste plan la nivelul com­ conducerea cooperati­ re de peste 23.000 Iei. vorabil risipei, nepu- Vineri seara, primul minis­ La întrevedere au luat par­
binatului aceste kilograme se ridică la mai vei şi de cooperatori iar la ovine veniturile tîndu-se justifica o can­ tru şi ministru al afacerilor te Corneliu Mănescu, minis­
mult de 27.000 tone de cărbune cocsificabil pentru valorificarea de­ sînt mai mici decît ce­ titate însemnată de lu- externe al Danemarcei a fă­ trul afacerilor externe. Geor-
şi energetic- plină a rezervelor e- le prevăzute cu mai raje. în valoare de pes­ cut o vizită protocolară pre­ ge Maeovescu, prim-adjunct al
Organizarea superioară a producţiei şi a xislente în direcţia mult de 30.000 lei. din te 10 000 leî. Firesc era şedintelui Consiliului de Mi­ ministrului afacerilor externe,
muncii şi-a pus amprenta şi asupra rezul­ creşterii producţiei la care aproape 14.000 lei ca gospodărirea nutre­ niştri al Republicii Socialiste Gheorghe Ploeşteanu, amba­
tatelor muncii minerilor de la Barza. In­ hectar şi pe cap de a­ nu s-au putut încasa ţurilor să fie dată in România. sadorul României în Danemar­
tr-o discuţie, directorul general al între­ nimat. livrării la timp deoarece producţia de răspunderea cuiva şi Cu planul pe opt Intre premierul tomân. Ion ca.
prinderii. inginerul Aurel Lâpuşcă. remar­ şi de calitate a produ­ lină nu a atins nivelul consumul să fie justifi­ Gheorghe Maurer. şi premierul Au fost de faţă persoanele
ca necesitatea extinderii noţiunii de pro­ selor contractate, ur­ stabilit in p)an. cat pnn producţia ani­ Galeriile de artă ale Fon­ danez, Jens Ollo Krag. a avut oficiale care însoţesc pe înal­
ductivitate şi asupra calităţii „pentru că la măririi încasării la ter­ Tovarăşul Ion Flo- malieră obţinută. luni îndeplinit dului plastic, deschise de cî- loc o convorbire cordială. tul oaspete,
tâva vreme în oraşul Deva,,
noi creşterea acestui indicator nu atrage men a veniturilor sta­ rea, contabilul şef al constituie pentru amatorii,
după sine şi sporul producţiei de metal bilite — spunea tovară­ cooperativei agricole, N. TlRCOB Despre hărnicia şi price­ de arfă plastică un loc cău-, Primirea de către tovarăşul
decît cu cond!ţia ca. concomitent, să fie ne spunea că : ,.nu con­ perea colectivelor de mun­ tat şi îndrăgit. Numeroşii
redus procentul de steril din minereu". şul Gheorghe Dondoş, . testă nimeni rolul a­ (Continuare in că care deservesc agregate­ vizitatori, apreciind la ade-. Ion Gheorghe Maurer
Acţionîndu-se în această direcţie, a fost contabilul şef al unită­ nalizelor ce se (ac pri­ pag. a 2-a) le celor două fabrici de a- vârala valoare această iniţia­
căutată, şî s-a găsit, o nouă formă de sala­ glomcrare a minereurilor tivă, ar dori însă ca Galeri­
rizare care cointeresează echipele de mi­ din Combinatul hunedorean ile de artă sâ depăşească a ambasadorului Danemarcei
neri atît în ceea ce priveşte creşterea pro­ am avut prilejul să scriem simplu] stadiu de magazin,
ductivităţii muncii, cît şi îmbunătăţirea deseori în ziarul nostru. găzduind expoziţii periodice, Preşedintele Consiliului de prezentare pe ambasadorul
calităţii. Realizarea indicatorului produc­ Ritm fluent în deservirea Recent, aglomeraloriştii au vernisaje. întîlniri între cre­ Miniştri al Republicii Socia­ extraordinar şi plenipotenţiar
tivitate. chiar şi în aceste condiţii, în pro­ obţinut un important suc­ liste România. Ton Gheorghe al Danemarcei la Bucureşti,
porţie de 112,8 Ja sulă pe primele 7 luni ale ces în întrecerea pentru atori şi public etc. Maurer, a primit vineri, 25 Svend Aage Sandagpri Jeppe-
anului vorbeşte de la sine despre efectul realizarea şi depăşirea sar­ Foto : 1. TEREK august a.c., în audienţă de sen. .
pozitiv- al complexului de măsuri care cinilor de plan : ei şi-au
s-au aplicat. Aceasta s-a reflectat şi în ac­ populaţiei cu legume îndeplinit planul pe 8 tuni
tivitatea financiară, întreprinderea înregis- înainte de termen. Succesul
trind la ind'catorul producţie marfă vîndu- vine să încununeze efortu­
tâ şi încasată un plus de 4.530.000 lei. re­ 5 Zlalna. aparţinînd O R.V.L.F. Alba. rile depuse în scopul creş­
zultat din depăşirea planului de producţie. Aspectul interior al unităţii îţi terii productivităţii agrega­
Semnificaţia cifrelor mari ce exprimă şi fructe lasă impresia unui local sortit u- telor.
rezultatele obţinute în primele 7 luni te nel lente abandonări, dacă nu cum­ Deoarece Ia ambele fa­
obligă la consemnarea lor chiar şi în con­ va părăsirii totale. Nu te întîmpinâ brici s-a îndeplinit ritmic
diţiile abundenţei de date. Nu poate fi omis Satisfacerea cerinţelor legitime ale nici un semn al în grijirii şi preocu­ planul de producţie, a fost *'*»■*'• * 5 * i- B* r Hjr » i M < 0 r
r i 0
■i» n v r i i i .
procentul de 119,5 realizat la indicatorul consumatorilor este o preocupare pării .pentru un aranjament practic, posibil ca in perioada care 5 r- as : , tr. m ; r e * m TlOt s ««R *:
productivitate de către I.M. Deva şi cel de constantă a unităţilor noastre comer­ economicos al produselor destinate a trecut din acest an să se i.» !**■*' c
i -t m i »«ţfiP
109.4 înregistrat de colectivul I.M Hune­ ciale Dacă reuşita caracterizează e­ desfacerii. Cu toate că neorînduiala producă peste prevederi o I* r i r u N |
doara. Transformate în valori realizate la forturile depuse in acest sens, nu e şi absenţa spiritului gospodăresc sînt cantitate de aglomerat fe­
indicatorul producţie marfă vîndută şi în­ mai puţin adevărat că se ivesc şi atribute cu vechi state de plată ale ros din care se pot fabri­
casată ele înseamnă de fapt plusuri de situaţii cînd, fie că e vorba de cau­ acestei unităţi, scuze s-au găsit ime­ ca aproape 70.000 tone de
3.600.000 lei la I.M. Deva şi 4-725.000 lei la ze obiective, fie că neglijenţa, ab­ diat : imobilul vechi, faptul că el fi­ fontă.
unităţile miniere din Poiana Ruscâ. senţa unei statornice preocupări a gurează în planul unor viitoare de­
A te opri aici, la aceste realizări, în­ celor ce se interesează de acest sec­ molări (de aici caracterul .provizo­
seamnă a te abate de la legile mersului tor important al vieţii noastre soci­ riu" aj unităţii), spaţiul restrîns des­
nostru înainte. O demonstrează însăşi via­ ale fşi fac simţită prezenţa, se pro­ tinat deservirii.
ţa, faptele. La Uricani, de exemplu, s-a duc neregularitâţi. se iscă tulburări .Au fost. cazuri, ne-a mărturisit
lâcut un calcul care a evidenţiat că, dacă în cadenţa, în ritmul fluent al de­ tovarâşa responsabilă Margareta Sât- 0 nouă hală
la această exploatare ar fi eliminate pier­ servirii populaţiei. mârean. cînd apa de ploaie a pătruns
derile din timpul de lucru, în 1967 s-ar ţ Opinia unei gospodine atît în magazie cît şi în localul des­
putea economisi 3.121 de posturi, ceea ce 0 Am intrat in pădurea cu.. us­ tinat deservirii In această situaţie pentru construc­ Imenşi faguri de beton şi oţel ^dau Hunedoarei aspectul
înseamnă un spor de productivitate de 93 cături vă puteţi închipui ce condiţii se ofe­ unui oraş modern. Foto : V. ONOIU
kg/post. cu 2,35 la sută mai mult decît in • Pe cine satisfac justificările ? ră depozitării şi păstrării sortimen­ MUNTELE
anul 1966. Exemplul nu este unic. aseme­ De cum pătrunzi în unitatea nr. 2 telor de legume şi fructe, ce influen­ ţii metalice
nea calcule ar evidenţia rezerve de creş­ legume şl fructe dîn Alba lulia o ţă pot să aibă aceste condiţii asupra
tere a productivităţii muncii la fiecare uni­ primă constatare ţi se impune : or­ calităţii produselor...". De Ia un an Ia altul, in OAMENILOR -
tate minieră. Dacă mai amintim însă că se dinea şi curăţenia din local este o Ne-am adresat, în speranţa unei cadrul Combinatului si­
înregistrează încă multe absenţe nemoti­ frumoasă invitaţie făcută cumpărăto­ explicaţii, tovarăşului Simion Hăbea- derurgic Hunedoara se e­
vate. că numărul lucrătorilor dîn activită­ rilor. este o dovadă a respectului pe nu. de la serviciul administrativ al xecută importante lucrări M i c i a RAIUL
ţile auxiliare şi de deservire este ridicat, care lucrătorii din această unitate în­ O. R. V. L. F. Alba care ne-a pentru înălţarea unor noi
că maşinile, utilajele şi instalaţiile nu se ţeleg să-l aducâ consumatorilor. „In spus : „Unitatea de care aminteaţi a obiective siderurgice şi mo­
folosesc la întreaga capacitate datorită de­ afara cantităţii şl calităţii produse­ aparţinut U R C.C. Aceasta a avut în dernizarea celor existente. TURIŞTILOR
selor defecţiuni accidentale, avem în faţă lor — ne-a mărturisit tovarăşa Au­ plan construirea la Zlatna a unui Pe această linie, se înscrie
o mare gamă de rezerve a căror valoare relia Oltean — are importanţă pen­ magazin de desfacere a legumelor şi şi inccperea lucrărilor de
esle încă în stare de latenţă. tru noi. cumpărătorii şi ordinea in­ fructelor, a avut şi fondurile nece­ construcţie a miei noi hale Mărturii Piriiaşe de apă de izvor
Necesitatea de a fî edificate şi puse în terioară. felul în care produsele sînt sare unei atarj construcţii clar s-a care şă ducă la extinderea susură printre pietre şi ier­
acţiune este evidentă. Sarcina cade în sea­ păstrate şi prezentate, de aici de- produs deialcarea unităţilor de valo­ atribuţîunilor aciuatei sec­ buri, croindu-şi albii firave
ma organizaţiilor de partid, a cadrelor de curgînd uh spor în posibilitatea unei rificare şi desfacere a legumelor si ţii dc construcţii metalice. spre văi. Slinci aplecate pes­
specialişti, a organizatorilor producţiei şi deserviri prompte, atente". fructelor, astlel că planul construirii Construirea ei, care în final istorice te serpentine, drumuri in-
a muncii care, luînd noi măsuri de îmbu­ Un aspect îngrijit şi deosebit inte­ magazinului a rămas o chestiune de va fi dotată cu maşini de guste de munte ce urcă şi co­
nătăţire a activităţii productive, pot pune res în prezentarea sortimentelor în- viitor. Noi nu avem nici măcar fon­ înaltă productivitate, a fost boară ocolesc prăpăstii şt
la dispoziţia eeonomiej naţionale mari va­ tîlneştl şi* la unitatea nr. 1 din ace­ duri pentru o reparaţie capilalâ, ce impusă de cerinţele mereu hăuri. Sale pilite in văi şou
lori materiale urmînd calea, de acum ve­ eaşi localitate Dacă aceste două uni­ ar trebui efectuată . * crescinde de piese de Pentru cunoaşterea cit mai şanţ de apărate adînc de 4,5 cocoţate pe înălţimi. Întin­
rificată în practică, a creşterii continue a tăţi satisfac îndreptăţită exigenţă a NICOLAE DRAGAN schimb pentru agregatele amănunţită a amplului centru m şi lat de 18 m. Grosimea a- deri nesfirşite de păduri care
productivităţii la liecare loc de muncă. cumpărătorilor, nu acelaşi lucru se siderurgice. preciabilâ a zidului de incintă, ascund labirinturi dc grote si
poate spune despre altele. Şi ne re­ militar şi economic, care a fost completată cu pantele repezi sumedenie de vietăţi sălba­
S. POP ferim în primul rînd la unitatea nr. (Continuare în pag. a 2-a) Micia, Muzeul din Deva a re­
luat în cursul anului prece­ ale şanţului, făceau din castrul tice.
dent săpăturile la această a­ de la Micia un puternic punct
şezare. Rezultatele au fost, de rezistenţă al trupelor ro­
chiar de la început, promiţă­ mane cantonate în Dacia Cas­
trul de la Micia alături de cel
I L U S T R A T E H U N E D O R E N E toare, ieşind Ia iveală piese şi de la Apulum, avea importan­
o
materiaJe ce reprezentau
tul rol de a apăra dinspre vest,
reală şi preţioasă contribuţie
la cunoaşterea cît mai profun­ valea Mureşului, de a supra­
dă a unor aspecte privitoare veghea navigaţia pe acest rîu
la rolul Miciei in viaţa pro­ şt de a controla drumurile de
vinciei Dacia. acces spre masivul aurifer al A fa arată muntele Pilion,
Apusenilor.
Recentele săpături arheolo­ căruia numeroşii săi locui­
gice s-au efectuat la castrul Aşezarea civilă, situată în tori i-au dat numele de A1 nu­
roman (cetatea în care staţio­ partea de est a castrului, s-a lele Oamenilor, in contrast
nau unităţile militare), la a­ dovedit a fi o zonă arheologi­ cu vestitul Olhnp, denumit
şezarea civilă şi la cele două că foarte bogată în relicve. Au Muntele Zeilor Intre aceste
cimitire ale acesteia. Din să­ ieşit la iveală ruinele unor două masive sc intinde fer­
pături a ieşit un bogat mate­ importante construcţii, avînd tila fi bogata cimpie a Tesa-
rial prin care s-a dovedit că 10 pînă la 15 încăperi de mari liei. Pe nici un munte al bă-
şi castrul de la Micia se în­ dimensiuni. Aceste edificii de­ t rin ei Elade nu î ntîlnefti a-
cadrează logic şi cronologic in sigur că depăşesc cu mult as­ titea sate ca pe Pilion. Se­
grupul construcţiilor de acest pectul unor simple locuinţe cole de-a rîndu\ oamenii l-au
gen de pe întreg cuprinsul im­ particulare. Menţionăm şi fap- populat din generaţie in ge­
periului roman. Zidurile cetă­ lul câ din secţiunile trasate în neraţie, au ridicat impună­
ţii erau construite în întregi­ interiorul şi în preajma clădi­ toare monumente de artă fi­
me din piatră de siîncâ ne- rilor lipsesc aproape cu desă­ le căror urme se mai văd si
fasonatâ alternînd cu blocuri vârşire obiectele de uz casnic, astăzi. La Dondina„ vizitat o-
ecarisate, din andezit, prove­ ca de exemplu ceramica şi u­ rul face cunoştinţă cu pala­
nind de la cariera antică de neltele utilizate frecvent în tele construite sub Deme-
piatră din vecinătatea Sime- gospodărie. Astfel, se presu­ trius Polinrcetnt. (asediato­
riei. de la Uroi. Grosimea a­ pune câ aceste edificii au pu­ rul), in anul 29.1 î.e.n, Lingă
cestora era de 2.80 m. şi în­ tut fi utilizate drept construc­ Pliasidi se găseşte grota ca­
conjurau o suprafaţă de teren ţii de utilitate publică în sco­ te, potrivit tradtţiei. a (ost
puri administrative,
de formă dreptunghiulară a- etc. militare vizitată de viteazul Abile,
vînd latura mică de 180 m şi prin văi se văd stejari, ca
latura mare de 260 m. Cele Nu lipsesc nici construcţiile cci din care legendarii argo­
patru colţuri ale castrului, e­ de dimensiuni mai reduse a nauţi şi-au durat vestitul lor
rau rotunjite şi apărate de că­ căror utilizare, ea locuinţă, vas. Se tntllnesc acropole,
tre un turn de vegh». situat în este evidentă. In interiorul a-
interiorul Incintei. întregul prof, LIVIU MARGHITAN C. ALEXANDROAIE,
Sintem la porţile de lumină ale termocentralei de la Paroşeni. La cel de al cincilea colos de beton din grupul turnurilor de ră­ castru, pentru a se face cît Muzeul regional — Deva corespondentul Agerpres
la Atena
cire, prezentate în imaginea alăturată, a fost recent terminată execuţia. Foto : N. MOLDOVEANU mai dificilă cucerirea sa prin
asalt, era înconjurat cu un (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare îo pag. a 4-a) i