Page 80 - Drumul_socialismului_1967_08

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3 9 3 3

Ne-am propus deunâzj ca
împreună cu tovarăşul Santlu I n s ? m n a r i p e t e m e
Ştelan, secretar al comitetului
de partid de la Fabrica de pro­
duse refractare din Alba lulia,
să recapitulăm — măcar în ale vierii de partid
parte — unele din tematieile
adunărilor generale ale celor
zece organizaţii de bază, cîte
sint în această tir.ărâ şi mo­ sau folosirea fondului de timp, mentalităţi,- care au fost cali­
dernă unitate industrială Do­ pentru ca intr-un răstimp ficaţi la locul de muncă. S-au
ream să aflăm pe Qeeastă cale foarte scurt să revină cu ace­ creat condiţii bune de trai şi
care este orizontul activităţii eaşi analiză, să o repete, tră- muncă, dar iată că grupul so­
de partid de nici, direcţiile e­ gînd-o parcă la şapirograf, în cial, vestiarele, spălătoarele,
senţiale spre caic ea este ori­ luna iulie Să |ie vorba oare de băile, mobilierul din dotare
entată. în ce elemente funda­ o eroare în stabilirea tematicii încep să fie deteriorate Cjte
mentale acţionează organiza­ adunărilor generale, sau faptul nu se pot spune despre exploa­
ţiile de partid. O „radioscopie" în sine denotă că cele discuta­ tarea şi întreţinerea în bune
a tematicii adunărilor generale te cu două, trei luni în urmă eondiţiuni a utilajelor, curăţe­
pune în lumină — aşa este fi­ au rămas cuvinte aruncate în nia la locul de muncă. Uneori,
resc să se întîmple — cîmpul vint, nu s-au materializat în din „intîmplare", o bară de
larg de jnliuenţă al activităţii fapte, cerinţele vechj nerezol­ metal ajunge să călătorească
organizaţiilor de partid, deno­ vate au reapărut impunînd cu pe llux şi nimereşte în moară
tă maturitatea lor, -competenţa acuitate rediscutarea, reanali- strieînd-o pentru mai multe
zile. Am’ ajuns la concluzia că w î«m ■
multe din asemenea fapte, ca­ w m
re Influenţează asupra desfăşu­
rării normale a procesului de s? m
producţie, se datoresc nu atit
0 „RftDIOSCQPIE" relei voinţe, cît mentalităţii in­
dividualiste, a omului care, pe
lingă ogorul de acasă îşi gă­
seşte într-o unitate socialistă „economie la (.M in ­ „URGEN­
loc pentru un salariu sigur şi De pe culmea Parîngului
A TEMATICII UNOR ...odihnă". oraşele Văii Jiului par niş­
Aşadar, o temă cum este cea
te salbe de perle înşirate
a avutului obştesc merită
să
i se acorde o atenţie deosebită pe apa Jiului încadrat in­ a u , SAS $1 LA VENITURI TELE" POT
în acest colectiv. Este bineve­ tr-o splendidă imagine pa­
noramică, oraşul Vulcan îşi
ADUNĂRI GENERALE nită pentru dezbaterea în adu­ etalează cu mhulrie podoa­ (Urmare din pag. 1) mentare nu şi-a găsit ecoul do­ dat unităţii credite, de abia au
nările generale, iar reflecţiile
bele edilitare, blocurile de
secretarului
de
comitetului
fost pichetate-
De asemenea,
partid care se gîndea să sta­ locuinţe, care vorbesc des­ Conducerea unităţii încearcă rit la cooperativa agricolă din n-au fost terminate nici con­ FI EVITATE?
ce
Ighiu. Despre acest lucru
bilească unele jaloane, căi di­ pre confortul de care se să justifice rezultatele slabe în­ au de spus tovarăşii de la strucţiile agrotehnice prevă­
rectoare pentru dezbaterile din bucură familiile de mineri. registrate in zootehnie pe sea­ U.H.C.A.P. Alba ? ' zute. Jn prima zi a celei de a doua
orgnniz.aţrle de bază care ma faptului că „animalele nu In afară de zootehnie, viti­ Faptul că la cooperativa a-
in conducerea şi soluţionarea zarea lor, stabilirea altor mă­ şi-au propus să abordeze acest corespund ca iasă şi producti­ cultura este unul din sectoare­ gncolă din Ighiu veniturile decade a lunii mai ziarul nos­
tru a publicat lu obişnuita sa
numeroaselor probleme ee se suri, altor planuri ? subiect, necesare. Şi cit de vitate". Afirmaţia este complet le de activitate cu tradiţie în băneşti încasate la suta de rubrică „Examenul melalurgiş-
ivesc într-un colectiv eterogen, Notînd toate acestea, ne-am largă este o asemenea temă. neîntemeiată, deoarece coope­ Ighiu. După cum se prevede hectare (circa 50.000—G0000 tilor", articolul intitulat „Cum
cum este cel de la Fabrica de întrebat la un moment dat la Vizîtînd fabrica. îţi dai seama rativa a procurat animale prin nici aici însă realizările nu lei) se menţin la un nivel des­ folosim rezervele de valorifica­
produse refractare din Alba ce foloseşte faptul că planuri­ de actualitatea ei ca şi de im­ cumpărare care au dat o pro­ sînt pe măsura posibilităţilor. tul de scăzut denotă că s-a fă­ re a metalului" în care erau
lulia : probleme de natură so- le de muncă ale organizaţiilor portanţa unor măsuri luate de ducţie de 1.700-2.000 litri lapte De pe cele peste 100 hectare o­ cut prea puţin în direcţia in­ consemnate rezultatele obţinu­
cial-economicâ, politică ş.a de bază de la Fabrica de pro­ comitetul de partid. anual. Acum însă din cauza cupate cu vie s-n planificat să troducerii şi aplicării pe scară te de colectivul Atelierelor^cen­
Din aprilie încoace, cu foar­ duse refractare din Alba lulia Există o logică sănătoasă, o condiţiilor slabe de îngrijire şi se obţină un venit mai mic de largă a metodelor agrozooteh­ trale Criscior pe linia gospodă­
te mici excepţii, un „inventar" se întîlncsc la comitetul de logică fermă în faptul că prin- La bluming, furajare, producţia de lapte 300.000 lei, cind firesc ar li ca nice înaintate. Ca dovadă re- ririi mai bune a metalului.
al tematicii adunărilor genera­ partid ? E vorba de o scripto- tr-o coordonare judicioasă a după şapte luni se ridică abia veniturile să se ridice la peste ferindu-ne numai i(1 producţia Părerile exprimate atunci
le ne arată — s-o spunem pe logie, de nevoia de a le aduna activităţii organizaţiilor de la 600 litri pe cap de vacă fu­ un milion lei. S-a ajuns la o de lapte trebuie arătat că la
nume — o sărăcie de subiecte, şi capsa într-un singur dosar, partid, sindicale şi U.T.C. se rajată. faţă de 1.400 litri pla­ astfel de situaţie pe conside­ Şard aceasta este mai mare cu au găsii teren fertil şi au rodîA-.
patru-einci. In esenţă, este sau de o altă nevoie mult mai evită parada de cuvinte, şe- in aceste zile nificată pe acest an- Trebuie rentul că viile prezintă multe peste 350 1 pe cap de vacă faţă Revenind pentru a vedea efici­
vorba despre: .disciplina de imperioasă ? (aceea ca. comi­ (lintpmania. şi s-a hotărît ca arătat că nu rasa şi producti­ golurj şi nu au fost îngrijite în de cea obţinută la Ighiu. dife­ enţa măsurilor întreprinse, am
aflat nuilie noulâţi. Conduce­
partid şi în producţie", .folo­ tetul de partid să le aducă co­ asemenea teme majore, de ma­ vitatea scăzută a animalelor mod corespunzător, acţiunea renţă înregistrată pe seama
sirea fondului de timp", „ana­ rectivele necesare, să le îmbo­ re interes pentru colectivitate, sînt factorii care determină re­ de înlocuire cu viţe din soiuri furajării şi îngrijirii diferen­ rea atelierelor a luat în serios
găţească. să le aducă, atunci să nu fie discutate separat, în Este cunoscut că în acest acţiunea de economisire a me­
liza activităţii grupelor sindi­ an colectivul laminoruJui zultatele necorespunzătoare în nobile fiind complet neglijată. ţiate a animalelor. De aseme­ talului deslâşurînd o activitate
cale de la alegeri şi pînă în eînd e cazul, la numitorul rea­ cadru restrîns, ci într-o adu­ bluming semifabricate a în- zootehnie, ci lipsa de organi­ De altfel, la capitolul inves­ nea, la Şard în ultimii ani sistematică de valorificare a
prezent", „întreţinerea şi ex­ lităţilor din sec(ia sau locul de nare generală de partid lărgi­ tîmpinat o seamă de greu­ zare pe baze ştiinţifice a acti­ tiţii care constituie elementul s-au făcut importante investi­ rezervelor existente. Prin con­
ploatarea utilajelor”... Am no­ muncă din secţie)- In acest fel tă. lă care să participe şi mem­ tăţi în realizarea planului vităţii la ferme Una din defi­ hotărîtor pentru lărgirea sur­ ţii prin înfiinţarea de noi centrarea la un loc a debitării
tat un lucru care, de fapt, l-a s-ar concretiza atribuţia de bri ai organizaţiei U.T.C. ca­ de producţie datorită lucră­ cienţe care atîrnâ greu în ba­ selor de sporire a producţiei şl plantaţii de vii. şi croirii metalului se asigura
cam surprins pe tovarăşul conducere şi îndrumare a co­ drele de bază din secţii Se e- rilor de construcţie ce se lanţa rezultatelor rezidă in veniturilor se constată o serie Am folosit aceste exemple un control strict şi se ţine o e-
Sandu : faptul că temele aces­ mitetului de partid asupra or­ vitâ în acest fel paralelismul desfăşoară la noul laminor faptul că îngrijitorii nu sînt de deficienţe. Spre exemplu, pentru a dovedi că şi la Ighiu videnţâ zilnică a economiilor-
tea se repetă de la o organi­ ganizaţiilor de bază şi nicide­ şi printr-o şedinţă energică, e- cointeresaţi în creşterea pro­ cele 20 hectare planificate pen­ sînt condiţii ce permit ridica­ realizate. In ultimele trei luni
zaţie la atta Şi se discută în cum prin „asimilarea" atribu­ ficientâ, se pot determina mă­ de 1.300 mm. Totuşi, buna ducţiei, deoarece aplicarea tru a fi plantate în acest an cu rea pe o treaptă superioară a s-au economisit mai mult de
aceeaşi lună ea şi eînd peste ţiei de statistician. suri ferme cu un pronunţat organizare a muncii, şi hăr­ principiului rettybuţiei supli­ pomi. în care scop s-au acor- nivelului activităţii economi-
tot, în toate secţiile fabricii, de L-am surprins pe tovarăşul . caracter educativ. nicia -oamenilor şi-au spus co-linanciare. Cooperatorii din
la „a" ]n „z". lucrurile, preocu­ Sandu Ştefan concepind tema­ Există aici, fără îndoială şi cuvîntul. In aceste zile de Ighiu, prin hărnicia şi price­
pările esenţiale ar fi aceleaşi. tica unor adunări generale ca­ am reţinut acest lucru, inten­ august, întrecerea socialistă perea lor, printr-o activitate
Ne-a rămas puţin pînă la a re îşi propuneau ca scop să a­ ţia cea mai bună de a perfec­ a fost mai plină de roade Chipul nou al comunei mai bine organizată şi condu­ De fa propuneri
crede la un moment dat că a­ nalizeze unele aspecte legate ţiona continuu metodele de ca orieînd. De la începutul să au posibilitatea să valorifi­
ceste eîteva tematici sint parcă de contribuţia şi influenţa or­ muncă ale comitetului de lunii şi pînă în prezent au Cetăţenii din Kîu Alb, ra­ Preocuparea locuitorilor co­ ce mai deplin rezervele ce
bătute la maşină în mai multe ganizaţiei de partid privind a­ partid. Esenţial este cn tova­ fost produse peste plan mai ionul Haţeg sint preocupaţi munei Rîu Alb pentru a-şi există pentru mărirea produc­
exemplare şi difuzate opoLspre părarea avutului obştesc.. răşii din comitelui de partid mult de 1.700 tone laminate zi de zi pentru a face cît mai face cît mai frumoasă loca­ tivităţii animalelor şi creşte­ la fapte
„conformare" organizaţiilor de Ne-am întrebat ce i-o fi deter­ să fie conştienţi de cavernele la laminorul bluming şi frumos chipul comunei lor. litatea cunoaşte şi alte direc­ rea producţiei agricole la hec­
partid, fie că e oportună ana­ minat pe tovarăşii din organi­ descoperite prin „radiografia" 1 400 tone la semifabricate. Animaţi de această dorinţă ţii. Astfel, de curînd au ter­ tar. să sporească simţitor ve­
liza. lie că alte chestiuni arză­ zaţia de bază de la finite 3 din de faţă. să remedieze ceea ce ei au hotârit să construiască minat şi dat în folosinţă cele niturile băneşti. In acest scop
toare a>' trebui înscrise pe or­ secţia de presare, ca şi de la este vechi, perimat şi inefici­ S-au evidenţiat in mod deo­ un local de cămin cultural două săli ale dispensarului, se cere ca şi Organele agricole
dinea de zi a dezbaterilor adu­ alte organizaţii să-şi scrie pe ent în activitatea lor. deschi- sebit muncitorii losif Lala, cu patru săli, a cărui funda­ au terminat construcţia gar­ raionale să acorde un sprijin 13000 kg metal, cantitate re
nărilor de partid. viitoarea ordine de zi a adună­ zînd cale liberă iniţiativei, li­ Neagu Viorel, loan Popa, ţie a şi fost terminata. Plin dului de prefabricate ce im- mai substanţial unităţii res­ echivalează cu circa GU bucăţi
Maj surprinzător este un alt rii generale o asemenea temă ? nei activităţi cît mai eficiente, maiştrii Gheorghe Pop, Gri- muncă patriotică, cetăţenii prejmuieşte şcoala generală. pective. să urmărească mai în­ armături melalice T. H com­
fapt. constatat cu prilejul a­ Explicaţia tovarăşului Sandu care să răspundă, să soluţione­ comunei au are circa 50000 Valoarea Uuuror lucrări­ deaproape modul cum se apli­ plete I)e curînd serviciul teh­
cestei „radioscopiî" : sînt or­ a fost lămuritoare: adunările ze cele mai strigente proble­ gore Toader şi inginerul bucăţi cărămidă, au procurat lor executate prin muncă pa­ că măsurile agrozootehnice nic a definitivat modificările
ganizaţii de partid care cu de partid trebuie să ridice con­ me ale colectivului, asigurîn- Gheorghe Ştebâu. peste 70 (Ti c de masă lem­ triotică se .ridică.la suma de înaintate, cum este organizată de fabricaţie a încă 12 repere
două, trei luni în urmă au ana­ ştiinţa oamenilor, să facă edu- du-i astfel un mers continuu noasă şi alte materiale nece­ 35 000 lei munca şi cum se înfăptuiesc ce se produc in serie Noile
lizat chestiuni legate de disci­ caţie.Inlîlnim aici tineri veniţi ascendent. D. STROE sare ridicării noului edificiu MARIA BARA prevederile planului de pro­ tehnologii de fabricaţie asigu­
plina de partid şi în producţie din şcoli, oameni cu diferite ' M. CRIŞAN corespondent cultural. corespondentă ducţie, ră un consum scăzut de metal.
pistonului
Plin reproiectarea
PR-24 şi schimbarea tehnologi­
ei de execuţie, consumul de
metal scade cu 3,300 kg pe bu­
(Urmare din pag. 1)
insoşhea mai multor De la aceste motivări şi pînă RITM FLUENT IN DESERVIREA cală. economisindu-se la o sin­
gură comandă 660 kg metal A
crescut exigenţa şi in privinţa
la dezordinea intîlnită este o eliminării complete a rebuturi­
distanţă enormă. Ne întrebăm lor de debitare şl prelucrare.
moserii este cerută de ce sentimente încearcă consu­ însă în suspensie şi rezolvarea
au rămas
Cîteva probleme
matorul intrat aici să cumpere
ceva ? II Satisfac doar motivă­ POPULAŢIEI CU LEGUME SI FRUCTE lor depinde în primul rînd de
rile ŞÎ justificările prin care beneficiarii lucrărilor, ce se
nivelul tehnic al producţiei se tolerează o astfel de situa­ fost ult:ma în care am avut şi fi ambalate cu mai multă gri­ norate din fondul de marfă e- merţul cu legume şi fructe din execută în cadrul atelierelor.
ţie ?
Volumul mare al „urgenţelor
prune ca să nu mai vorbim.de jă. fără îndoială că nu s-ar xislent unele comenzi ate uni­ raionul Alba) neprevăzute" nu s-a micşorat.
Q Tăiaţi nodul gordian al a- In mod frecvent sosesc comenzi
In urma unor studii ale co­ nizează ca, în viitor, vechii pere. din care am primit o sin­ maj produce risipă şi s-ar tăţilor de desfacere ?). In ceea
misiei de organizare ştiinţifică operatori să înveţe să-şi re­ provizionârii ! gură dată, în 28 iulie. Castra­ constata o creştere sporită a ce priveşte absenţa unor sor­ pentru care nu există asigura­
a producţiei de la Fabrica chi­ pare singuri maşinile, să şi le & „Concurenţa" nu sc face veţi mici pentru murat, sorti­ vînzârilor". timente vă pot spune că ea se Aspectele arătate mal sus ne tă* aprovizionarea cu profile
mică din Orăştie s-a ajuns la regleze singuri, adică să-şi în­ cu... deficienţe ment foarte solicitat de cum­ In legătură cu asigurarea li­ datorează unor cauze obiecti­ conduc către o concluzie sigu­ metalice corespunzătoare. Siliţi
concluzia că un număr de suşească mai multe calificări. £ Iluzia unor paravane părători. n-am primit, deşi nei bune aprovizionări a uni­ ve : producţia scăzută în acest ră, ce trebuie să stea în aten­ dc împrejurări, metalul giştii
20 de posturi de la sec­ In direcţia policalificării mun­ străvezii am cerut în fiecare comandâ"- tăţilor de legume şi fructe din an la aproape toate unităţile ţia celor ce se ocupă de buna se „descurcă" în limita posibi­
pe care le au.
Din
lităţilor
ţia de deservire nu-şi gă­ citorilor s-au înregistrat deja Referîtor la aprovizionare raion şi a eforturilor ce se fac producătoare din raion, nere­ desfăşurare a aprovizionării şi două profile aleg unul, dar cel
seau justificare, in timp ce cîţîva paşi, organizîndu-se E lesne de înţeles că un fac­ am ascultat şi părerea tovară­ în acest sens, ne-am adresat coltatul ja timp sau recolta în- desfacerii legumelor şf truc-, mai adecvat ar fi al treilea, ca­
la secţiile de producţie se sim­ cursuri cu o durată de două tor însemnat în asigurarea de­ şei Margareta Sâtmâreanu de tovarăşului loan Oancea. mer­ tîrziată la unele produse. te lo r: numai printr-o atentă re lipseşte. Uneori repartiţia de
ţea acut lipsa foiţei de mun­ luni în cadrul cărora operato­ servirii la timp a populaţiei îl la unitatea nr. 5 Zlatna, care ceolog cu contractări şi achizi­ C A P. Miceşti, Mihalţ, Ciugud urmărire a cerinţelor pieţii. materiale soseşte după exe­
că Cei 20 de muncitori au fost rii au fost introduşi in taine­ constituie aprovizionarea ne-a spus : „In ultima yreme ţii la O R.V.L l<\ Alba „Apro­ şi Şard ne-au livrat cantităţi prin acoperirea în timpul cel cutarea comenzii, fapt ce du­
transferaţi în secţiile produc­ le meseriei de mecanici. Acţi­ La unitatea nr. II Zlat- aprovizionarea s-a mai îmbu­ vizionarea — ne-a declarat el insuficiente de roşii şi adese­ maj scurt a comenzilor primi­ ce. de asemenea, la un consum
tive. După o perioadă s-a con­ unea este în plină desfăşurare. na. am putut constata ab­ nătăţit, dar trebuie spus că dc — depinde in mare măsură de ori ele calitate slabă. In ce pri­ te de la unităţile de desfacere mai mare de metal De allfet.
statat că măsura a fost rea­ Rezultatele obţinute în pe­ senţa surprinzătoare a unor foarte multe ori, calitatea pro­ posibilitatea efectuării la timp veşte fructele, trebuie menţio­ şi grija permanentă pentru a­ lipsa de comenzi ferme, pe ba­
listă aşa că, începînd din luna rioada care a trecut de la sortimente ca : roşii, ar­ duselor Jasâ de dorit. Am în- a transporturilor la unităţile nat şi faptul că unele contrac­ sigurarea diversităţii şi calită­ za cărora să se întocmească ne­
iulie, întreprinderea a dat dis­ transpunerea în practică a a- dei gras, ardei iute, ceapă, lîmpinat multe obiecţii din de desfacere. Dacă s-au ivit u­ te ale noastre cu unităţi pro­ ţii produselor se poate asigura cesarul dc aprovizionare râmî-
ponibile toate cele 20 de pos­ ceslor măsuri sini îmbucură­ deşi, aşa cum ne-a spus tova­ partea consumatorilor în pri­ nele neregularitâţi în aceasfâ ducătoare din raion n-au fost satisfacerea cerinţelor maselor ne în continuare punctul ne­
turi din schema om-utilaj A­ toare Un prim fenomen: nu­ răşa responsabilă Maria C5- vinţa calităţii roşiilor, care de direcţie, acestea s-au datorat, onorate. E cazul G A S. Calda de consumatori, se poate asi­ vralgic în activitatea ateliere­
cesta n-a fost însă derit înce­ mărul orelor de stagnare a râbeţ, comanda pentru accsle altfel ne sînt trimise şi în can­ în bună măsură, faptului că de Jos care n-a putut să ono­ gura o deservire promptă, lor. Insistăm asupra înlăturării
putul. La secţia de mase plas­ maşinilor s-a redus cu peste sortimente a fost făcută tităţi insuficiente. Un sorti­ pînă la 1 iulie, aprovizionarea reze contractul de 7 tone caise, exemplară In locul rezolvării pe cît posibil a „urgentelor ne­
75 la sută faţă de perioadele Situaţia întîlnitâ a^i nu do­ ce l-a încheiat cu noi (na,
tice existau pe fiecare schimb anterioare; producţia a înre­ vedeşte nici un fel de preocu­ ment care a lipsit şi lipseşte e s-a a c u ra t numai prin trans­ Dacă la aceste constatări adău­ practice, eficiente a acestor ce­ prevăzute" pentru că în condi­
un anumit număr de mecanici, gistrat un important salt îna­ pare serioasă în această direc­ răritura de pătrunjel. Tar în porturi efectuate de maşini din găm faptul că uneori produse­ rinţe am întilnit un... sac de ţiile în care mai mult de 70 la
frezori şi lăcătuşi care nu e­ inte. S-a redus, de asemenea. t ie. Cîtcva date. pe care ni le-n privinţa fructelor, cu excepţia parcul nostru a.uto. Prin mări­ le trec printr-un stagiu cam justificări care vizează voit sută din plan sînt lucrări de
rau ocupaţi tot timpul celor pre(ul de cost iar productivita­ furnizat responsabila sint edi­ merelor şi în ultimul timp a rea parcului auto cu maşini „obiectivismul" cauzelor tutu­ reparaţii, apari(ia lor pricinu-
opt ore. Existau uneori zile în ficatoare. Roşiile, vinetele, ar­ pepenilor verzi, nu am mai puse la dispoziţie de D.R.T.A-, îndelungat în depozit şi că u­ ror deficienţelor intîlnite. Oa­ ieşte multă bătaie de cap şi se
şir cind la maşini nu se ivea tea muncii înregistrează de la deii sînt produsele cele mai primit de multă vreme nici un ritmul, operativitatea trans­ nii responsabili de unităţi fac menii însă au nevoie de produ­ rezolvă adesea cu un consum
cu
comenzi m icij în raport
nici o defecţiune. Pe de nlfâ Jună la lună o permanentă as­ solicitate, dar în 2iua respec­ alt sorlîment, iar atunci eînd porturilor au sporit aşa îneît se proaspete, de calitate. Este mare de metal. Conducerea
parte, făcîndu-se un studiu a­ censiune. Sc scontează ca pînă tivă nu se aflau în unitate. ni s-au aduş (piersici, caise şi orice comandă, într-un timp proporţia solicitărilor, riscind bine să ştie acest lucru şi con­ IM. Barza, de care depind ate­
supra cauzelor care generează la sfîrşitul arcului să se reali­ „Vinete am avut ultima dală prune ringlote) parte din ele maxim de 6 ore. este acum în­ în felul acesta să râmînâ ore, ducerea O.R.V.LF, Alba. Insu- lierele. trebuie să fie mai a­
jumătăţi de zi sau chiar zile
întreruperile accidentale s-a zeze o economie de cel puţin in 9 august, spunea ea. deşi a­ au fost degradate. Dacă trans­ deplinită (na. Dacă aşa stau întregi fără produse, se poate şindu-şi acest adevăr poate va proape de nevoile şi greutăţile
constatat că ele se datoresc în HO salariaţi. cest sortiment l-am cerut în portul s-ar efectua cu mai lucrurile atunci cum se expli­ forma o imagine mai dară a­ da o nouă turnură, un plus de acestei unităţi şi să o ajute în
cea mai mare parle lipsei de fiecare comandă. Tot acea zi a multă atenţie, dacă fructele ar că încetineala eu care sînt o- supra situaţiei existente in co­ operativitate activităţii unită­ mod concret.
intervenţie oportună a meca­ AL. BALGRADEAN ţilor din subordine. S. TRUTA
nicilor şi rcglorîlor. Nu e în
aceste două afirmaţii nici un
paradox. In situaţia cind, con­ niului localităţii Micia şî ca­
comitent, se defectau mai Mărturii istorice sei împăratului, de către au
multe maşini, intervenţia per­ gustalul Marcus Cornelius
sonalului de întreţinere nu Stratonicus, ne consemnează
mai putea fi promptă. prezenţa acestui personaj şi U
(Urmare din pag I)
Studiul amintit a mai dus mult redusă faţă de epoca an­ acela al incineraţîei. Au fost Micia, atestat pînă aqum li
şi la o altă constatare — a­ terioară, la fel cu alte locali­ descoperite în preajma mor­ Ulpia Traiana Snrmizegetusc.
ceea că operatorii posedă o ca­ tăţi de pe teritoriul fostei pro­ mintelor numeroase monumen­ Monumentul ridicat de Strato-
lificare insuficientă, nu cunosa ceslora se găseşte din abun­ vincii Dacia, a căror existenţă te sculptate, realizate in pia­ nicus, un demnitar stabilit in
îndeajuns principiul de func­ denţă ceramică, dalind din e­ nu a încetat bruso o dată cu tră. Sculpturile ieşite la ivea­ metropola provinciei, consti-
ţionare a maşinilor, neputind poca romană, diverse vase plecarea autorităţilor romane. lă in necropolele de la Micia, . tuîe o nouă confirmare a strîn-
lua, deci. la timp măsurile cu­ fragmentate de sticlă şi de bronz O descoperire deosebit de reprezintă şi o fidelă oglindă a selor relaţii existente între
venite de înlăturare a defec­ cit şi uneltele legate îndeo­ valoroasă, prin unicitatea ei, nivelului avansat atins de arta Micia şi Sarmizegetusa. prim i
ţiunilor. In urma acestor con­ sebi de praticarea agricultu­ este cuptorul pentru ars vase sculpturală in Dacia oferin- localitate aflîndu-se de altfe .
cluzii s-a înfăptuit un nou rii. Rîşnitele din piatră, coa­ de lut, aflat in partea de nord- du-ne în acelaşi timp şi un pe teritoriul ce aparţinea di
pas: mecanicii, reglorii, lăcă­ sele şi seceriJe de fier la cane est a aşezării civile in apropie­ consistent material privitor !a punct de vedere administrat: ,
tuşii au fost trecuţi direct pe se adaugă vasele din lut ars, rea Mureşului. Pînă in mo­ concepţiile şi credinţele religi­ de capitala provinciei.
maşinile de injecţie devenind de mari dimensiuni sînt pre­ mentul actual în Dacia nu s-a oase din antichitate. O seamă Grupul inscripţiilor este com­
astfel; operatori. Pentru ei zente în marea majoritate a mai găsit intact nici unul din­ de obiecte de uz personal, pletat de o serie de cârâmird
schimbarea locului de muncă construcţiilor cu caracter par­ tre cuptoarele de ars ceramică /printre care fibule de bronz şi ţigle, ce poartă ştampila i>
n-a fost deloc greu de reali­ ticular de la Micia. datînd din epoca romană, fapt şi argint, cercei de aur, desco­ nor unităţi militare staţiona­
zat deoarece noua ocupaţie nu Pe întreg cuprinsul aşezării ce-î dă acestui exemplar o perite în morminte se dove­ te în castrul Micia. Ele re­
le cerea altceva decit să ştie au ieşit Ia iveală numeroase notă deosebit de importantă. desc a fi lucrate cu mult gust prezintă noi contribuţii la cu­
folosi şi întreţine în bune con- monede între care se numără Prin descoperirea acestui cup­ şi măiestrie artistică, relevînd noaşterea trupelor existente iu
diţiuni maşinile, operaţii pe două tezaure de monede impe­ tor se vor lămuri o seamă de gradul superior al meşteşugu­ această localitate în diferit-
care, practic, je-au executat riale romane de argint, unul amănunte de ordin tehnic pri­ lui orfevrăriei din Dacia ro­ perioade de timp.
ca mecanici. Fiecărui mecanic- avînd peste 1.500 de bucăţi. vitoare la modul de construi­ mană
operalor, reglor-operator etc. îi Exemplarele de monede din re a instalaţiilor pentru arde­ Imaginea formată despr?
revine deci şi sarcina de a-şi argint sau din bronz, nu nu­ rea vaselor, fiind totodată şi Din recentele săpături s-au Micia. prin materialele arhec-
repara propria maşină mai că se eşalonează pe toată o mărturie grăitoare a talen­ recuperat şi numeroase mo­ logice obţinute pînă acum. st
Cum se descurcă vechii ope­ durata stapînirii romane în tului meşterilor olari care au numente ce posedă texte scri­ află în continuă întregire. Cei-
cotările arheologice sînt în p)i
se. In conţinutul acestora, sint
ratori care nu sint ■ calificaţi Dacia, ci continuă şi după pă­ trăit în urmă cu niuRe secole consemnate nume de persoa­ nă desfăşurare, scoţîndu-se zil­
in meseriile de mecanici, re- răsirea provinciei survenită în în aceste locuri. ne, între care cite.va nu au fost nic la iveală noi si noi vesti­
glori, lăcătuşi ? Deocamdată, anu! 271 e n. Mnnedele de La fel de fructuoase s-au do­ pînă acum atestate în Dacia. gii pe baza cărora se îmbogă­
cind se defectează maşina vre­ bronz şi de argint, emise în vedit şi rezultatele investiga* Un astfel de nume este acela
unuia din aceştia, mecanicul imperiul roman în veacurile tiei întreprinsă în cimitirele a­ consemnat pe monumentul fu­ ţeşte substanţial cunoaşterea
i-o repară,v iar în locul iui lu­ şezării. Cu acest prilej, s-au nerar ridicat pe mormînlul unei perioade din trecutul în
crează operatorul de la maşina IV şi V e.n, constituie noi do­ confirmat din nou părerile că fraţilor Matfavia Laeda şi depărtat al patriei nonsln ,
defectă In acest fel nici unul Fabrica chimică Orăştie. O peraloarea Valeria Radu lucrează la maşina de injecţie vezi ale continuării la Micia a in Dacia romană, se practicau Mattavius Blaslus. De aseme­ despre care izvoarele liTerare
din antichitate ne-a*i lăsat in­
din cei doi nu stă. Se preco­ care produce un nou soriiment de flacoane medicamente. Foto: V, ONOllJ unei vieţi economice, desigur alît ritualul înhumării cil si nea, monumentul dedicat ge­ formai ii lacunare si snnraHir*.